Abandonul de familie. Art.378 NCP. Sentința nr. 77/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 77/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 20-01-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA PENALĂ
Operator de date cu caracter personal 3161
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ nr. 77/2015
Ședința publică din data de 20 ianuarie 2015
PREȘEDINTE: G. M.
GREFIER: P. L.
Ministerul public este reprezentat de procuror M. Miriam din partea Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.
Înregistrarea dezbaterii cauzei s-a făcut în conformitate cu disp. art. 369 al. 1 C.pr.pen.
Pe rol soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul S. I., trimis în judecată, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, prev. de art. 378 al. 1 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul și pentru persoana vătămată minoră S. D. B. M., se prezintă reprezentantul legal S. M. și avocat din oficiu P. I., potrivit delegației depusă la dosar, lipsă fiind persoana vătămată minoră.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
La întrebarea instanței, inculpatul arată că nu a avut posibilitate să-și angajeze avocat. Arată că nu a plătit pensia de întreținere și că urmează să plătească pensia de întreținere pe anul acesta. Precizează că în anul 2011 i-a dat 1.000 Euro.
Instanța procedează la legitimarea inculpatului S. I., fiul lui R. și A., născut la 02.04.1979 în Marghita, jud. Bihor, cu domiciliul în com. Chișlaz, ., jud. Bihor, CNP_, CI . nr._ eliberată la 22.08.2006.
Nefiind cereri sau excepții, în baza art. 374 C.pr.pen., se dă citire actului de sesizare a instanței, care explică inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce.
Instanța, aduce la cunoștința inculpatului S. I. faptul că are posibilitatea să beneficieze de procedura simplificată prev. de art. 375 C.pr.pen. dacă recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa, respectiv a prevederilor art. 396 al. 10 C.pr.pen.
Inculpatul S. I., arată că solicită judecarea cauzei conform probelor de la dosar.
Instanța, în baza art. 375 al. 1 C.pr.pen., procedează la ascultarea inculpatului S. I., declarația acestuia fiind consemnată în procesul verbal separat atașată la dosar, după ce în prealabil a fost citită și semnată de inculpat.
Instanța pune în discuție solicitarea inculpatului S. I., ca judecata să aibă loc în condițiile prevăzute de art. 374 alin. 4 C.pr.pen..
Reprezentanta parchetului, solicită admiterea cererii inculpatului de aplicare a procedurii simplificate.
Avocatul persoanei vătămate minore solicită admiterea cererii inculpatului de aplicare a procedurii simplificate.
Instanța, având în vedere declarația inculpatului și actele de la dosar, constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admiterea procedurii simplificate, motiv pentru care în baza art. 375 alin. 2 Cod C.pr.pen. admite cererea inculpatului S. I. și dispune ca judecata să aibă loc conform procedurii prev. de art. 375 C.pr.pen.
La întrebarea instanței, cei prezenți arată că nu au probe cu înscrisuri.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța, în baza art. 387 alin. 2 C.pr.pen. declară terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri, conform art. 388 C.pr.pen.
Reprezentanta parchetului, susține rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, prin care a fost trimis în judecată inculpatul, apreciind dovedită vinovăția acestuia, iar susținerile acestuia privind faptul că a achitat 1000 Euro nu sunt probate, acesta fiind obligat la plata pensiei de întreținere în mai 2011, fiind 33 de luni suma fiind de 5730 lei, care depășește 1000 lei. În temeiul art. 378 al. 1 lit. C C.pen. și art. 396 al. 10 C.pr.pen. solicită condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii orientată spre minimul special cu suspendarea sub supraveghere conform art. 91 C.pen. În temeiul art. 274 al. 1 C.pr.pen. solicită obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către stat.
Avocatul persoanei vătămate minore, având în vedere că inculpatul nu a achitat nicio sumă de bani cu titlu de pensie de întreținere, cu toate că avea posibilitatea conform actelor de la dosar, solicită condamnarea inculpatului la o pedeapsă just individualizată.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită audierea martorului de la care a luat suma de 800 Euro. Revine și precizează că nu mai are alte cereri. Cu privire la fondul cauzei arată nu are nicio cerere.
