Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 274/2015. Judecătoria NOVACI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 274/2015 pronunțată de Judecătoria NOVACI la data de 27-10-2015
Document finalizat
Dosar nr._ Nr. Operator 3923
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA NOVACI
NOVACI
Sentința penală nr. 274/2015
Ședința publică de la 27 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. Ș.
Grefier M. G. P.
Ministerul Public a fost reprezentat de domnul procuror D. D. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecatoria Novaci
Pe rol fiind judecarea cauzei penale, privind pe inculpatul T. P.- A. și partea civilă D. D. L., având ca obiect furt calificat ( art.228 alin. 1 rap. la art.229 alin.1 lit. b C.pen.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura completă din ziua dezbaterilor.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20 octombrie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre însă instanța, pentru a putea delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 27 octombrie 2015, când în urma deliberării a pronunțat următoarea hotărâre:.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 1143/P/2014 din data de 05 iunie 2015, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci, au fost trimis în judecată în stare de libertate, inculpatul T. P. A., fiul lui P. și E., născut la data de 26.12.1993, în orașul Novaci, jud. Gorj, domiciliat în orașul Novaci, ., jud. Gorj. CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. I rap. la art. 229 alin. I Ut. b) C.pen. cu aplic. art. 41 alin I C.pen.
În actul de sesizare s-a reținut că în fapt, la data de 21.11.2014, persoana vătămată D. D. L. din orașul Novaci, .. 89. jud. Gorj, a formulat plângere la Poliția orașului Novaci, prin care a sesizat faptul că, în perioada 18.11._14, dintr-o plantație ce o deține în apropierea locuinței, i-au fost sustrase un număr de minim 12 plante ornamentale specia tuia. Acesta a mai sesizat faptul că i-a fost distrus gardul împrejmuitor al plantației prin tăierea plasei de sârmă.
La data de 20.11.2014, inculpatul T. P. A. a hotărât să sustragă arbori ornamentali, specia tuia, din plantația persoanei vătămate D. D. L., situată pe . Novaci.
În jurul orelor 2l.00, s-a deplasat la fața locului, a aplecat și presat cu piciorul plasa de sârmă din care era construit gardul împrejmuitor, după care a pătruns în plantație de unde a sustras un număr de 15 arbori ornamentali, speciatuia, dintre care 11 erau plantați în ghivece, iar 4 au fost smulși din pământ, arbori pe care ulterior i-a transportat la domiciliul său din orașul Novaci, ..
În ziua de 21.11.2014, în jurul orelor 09°°, inculpatul T. P. A. l-a contactat telefonic pe martorul D. I., căruia i-a propus să-i vândă arborii sustrași, martorul D. I. fiind de acord cu acest lucru, deplasându-se la domiciliul inculpatului cu autoutilitara Dacia P., inculpatul T. P. A. propunându-i martorului D. I. să-i vândă un număr de 8 arbori ornamentali pentru suma de 50 lei.
Că, în momentul în care cei doi s-au înțeles cu privire la preț și au încărcat cei 8 arbori în autoutilitară a intervenit martorul M. S., vecinul inculpatului T. P. A., care și-a dat seama că arborii sunt sustrași din plantația persoanei vătămate D. D. L., afirmând că numai acesta are astfel de plante pe raza orașului Novaci, acesta din urmă, a descărcat cei 8 arbori din autoutilitara martorului D. I., după care a anunțat organele de poliție.
La fața locului s-au deplasat organele de poliție, dar și D. D., tatăl persoanei vătămate D. D. L., împrejurare în care acesta din urmă a menționat că arborii identificați corespund cu cei sustrași din plantația fiului său, persoana vătămată D. D. L., fapt recunoscut și de inculpatul T. P. A..
Martorul M. S. a predat organelor de poliție un număr de 6 arbori ornamentali, specia tuia, plantați în ghivece, iar alți 2 arbori au fost predați de inculpatul T. P. A., fiind restituiți numitului D. D., având în vedere că unul dintre arbori necesită plantarea urgentă, fiind smuls din pământ.
