Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice. Art.337 NCP. Sentința nr. 404/2015. Judecătoria CORNETU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 404/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 04-11-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CORNETU
Sentința penală nr. 404/2015
Ședința publică din data de 04.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. LIVIȘOR
GREFIER: U. A. E.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu a fost reprezentat de procuror B. C. A..
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul D. D., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 337 din CP.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul, personal și asistat de avocatul din oficiu Z. L., care asigură substituirea doamnei avocat C. E. G., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._, din data de 27.05.2015, depusă la fila 10 din dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La interpelarea instanței, inculpatul menționează că nu s-a prezentat la termenul de judecată din data de 02.09.2015, întrucât a decedat o rudă a acestuia, iar la termenul din data de 07.10.2015, având în vedere că nu a avut cunoștință de acest termen.
De asemenea, inculpatul precizează că este de acord cu asistența judiciară a avocatului din oficiu.
Instanța, în baza prevederilor art. 374 alin. 1 CPP dispune ca grefierul de ședință să dea citire actului de sesizare al instanței.
Se dă citire actului de sesizare al instanței.
Instanța, în baza art. 374 alin. 2 CPP, îi aduce la cunoștință inculpatului în ce constă învinuirea, îl înștiințează cu privire la faptul că are dreptul de a nu face nicio declarație, precizându-i totodată, că orice declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și împrejurarea că nu va suporta nicio consecință defavorabilă, în contextul în care refuză să dea declarații.
Instanța, potrivit dispozițiilor art. 374 alin. 4 CPP coroborate cu dispozițiile art. 375 și art. 396 alin. 10 CPP, îi aduce la cunoștință inculpatului că dacă recunoaște fapta astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare al instanței și solicită ca judecata să se desfășoare numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, fără a solicita administrarea altor probe, cu excepția probei cu înscrisuri, beneficiază în cazul unei condamnări, de o reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzue de lege.
La interpelarea instanței, inculpatul menționează că recunoaște săvârșirea faptei și solicită să fie judecat conform procedurii recunoașterii învinuirii prevăzută de art. 375 CPP.
În baza art. 375 alin. 1 CPP coroborat cu art. 107-110 CPP, instanța procedează la audierea inculpatului D. D., declarația acestuia fiind consemnată, semnată și atașată la dosarul cauzei.
Instanța pune în discuție, în temeiul dispozițiilor art. 375 alin. 1 CPP, cererea inculpatului de judecare a cauzei conform procedurii recunoașterii învinuirii.
Reprezentanta Ministerului Public solicită, în baza art. 375 alin. 2 CPP, admiterea cererii inculpatului de judecare a cauzei conform procedurii recunoașterii învinuirii.
Avocatul inculpatului arată că este de acord cu admiterea cererii inculpatului de judecare a cauzei conform procedurii recunoașterii învinuirii.
Instanța încuviințează cererea inculpatului de judecare a cauzei conform procedurii recunoașterii învinuirii, observând manifestarea de voință materializată în cuprinsul declarației, cu privire la poziția procesuală, în sensul recunoașterii faptei astfel cum a fost precizată în actul de sesizare al instanței, precum și probele administrate în cursul urmăririi penale.
În baza prevederilor art. 375 alin. 2 CPP, instanța acordă cuvântul asupra probei cu înscrisuri.
Avocatul inculpatului menționează că nu solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Instanța, nemaifiind alte cereri de pus în discuția părților, în baza art. 387 CPP constată terminată cercetarea judecătorească, iar conform art. 388 CPP, acordă cuvântul părților în dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Public precizează că prin rechizitoriul nr. 5306/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. D. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 337 alin.1 din CP. Totodată, învederează că din probatoriul administrat în cauză reiese incidența dispozițiilor prevăzute de art. 396 alin. 2 din CPP, respectiv că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat.
Pe cale de consecință, având în vedere modalitatea săvârșirii faptei, împrejurarea că inculpatul a manifestat o atitudine de dispreț, sfidare a obligațiilor care îi reveneau în calitate de conducător auto, aducând atingere relațiilor sociale privitoare la siguranța pe drumurile publice, solicită în baza art. 396 alin. 2 și 10 condamnarea acestuia la o pedeapsă cu închisoarea orientată spre mediu, ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a, b și f CP.
Reprezentanta Ministerului Public, în temeiul art. 91 din CP solicită suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare stabilit conform art. 92 alin. 1 CP și să i se impună inculpatului respectarea măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. 1 CP, precum și a uneia sau a mai multor obligații prevăzute de alin. 2 al aceluiași articol și să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității conform art. 93 alin. 3 CP.