JUDECĂTORIA
DELIBERÂND:
Prin rechizitoriul nr. 5891/P/2013 din 27.08.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, înregistrat la instanță la 29.08.2014, inculpatul S. I. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, faptă prev. de art. 378 al. 1 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, fapta constând în aceea că inculpatul nu a plătit, cu rea credință, începând cu luna mai 2013, pensia de întreținere stabilită pe cale judecătorească în favoarea minorului S. D. B. M. (ns. la 04.09.2009).
Examinând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, coroborate cu probele din cursul cercetării judecătorești, instanța reține în fapt următoarele:
În data de 29.08.2013 numita S. M. M., în reprezentarea fiului său minor S. D. B. M. (ns. la 04.09.2009), a depus o plângere împotriva numitului S. I. (fostul său soț), solicitând tragerea acestuia la răspundere penală pentru neplata pensiei de întreținere stabilite pe seama minorului prin sentința civilă nr._/2012 a Judecătoriei Oradea.
În plângere și declarația reprezentantei minorilor se arată că susnumitul nu a achitat niciodată vreo sumă de bani din pensia de întreținere stabilită de instanță.
Se constată că prin Sentința civilă nr._/31.10.2012 a Judecătoriei Oradea, investită cu formulă executorie, s-a dispus obligarea numitului S. I. la plata unei pensii de întreținere de 175 lei lunar în favoarea minorului S. B. D. M., începând cu data de 22.05.2012 și până la majoratul acestora sau noi dispoziții. La stabilirea cuantumului obligației de întreținere, instanța a avut în vedere faptul că tatăl minorilor nu era angajat, fixând cuantumul pensiei de întreținere în funcție de venitul minim pe economie.
În declarațiile sale, inculpatul S. I. a recunoscut că nu a achitat pensia de întreținere către minor, motivând că, deși a realizat venituri din muncă, acestea au fost insuficiente. A mai precizat că sub durata căsătoriei, împreună cu fosta soție, au luat cu împrumut suma de 800 de euro cu care au cumpărat un autoturism, pe care fosta soție l-a vândut și a încasat banii, iar el a achitat singur împrumutul. Inculpatul a arătat că fosta soție i-a dat de înțeles că este de acord ca el să nu plătească pensia de întreținere pe perioada restituirii împrumutului.
Acest aspect nu a fost dovedit de către inculpat, însă, chiar dacă ar fi adevărat, nu-l poate absolvi de răspunderea penală pentru comiterea infracțiunii de abandon de familie. Câtă vreme beneficiarul pensiei de întreținere este minorul, eventualele creanțe/relații patrimoniale dintre părinții acestuia nu pot avea consecințe asupra dreptului său de a primi cuantumul stabilit de instanță.
Din cercetările efectuate în cauză nu rezultă ca inculpatul să fi realizat venituri impozabile în perioada mai 2013 până în prezent.
Din adresa Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor (fila 23) reiese că inculpatul nu figurează cu contract de muncă începând cu luna mai 2013.
Casa Județeană de Pensii Bihor a comunicat (fila 21) faptul că inculpatul nu figurează ca asigurat sau pensionar în sistemul public de pensii din mai 2013 până în prezent.
Din adresa emisă de Primăria Comunei Chișlaz (fila 25) rezultă că inculpatul nu este în evidență ca deținător de bunuri mobile sau imobile impozabile.
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor comunică (fila 27) faptul că numitul S. I. nu figurează ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă sau beneficiar de indemnizație de șomaj.
Agenția Națională de Administrare Fiscală a învederat (fila 29) că inculpatul nu figurează cu venituri impozabile pe anul 2013, cu doar anterior.
Adeverința medicală emisă de medicul de familie dr. S. G. atestă că învinuitul nu a solicitat servicii medicale din luna mai 2013 până în prezent (fila 30).
Conform art. 525 Cod civil, „minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri”. Ori persoanele vătămate au vârstele de 7 și respectiv 8 ani – fiind evident că nu se pot întreține din muncă.