Inculpatul T. P. A. a recunoscut parțial săvârșirea faptei, declarând că, la data de 20.11.2014, in jurul orelor 2100, a sustras din plantația persoanei vătămate D. D. L. un număr de 11 arbori ornamentali, specia tuia, dintre care 10 erau plantați în ghivece, iar unul mai mare l-a smuls din pământ, arbori pe care ulterior i-a transportat la domiciliul său.
În ziua următoare, în jurul orelor 0900, l-a contactat telefonic pe martorul D. I. pentru a-i vinde arborii sustrași, iar în momentul în care acesta s-a prezentat la locuința sa pentru a cumpăra aceste plante a fost surprins de martorul M. S., care le-a recunoscut ca fiind sustrase din plantația persoanei vătămate D. D. L. și a anunțat organe le de poliție, și că, la locuința sa au sosit organele de poliție care au recuperat 8 arbori din cei sustrași în noaptea de 20/21.11.2014.
Cu ocazia efectuării cercetării la fața locului, în prezența persoanei vătămate D. D. L., s-a constatat faptul că din plantația acestuia au fost sustrași 15 arbori ornamentali, specia tuia, dintre care 11 plantați in ghivece, iar 4 au fost smulși din pământ, fiind observate locurile în care fuseseră așezate anterior plantele sustrase.
Deși inculpatul T. P. A. a afirmat că la data de 20.11.2014, în jurul orelor 21, a sustras din plantația persoanei vătămate D. D. L. un număr de 11 arbori ornamentali, specia tuia, declarațiile sale nu se coroborează cu declarația persoanei vătămate și cu cele constatate cu ocazia efectuării cercetării la fața locului, mijloace de probă din care rezultă că au fost sustrași 15 arbori ornamentali, specia tuia, dintre care numai 8 au fost recuperați.
Persoana vătămată D. D. L. a menționat că valoarea prejudiciului pentru cei 7 arbori ornamentali nerecuperați este de 650 lei, sumă cu care se constituie parte civilă în procesul penal.
S-a menționat în actul de inculpare că, în drept, fapta inculpatului T. P. A., constând în aceea că, în timpul nopții, respectiv la data de 20.11.2014, în jurul orelor 2100, a sustras din grădina părții civile D. D. L. un număr de 15 arbori ornamentali, specia tuia, fără consimțământul acesteia, în scopul însușirii pe nedrept, cauzând un prejudiciu în cuantum de 650 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. art. 228 alin. 1 rap. la art. 229 alin. 1 Ut. b) C.pen. cu aplic. art. 41 alin. I C.pen.
În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii de furt calificat, prev. de art. ort. 228 alin. I rap. la art. 229 alin. I Ut. b) C.pen. cu aplic. art. 41 alin I C.pen., s-a reținut faptul că elementul material constă în acțiunea inculpatului T. P. A. de sustragere din posesia părții civile D. D. L., fără consimțământul acesteia în scopul însușirii pe nedrept, un număr de 15 arbori ornamentali, specia tuia.
Urmarea imediată a acțiunii constă în prejudiciul cauzat părții civile D. D. L., în cuantum de 650 lei.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei și a fost stabilită în urma întregului probatoriu administrai în cauză.
Inculpatul T. P. A. a săvârșit infracțiunea de furt calificat cu intenție directă, în sensul art. 16 alin. 3 Ut. a) C.pen., aceasta prevăzând rezultatul faptei sale, rezultat pe care l-a urmărit și a acceptat producerea lui.
Forma de vinovăție rezultă din ansamblul materialului probator administrat în cauză.
De asemenea, în sarcina inculpatului T. P. A. a fost reținută și forma agravată prev. de art. 229 alin. 1 Ut. b) C.pen., constând în fapta de furt săvârșită în timpul nopții, având în vedere momentul săvârșirii acesteia, respectiv data de 20.11.2014, în jurul orelor 21°".