De asemenea, solicită atragerea atenției inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor și a obligațiilor impuse, pe durata termenului de supraveghere, conform prevederilor art. 91 alin. 4 CP.
Reprezentanta Ministerului Public solicită obligarea inculpatului la plata de cheltuieli judiciare către stat potrivit dispozițiilor art. 274 alin. 1 CPP.
Avocatul inculpatului solicită condamnarea inculpatului, în temeiul prevederilor art. 396 alin. 10 din CPP, cu aplicarea dispozițiilor art. 91 din CP.
Inculpatul, având ultimul cuvânt menționează că regretă săvârșirea faptei.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 5306/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul D. D. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.337 din C.pen.
În actul de sesizare, în esență, s-a reținut că în data de 28.08.2014, în jurul orei 00:25, inculpatul D. D. a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 3 din P. sub influența băturilor alcoolice, iar la solicitarea organelor de poliție a refuzat recoltarea mostrelor biologice.
Situația de fapt expusă în rechizitoriu s-a reținut în baza următoarelor mijloace de probă menționate în actul de sesizare: proces verbal de depistare; bon etilotest, declarații suspect și inculpat D. D., declarație martor S. Ș. V..
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 23.07.2015, definitivă, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală, și a dispus începerea judecății.
La termenul din data de 04.11.2015 s-a dispus citirea rechizitoriului, iar inculpatul a arătat că recunoaște în totalitate fapta reținută în rechizitoriu, învederând că dorește ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate la urmărirea penală, înțelegând astfel să beneficieze de dispozițiile art. 374 C.pr.pen., privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii. La aceeași dată a fost audiat inculpatul, declarația acestuia de recunoaștere fiind consemnată și atașată la dosar, după semnare.
La dosarul cauzei s-a atașat cazierul judiciar al inculpatului (f.16).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
La data de 28.08.2014, în jurul orei 00:25, inculpatul D. D. a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 3 din P., unde a fost oprit pentru control de un echipaj al poliției rutiere. Întrucât inculpatul emana vapori de alcool, i s-a solicitat să se supună testării cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 1,13 mg/l (f.8 d.u.p.).
În acest context, deși i s-a solicitat expres, inculpatul a refuzat să se deplaseze la spital în vederea recoltării mostrelor biologice motivând că nu are timp, tatăl său simțindu-se rău.
Situația de fapt astfel cum a fost reținută este susținută de ansamblul probelor administrate în cauză, respectiv: proces verbal de depistare; bon etilotest, declarații inculpat D. D., declarație martor S. Ș. V..
Astfel, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei în fața organelor de urmărire penală în faza de urmărire penală, dar și în fața instanței de judecată. Declarația acestuia de recunoaștere se coroborează cu procesul-verbal de constatare, precum și cu depoziția martorului S. Ș. V., din care rezultă că la data de 28.08.2014, în jurul orei 00:25, inculpatul D. D. a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 3 din P., iar la solicitarea organelor de poliție a refuzat recoltarea mostrelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Având în vedere probatoriul administrat la urmărirea penală, însușit de inculpat, ținând cont și de poziția procesuală exprimată de acesta în conformitate cu art. 374 alin. 4 C. pr. pen., instanța constată că acest probatoriu dovedește existența faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
În drept, fapta inculpatului D. D., care la data de 28.08.2014, în jurul orei 00:25, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 3 din P., după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice (bere), iar la solicitarea organelor de poliție a refuzat recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de refuz de a se supune prelevării de mostre biologice prev. de art. 337 Cod penal.
Elementul material al laturii obiective este realizat prin acțiunea inculpatului de a refuza să se supună prelevării mostrelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Fapta inculpatului este socialmente periculoasă prin crearea unei stări de pericol cu privire la siguranța circulației pe drumurile publice. De asemenea, între fapta inculpatului și starea de pericol social există o legătură de cauzalitate ex re.
Instanța reține că sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârșit fapta sub formă de vinovăție a intenției directe, relevante fiind în această privință declarațiile date de către inculpat în care a recunoscut că a consumat alcool înainte de a se urca la volan și că a refuzat recoltarea de probe biologice.
Pentru a stabili în concret pedeapsa, instanța va avea în vedere că pedeapsa este o măsura de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de asemenea, instanța va ține cont și de faptul că prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, fără însă ca executarea pedepsei să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnatului.
În același sens, art. 74 C.pen. prevede că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; modul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Prin urmare, pentru stabilirea și aplicarea pedepsei, instanța, în aplicarea dispozițiilor legale menționate, va avea în vedere toate circumstanțele reale si personale în care a fost săvârșită fapta.