Potrivit art. 513 Cod civil: „Obligația de întreținere există numai între persoanele prevăzute de lege”, iar art. 516 cod civil arată că „Obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori…” (art. 406 Cod civil: „ Rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenței unei persoane dintr-o altă persoană…gradul de rudenie se stabilește astfel: a) în linie dreaptă, după numărul nașterilor: astfel, copiii și părinții sunt rude de gradul întâi…”).
De asemenea, art. 1 al. 2, art. 2 al. 3 și 4, art. 6 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului instituie principiul prevalării interesului superior al copilului în toate demersurile și deciziile ce privesc copilul, întreprinse de autoritățile publice, care trebuie să responsabilizeze părinții cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești.
Săvârșirea infracțiunii de abandon de familie se realizează doar dacă neîndeplinirea obligației de plată a pensiei este urmarea relei credințe. Apreciem că în cauză reaua credință este dovedită, deoarece inculpatul, deși este apt de muncă și a realizat unele venituri (potrivit propriei recunoașteri), nu și-a îndeplinit niciodată obligația de întreținere stabilită pe seama minorului. Este de menționat că la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere instanța civilă a avut în vedere că inculpatul nu lucrează, stabilind acest cuantum raportat la venitul minim pe economie.
În faza de cercetare judecătorească inculpatul a fost audiat la termenul de judecată din data de 20.01.2015 și a solicitat ca judecarea cauzei să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale (f.36-38).
Starea de fapt reținută și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite cu probele administrate în cauză: plângerea și declarația reprezentantului legal al minorului; proces verbal de consemnare a efectuării actelor premergătoare; sentința civilă nr._/2012 a Judecătoriei Oradea; adrese instituții, declarațiile de suspect, inculpat și fișa de cazier judiciar a inculpatului.
Întrucât de la momentul comiterii faptei și până în prezent, în legislația penală au survenit modificări, se pune problema aplicării legii penale mai favorabile.
Infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este în prezent incriminată de art. 378 alin. 1 lit.c Cod penal, care constituie lege penală mai favorabilă deoarece limitele de pedeapsa au fost modificate, închisoarea de la 6 luni la 3 ani, față de unu la 3 ani cum prevedea codul penal de la 1968, iar latura obiectiva a infracțiunii s-a modificat în sensul cerinței neplății pensiei de întreținere timp de trei luni, și nu doua luni cum prevedea vechiul codul penal.
În ce privește latura obiectiva a infracțiunii de abandon de familie, elementul material al infracțiunii sus-menționate constă in neplata pensiei de întreținere mai mult de trei luni, pensie de întreținere stabilită în favoarea minorului S. D. B. M. (ns. la 04.09.2009), prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Sub aspectul laturii subiective a infracțiunii, inculpatul a acționat cu forma de vinovăție a intenției, în sensul că a prevăzut că prin neplata pensiei de întreținere, stabilită în sarcina sa și în favoarea minorului, aduce atingere dreptului la întreținere a copilului său minor și prin aceasta dezvoltării sale fizice, psihice și morale, și a urmărit sau acceptat producerea acestui rezultat.
Între inacțiunea ce constituie elementul material al laturii obiective și urmarea imediată există o legătură de cauzalitate, astfel cum reiese din materialul probator administrat în cauză.
In ce privește reaua-credință manifestată de inculpat, rezulta din împrejurarea că deși este apt de muncă (după cum rezultă din adeverința medicală de la dosar), timp de aproximativ 2 ani nu a făcut eforturi pentru a achita pensia de întreținere.
De altfel, în literatura de specialitate s-a subliniat faptul că infracțiunea de abandon de familie subzistă atunci când cel obligat la plata pensiei de întreținere, deși capabil de muncă, nu prestează o activitate pentru a dobândi veniturile din care să achite obligația de întreținere.
Obligația de întreținere constă în îndatorirea obligatului de a furniza mijloace de întreținere persoanei în privința căreia a fost obligat. Cel căruia îi revine această obligație poate avea sau nu posibilitatea de a și-o îndeplini. Dacă are posibilitatea de a și-o îndeplini și totuși nu și-o îndeplinește, poziția sa psihică se caracterizează prin intenție directă sau indirectă și totodată, prin
rea-credință.