În sarcina inculpatului T. P. A. au fost reținute și dispozițiile art.41 alin. 1 C.pen., constând în săvârșirea faptei în stare de recidivă postexecutorie, având în vedere că prin sentința penală nr. 168/08.11.2012 a Judecătoriei Novaci, definitivă prin nerecurare la 23.11.2012. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani, fiind arestat la 14.02.2012 și eliberat la 30.07.2013, rest rămas de executat 198 de zile.
Starea de fapt expusă mai sus, s-a reținut în rechizitoriu, că se probează prin următoarele mijloace de probă:
- declarațiile inculpatului T. P. A. (filele nr. 12-13 și 15-16);
- declarația părții civile D. D. L. (fila nr. 30);
-declarațiile martorilor M. Stei ian (filele nr. 31-32), D. I. (filele nr. 35-36) și Martescu D. N. (filele nr. 33-34);
-proces-verbal de constare a infracțiunii flagrante (filele nr. 6-7);
-proces-verbal de cercetare la fața locului (filele nr. 8-11);
-fișa de cazier judiciar a inculpatului (filele nr. 26-27);
Prin Încheierea de ședință din Camera de consiliu din data de 08 septembrie 2015, definitivă la aceeași dată, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății stabilind prim termen de judecată data de 29 septembrie 2015.
În ședința publică din data de 29 septembrie 2015, instanța a dispus citarea inculpatului cu mandat de aducere având în vedere că acesta a recunoscut săvârșirea faptei în cursul urmăririi penale, apreciind necesară prezența acestuia în fața instanței.
În ședința publică din data de 20 octombrie 2015, inculpatul nu s-a prezentat iar mandatul de aducere nu a putut fi executat, din cuprinsul acestuia rezultând că inculpatul este plecat de la domiciliu de o lună de zile fără a se cunoaște noua sa locuință, împrejurarea față de fiind procedură legală cu inculpatul s-a dispus să se facă o prezentare succintă a actului de sesizare prin care s-a dispus începerea judecății, conform dispozițiilor art.374 alin 1 Cod.proc.pen.
În faza de judecată nu a fost contestat temeinicia probatoriului administrat în faza de urmărire penală, nu a fost solicitată readministrarea probelor cin cursul urmăririi penale, nu au fost solicitate probe noi iar nici instanța din oficiu nu a considerat că se impune a fi readministrate probe din cursul urmăririi penale.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al
cercetării judecătorești, instanța reține următoarea situație de fapt și de drept:
La data de 20.11.2014, inculpatul T. P. A. a hotărât să sustragă arbori ornamentali, specia tuia, din plantația persoanei vătămate D. D. L., situată pe . Novaci.
În jurul orelor 2l00 s-a deplasat la fața locului, a aplecat și presat cu piciorul plasa de sârmă din care era construit gardul împrejmuitor, după care a pătruns în plantație de unde a sustras un număr de 11 arbori ornamentali, speciatuia, dintre care 10 erau plantați în ghivece, iar 1 a fost smulși din pământ, arbori pe care ulterior i-a transportat la domiciliul său din orașul Novaci, ..
Pentru a reține că fapta de sustragere a inculpatului se referă doar la un număr de 11 arbori ornamentali, speciatuia, și nu 15, cum s-a reținut în actul de inculpare, instanța are în vedere că o atare concluzie se desprinde din analiza coroborată a probatoriul administrat în cauză, inculpatul recunoscând doar sustragerea din plantația persoanei vătămate D. D. L. un număr de 11 arbori ornamentali, specia tuia, declarație care se coroborează cu declarația martorului D. I., filele 35-36 d.u.p, care a relatat că în momentul în care a mers la inculpat acesta a ieșit la poartă și a scos din curte un număr de 10 tui cu rădăcină în ghiveci și una cu rădăcină fără ghiveci din care martorul M. S. a luat un număr de 6 iar 5 au rămas la poarta inculpatului și cu cea a martorului M. S. filele 33-34 d.u.p, care la fel a arătat că l-a văzut pe inculpat cum a scos din curtea casei sale un număr d e 11 bucăți tuie din care 10 în ghiveci și una înaltă 1,30-1,40 m înălțime.