În privința împrejurărilor comiterii infracțiunii instanța are în vedere că fapta inculpatului prezintă un grad de pericol social sporit, având în vedere numărul mare al accidentelor de circulație din ultimul timp, printre ale căror cauze principale se află și conducerea unui autovehicul de către conducătorul auto după ce, în prealabil, a consumat alcool. În plus, instanța apreciază că inculpatul ar trebui să înțeleagă foarte bine pericolul pe care l-a creat pentru ceilalți participanți la trafic urcând la volan după ce a consumat alcool, iar faptul că această atitudine a inculpatului nu a avut urmări mult mai grave, cum ar fi un accident de circulație, s-a datorat probabil intervenției echipajului de poliție care l-a oprit.
Totodată, instanța constată că, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar a inculpatului, acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind la primul contact cu legea penală. De asemenea, la individualizarea pedepsei, instanța va ține seama că inculpatul a avut o atitudine sinceră. Totodată, instanța va avea în vedere că inculpatul are studii medii și un loc de muncă, fiind astfel integrat social, astfel încât șansele ca acesta să persevereze pe drumul infracțional sunt relativ reduse.
Tinând cont, pe de o parte, că fapta inculpatului prezintă pericol public ridicat, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului, pe de altă parte, instanța îi va aplica acestuia pedeapsa închisorii orientate spre minimul special prevăzut de lege, la individualizarea căreia va avea în vedere prevederile art. 396 alin. 10 din Cod procedură penală.
Astfel, în baza art. 337 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 din Cod procedură penală, va condamna pe inculpatul D. D. la pedeapsa de 1 an închisoare (faptă comisă la 28.08.2014).
În privința pedepselor accesorii si complementare, instanța reține că potrivit art. 65 alin. 1 Cod Penal, pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prev. la art. 66 alin. 1 lit a), b) și d)-o) a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară. Totodată, conform art. 67 alin. 1 Cod Penal, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.
În consecință, aplicarea unei pedepse accesorii poate fi dispusă numai dacă, în raport de criteriile prev. de art. 67 alin. 1 Cod Penal, instanța dispune aplicarea unei pedepse complementare.
De asemenea, în cauza S. și P. c. României și Hirst c. Marii Britanii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului - a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. (2) din Constituție - a stabilit că exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.
Or, instanța apreciază că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de către inculpat, aplicarea unei pedepse complementare sau accesorii nu este necesară.
Întrucât instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, în baza art. 91 Cod penal va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, termen stabilit în condițiile art. 92 Cod penal și care curge de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În baza art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, va obliga inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele stabilite de această instituție; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
Având în vedere atitudinea inculpatului față de autorități, instanța, în baza art. 93 alin. 2 lit.b Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, va impune inculpatului obligația să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții de comunitate.
În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, va impune inculpatului obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Fundației pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare sau Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Sector 3, pe o perioadă de 80 zile, în condițiile art. 57 din Legea nr. 253/2013.
În baza art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal, a căror nerespectare are drept urmare revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul D. D. la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român (urmărire penală și instanță).
Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei va rămâne în sarcina statului și va fi avansat, potrivit art.272 din Codul de procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 337 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 din Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul D. D. (fiul lui V. și I., ns. la 20.05.1980 în București, cu domiciliul în București, ., sector 3, cetățean român, studii medii, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP_) la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 91 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, termen stabilit în condițiile art. 92 Cod penal și care curge de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În baza art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, obligă inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele stabilite de această instituție; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit.b Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, impune inculpatului obligația să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții de comunitate.
În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, impune inculpatului obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Fundației pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare sau Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Sector 3, pe o perioadă de 80 zile, în condițiile art. 57 din Legea nr. 253/2013.
Un exemplar al prezentei sentințe se comunică Serviciului de Probațiune București.
În baza art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal, a căror nerespectare are drept urmare revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Prezenta hotărâre se va comunica, la data rămânerii definitive, Serviciului Rutier din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Ilfov care va proceda potrivit disp. art. 97 alin. 5 din OUG nr. 195/2002.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul D. D. la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român (urmărire penală și instanță).
Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei rămâne în sarcina statului și va fi avansat, potrivit art.272 din Codul de procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
Pronunțată în sedință publică, astăzi 04.11.2015.
Președinte, Grefier,
D. Livișor U. A. E.
Red. D.L./ teh. U.A.E./ 2 ex./05.11.2015
Comunicat ex, azi .Grefier,
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Sentința nr.... | Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Sentința... → |
|---|