Instanța reține că argumentul organului de cercetare că declarația inculpatului nu se coroborează cu declarația persoanei vătămate și cu cele constatate cu ocazia efectuării cercetării la fața locului în condițiile în care pentru a înlătura susținerile inculpatului s-au avut în vedere doar declarația persoanei vătămate și procesul verbal de cercetare la fața locului, în care se consemnează lipsa a unui număr de 15 arbori ornamentali, specia tuia, dintre care numai 8 au fost recuperați, fără să se țină cont de aspectul apreciat de instanță ca fiind extrem de important, că gardul ce împrejmuiește terenul deținut de partea vătămată, în partea de est, a fost distrus prin tăierea plasei de sârmă, or, din cercetările efectuate cu privire la săvârșirea de către inculpat și a faptei de distrugere a gardului s-a reținut că respectiva faptă nu a fost săvârșită de acesta, întrucât a pătruns prin îndoirea plasei și presarea acesteia cu piciorul, motiv pentru care s-a dispus clasarea cauzei, luându-se totodată măsura renunțării la urmărirea penală cu privire la săvârșirea faptei de distrugere de către autori necunoscuți.
În condițiile în care fapta de tăiere a gardului a existat iar aceasta nu a fost săvârșită de către inculpat, așa cum s-a decis de către parchet, instanța reține că o atare operațiune putea fie executată tocmai în scopul săvârșirii faptei de furt de către persoane necunoscute, altele decât inculpatul și care să fi avut ca obiect tocmai arborii lipsă, constatați cu ocazia cercetării la fața locului.
Cum în cauză există un dubiu cu privire la săvârșirea de către inculpat a faptei de furt și a diferenței de 4 arbori ornamentali, specia tuia, dubiu care profită inculpatului, instanța va reține că în concret că fapta de furt săvârșită de către inculpat se referă doar la un număr de 11 arbori ornamentali, specia tuia, pentru motivele mai sus reținute
Inculpatul T. P. A. a recunoscut prin declarațiile date în cursul urmăririi
penale, (filele nr. 12-13 și 15-16 d.u.p) săvârșirea faptei, de sustragere din plantația persoanei vătămate D. D. L. a unui număr de 11 arbori ornamentali, specia tuia, dintre care 10 erau plantați în ghivece, iar unul mai mare smuls din pământ, arbori pe care ulterior i-a transportat la domiciliul său.
Totodată, instanța reține că recunoașterea inculpatului se coroborează cu declarația
Părții civile D. D. L. (fila nr. 30 d.u.p); declarațiile martorilor M. S. (filele nr. 31-32 d.u.p), D. I. (filele nr. 35-36 d.u.p) și Martescu D. N. (filele nr. 33-34 d.u.p), proces-verbal de constare a infracțiunii flagrante (filele nr. 6-7 d.u.p);proces-verbal de cercetare la fața locului (filele nr. 8-11) și fișa de cazier judiciar a inculpatului (filele nr. 26-27);
În drept, fapta inculpatului T. P. A., constând în aceea că, în timpul nopții, respectiv la data de 20.11.2014, în jurul orelor 2100, a sustras din grădina părții civile D. D. L. un număr de 11 arbori ornamentali, specia tuia, fără consimțământul acesteia, în scopul însușirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1 rap. la art. 229 alin. 1 Ut. b) C.pen. cu aplic. art. 41 alin. I C.pen.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii sus-menționată, instanța reține că elementul material al acesteia constă în acțiunea inculpatului T. P. A. de sustragere din posesia părții civile D. D. L., fără consimțământul acesteia, în scopul însușirii pe nedrept, a unui număr de 11 arbori ornamentali, specia tuia.
Sub aspectul laturii subiective, instanța reține că inculpatul a săvârșit infracțiunea de furt calificat cu intenție directă, în sensul art. 16 alin. 3 lit. a) C.pen., aceasta prevăzând rezultatul faptei sale, rezultat pe care l-a urmărit și a acceptat producerea lui.
De asemenea, dispozițiile art. 229 alin. 1 lit. b) C.pen sunt atrase de faptul că inculpatul în T. P. A. a pătruns în grădina părții civile D. D. L. în timpul nopții, având în vedere momentul săvârșirii acesteia, respectiv data de 20.11.2014, în jurul orelor 2100.
Nu în ultimul rând în sarcina inculpatului T. P. A. urmează a fi reținute și dispozițiile art.41 alin. 1 C.pen., constând în săvârșirea faptei în stare de recidivă postexeculorie, având în vedere că prin Sentința penală nr. 168/08.11.2012 a Judecătoriei Novaci, definitivă prin nerecurare la data de 23.11.2012 acesta a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani, fiind arestat la 14.02.2012 și eliberat la 30.07.2013, rest rămas de executat 198 de zile.
Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 396 alin. 2 Cod pr. pen. coroborat cu art. 103 alin. 2 Cod pr. pen., instanta constatând dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, urmează a pronunța în cauză o soluție de condamnare a acestuia.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 74 C.pen., potrivit cărora stabilirea duratei și a cuantumului pedepsei se face în raport de gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, evaluate după criteriile prevăzute la lit. a-g din această normă legală, respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, raportate în prezenta cauză, reținând așadar gradul ridicat de pericol social concret al faptei, dar și atitudinea nesinceră a inculpatului manifestată pe parcursul procesului, care nu recunoscut săvârșirea faptei,.
Astfel, pe de o parte, instanța va avea în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei concretizat în valorile sociale care au fost puse în pericol, faptul că acesta a avut o atitudine sinceră recunoscând săvârșirea faptei, precum și conduita acestuia în societate atât anterior săvârșirii faptei, reieșită din prezența antecedentelor penale, cât și ulterior, reliefată prin atitudinea sa procesuală inițială concretizată în neprezentarea în fața instanței de juduecată.
Tot în acest sens, instanța retine ca fapta a fost săvârșită în timpul nopții atunci când riscul să fie prins era mai redus.
De asemenea, la individualizarea pedepsei, instanța va avea în vedere și persoana inculpatului, care așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar atașată la dosarul cauzei, a mai fost anterior condamnat de mai multe ori tot pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, fiind în stare de recidivă postexecutorie Sentința penală nr. 168/08.11.2012 a Judecătoriei Novaci, definitivă prin nerecurare la data de 23.11.2012, iar acesta nu are un loc de muncă stabil.
Punând în balanță toate aceste aspecte, instanța apreciază ca în privința inculpatului nu pot fi incidente nici suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, nefiind îndeplinită condiția ca inculpatul să nu mai fi fost condamnat anterior la pedeapsa mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 42 cod penal sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, urmând a se dispune condamnarea sa la o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenție.
Pentru ca o pedeapsă să-și atingă scopul preventiv, ea trebuie sa fie astfel aleasă și dozată încât, prin fiecare din funcțiile ei, să realizeze un efect preventiv maxim. Individualizarea legală se face prin stabilirea pedepsei pentru fiecare infracțiune în parte în raport de gradul de pericol social abstract al faptei, ținând cont de importanța valorilor sociale lezate și de gravitatea vătămării la care e supusă acesta dar individualizarea judecătorească se face post delictum de instanța judecătorească și constă în adecvarea pedepsei la o anumită faptă concretă și la un infractor care trebuie reeducat.
Este de necontestat faptul ca o pedeapsă – de același gen și cuantum – nu produce efect educativ asupra tuturor infractorilor, instanța fiind datoare să țină seama de elementele care caracterizează persoana infractorului: starea psihofizică a acestuia, mediul în care s-a dezvoltat si trăiește, comportarea sa înainte și după săvârșirea infracțiunii.
Perseverenta si premeditarea, raportat la antecedentele penale de același gen sau asemănătoare, îndreptățesc concluzia și aprecierea instanței că este necesară aplicarea unei pedepse mai aspre, care să-și atingă scopul de - reeducare, prin izolare temporară de societate, pedeapsă care să asigure și siguranța cetățenilor privind protejarea valorilor ocrotite de lege, siguranța în forța ocrotitoare a legii, dar și în exemplul moral în sensul că o pedeapsă eficientă și proporțională cu gravitatea faptei, descurajează asemenea comportament, sancționând aceste manifestări în mod corespunzător.
F. de modalitatea de săvârșire a faptei, gravitatea acesteia, faptul că inulpatuls e află în stare de recidivă postexecutorie instanța apreciază ca scopul de prevenire si reeducare poate fi atins doar prin aplicarea unei pedepse de o durata mai mare, decât minimul special prevăzut de lege.
Astfel în baza dispozițiilor art. 396 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art.228 alin. 1, art. 229 alin.1 lit. b Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 1 Cod penal, condamnă pe inculpatul T. P. A., fiul lui P. și E., născut în a Orș Novaci, jud. Gorj, domiciliat în Orș Novaci, ., jud. Gorj, la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie.
De asemenea, în vederea unei complete realizări a scopului educativ și preventiv al pedepsei, fiind necesară față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, în baza art. 67 alin.1 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de dispozițiile art.66 alin.1 lit.a, lit.b și lit.o C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a se apropia de locuința părții vătămate D. D. L. pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, conform art.68 alin.1 lit. c Cod penal.
Pentru a decide astfel instanța a avut în vedere ca inculpatul care fusese condamnat în anterior pentru săvârșirea tot a unei astfel de infracțiuni a înțeles să persiste în activitatea infracțională, iar prin repetarea unor astfel de fapte a demonstrat ca nu este demn sa exercite o funcție ce presupune alegerea într-o autoritate publica, sau o funcție electivă publică, și nicio funcție implicând exercițiul autorității de stat, funcții ce implică o responsabilitate pe care inculpatul a demonstrat ca nu o are in acest moment.
În ceea ce privește interzicerea de și de a se apropia de locuința părții vătămate D. D. L., pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, instanța a avut în vedere că prin aceasta se asigură o securitate sporită părții vătămate și se poate suprima sentimentul de răzbunare care poate încolți în mintea inculpatului la momentul liberării din detenție.
Totodată pentru a se complini rolul sancționator, educativ și preventiv al pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului în baza art.65 alin.1 Cod pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de dispozițiile art.66 al.1 lit.a, lit.b și lit.o C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a se apropia de locuința părții vătămate D. D. L., ce se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa închisorii a fost executată sau considerată ca executată.
În ceea ce privește latura civilă, instanța retine că persoana vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 650 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate constând în 7 arbori ornamentali, specia tuia.
Instanța reține că, potrivit art.1357 din Noul Cod Civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
Din enunț rezultă că pentru angajarea obligației făptuitorului de despăgubire a victimei prin repunerea ei în situația anterioară este necesară îndeplinirea cumulativă a patru condiții: existența unui prejudiciu, comiterea unei fapte ilicite, stabilirea legăturii de cauzalitate dintre aceasta și consecințele dăunătoare produse și vinovăția făptuitorului. Astfel, de esența răspunderii civile delictuale este cauzarea unui prejudiciu prin încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime ale unei persoane, condiții obiective în absența cărora nu se poate stabili obligația de reparare în sarcina persoanei responsabile. Vinovăția, definită ca fiind latura subiectivă a răspunderii delictuale, are rolul de a delimita conduita care poate fi imputabilă făptuitorului, în vederea sancționării sale, prin angajarea obligației de despăgubire a victimei.
Din probele administrate pe latură penală în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, s-a reținut că în data de 20.11.2014, în jurul orelor 2100, a sustras din grădina părții civile D. D. L. un număr de 11 arbori ornamentali, specia tuia, fără consimțământul acesteia din care au fost recuperați un număr de 8 arbori.
Instanța apreciază că existența unui prejudiciu constând în contravaloarea a 4 arbori specia tuia, a fost dovedită în cauză prin depoziția martorilor D. I., filele 35-36 d.u.p, și M. S. filele 33-34 d.u.p și declarațiile date de către inculpat .
Cu privire la evaluarea prejudiciului, instanța va avea în vedere anunțurile privind vânzarea unor astfel de arbuști ornamentali, reținând că valoarea pretinsă de către partea vătămată de 93 lei pe bucată, este mult prea mare și nu se justifică, urmând a fi avută în vedere o valoarea de 50 lei pe bucată apreciată de instanță ca fiind ca fiind corespunzătoare valorii unor astfel de arbori astfel încât suma ce urmează să fie acordată părții vătămate pentru cei 4 arbori sustrași de către inculpat să fie de 200 lei.
Instanța reține că între fapta ilicită săvârșită de către inculpat și prejudiciul produs părții vătămate există un raport de cauzalitate direct, sigur și necesar, iar făptuitorul a acționat cu vinovăție sub forma intenției directe.
Astfel în baza art.19 alin.1, art.25 alin.1 și art. 397 alin.1, din Codul de procedură penală, cu referire art. 1349 alin. 1și 2, art.1357, și 1385 art.1381 Cod civil, admite, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă D. D. L., și în consecință, obligă pe inculpatul T. P. A. la plata față de acesta a sumei de 200 lei, cu titlu de daune materiale constând în contravaloarea a 4 plante ornamentale, specia tuia.
În temeiul art. 398 Cod procedură penală raportat la art. 274 alin.1, având în vedere soluția de condamnare va obligă inculpatul la plata sumei de 545 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și cheltuielile din faza de urmărire penală, stabilite prin rechizitoriu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza dispozițiilor art. 396 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art.228 alin. 1, art. 229 alin.1 lit. b Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 1 Cod penal, condamnă pe inculpatul T. P. A., fiul lui P. și E., născut în a Orș Novaci, jud. Gorj, domiciliat în Orș Novaci, ., jud. Gorj, la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie.
În baza art. 67 alin.1 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de dispozițiile art.66 alin.1 lit.a, lit.b și lit.o C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a se apropia de locuința părții vătămate D. D. L. pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, conform art.68 alin.1 lit. c Cod penal..
În baza art.65 alin.1 Cod pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de dispozițiile art.66 al.1 lit.a, lit.b și lit.o C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a se apropia de locuința părții vătămate D. D. L., ce se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa închisorii a fost executată sau considerată ca executată.
În baza art.19 alin.1, art.25 alin.1 și art. 397 alin.1, din Codul de procedură penală, cu referire art. 1349 alin. 1și 2, art.1357, și 1385 art.1381 Cod civil, admite, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă D. D. L., și în consecință, obligă pe inculpatul T. P. A. la plata față de acesta a sumei de 200 lei, cu titlu de daune materiale constând în contravaloarea a 4 plante ornamentale, specia tuia.
În temeiul art. 398 Cod procedură penală raportat la art. 274 alin.1 obligă inculpatul la plata sumei de 545 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și cheltuielile din faza de urmărire penală, stabilite prin rechizitoriu.
Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicarea minutei.
Pronunțată în ședința publică, de azi, 27 octombrie 2015.
Președinte, D. Ș. | Grefier, M. G. P. |
Redactat/Tehnored Ș.D.
Tehnored.F.E..
ex.8
25 noiembrie 2015
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 65/2015.... | Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 275/2015.... → |
|---|