Față de cele de mai sus, instanța urmează să rețină vinovăția inculpatului S. I., actele de la dosar fiind de natura sa răstoarne prezumția de nevinovăție, care operează în favoarea oricărui inculpat.
În drept, fapta inculpatului S. I. care, nu a plătit, cu rea credință, începând cu luna mai 2013, pensia de întreținere stabilită pe cale judecătorească în favoarea minorului S. D. B. M. (ns. la 04.09.2009), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie, faptă prev. de art. 378 al. 1 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Având în vedere că infracțiunea de abandon de familie, prev. de art. 378 alin.1 lit.c Cod penal este o infracțiune continuă, aceasta se consumă după trecerea a trei luni în care cel obligat la plata pensiei de întreținere nu și-a respectat obligațiile, însă activitatea infracțională se prelungește în timp, epuizându-se în momentul plății pensiei de către cel obligat în acest sens, ori al condamnării lui de către instanța de judecată.
La individualizarea pedepsei, conform criteriilor prevăzute la art. 74 C. pen. instanța va avea în vedere limitele de pedeapsă fixate prin lege, împrejurările comiterii faptei, respectiv faptul că inculpatul s-a prezentat în cursul urmăririi penale și la instanța de judecată pentru a fi audiat.
În cadrul individualizării judiciare a pedepsei, reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute la art. 75 C. pen. constatarea și caracterizarea acestora ca atare este lăsată la aprecierea instanței de judecată.
Astfel, în ceea ce privește conduita bună înainte de săvârșirea faptei, nu poate fi reținută în mod automat față de natura și gravitatea concretă a infracțiunii, respectiv că și-a lăsat fără mijloacele de subzistenta copilul minor, un timp îndelungat. Aceste împrejurări urmează să fie avute în vedere la dozarea pedepsei.
Pentru aceste motive, scopul coercitiv și educativ al pedepsei nu poate fi atins decât prin stabilirea unei pedepse orientată spre minimul special, și având în vedere și dispozițiile art.396 alin.10 Cod procedură penală.
În consecință, instanța având în vedere dispozițiile baza art. 378 alin. 1 lit.c Cod penal, cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 61 alin. 3 și 4 Cod penal, va condamna pe inculpatul S. I., pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie la o pedeapsa de 135 zile amenda.
Potrivit art. 61 alin.1 si 3 cod penal, va stabili cuantumul sumei corespunzătoare unei zile amenda la suma de 10 lei, astfel că inculpatul urmează să plătească cu titlu de amendă penală, suma de 1350 lei, calculata conform art. 61 alin. 2 teza II-a din codul penal.
Instanța va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 alin. 1 si 3 Cod penal, în sensul că în situația în care, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor amendă neexecutate se înlocuiește cu numărul corespunzător de zile cu închisoarea, ținând seama de partea din amendă care a fost achitată.
De asemenea va pune în vedere inculpatului că potrivit art. 559, alin. 1 Cod procedură penală are obligația să depună recipisa de plată integrală a amenzii la judecătorul delegat cu executarea din cadrul Judecătoriei Oradea, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri penale.
Instanța, având în vedere că Sentința civilă nr._/2012 a Judecătoriei Oradea (filele 18-19 dos. up), reprezintă titlu executoriu, în baza căruia persoanele vătămate pot executa silit sumele ce le sunt datorate, va respinge ca inadmisibile pretențiile civile formulate de partea vătămată S. B. D. M. prin reprezentant legal B. (fostă S.) M. M., nefiind posibilă si nici necesara emiterea unui nou titlu executoriu.
Fiind în culpă procesuală, instanța în baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În temeiul art.271 Cod procedură penală va dispune virarea din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Bihor a sumei de 150 lei, reprezentând onorariul avocatului P. I. conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.4567/20.10.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
In baza art. 378 alin. 1 lit.c Cod penal, cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 61 alin. 3 și 4 Cod penal, condamna pe inculpatul S. I., fiul lui R. și A., născut la 02.04.1979 în Marghita, jud. Bihor, cu domiciliul în com. Chișlaz, ., jud. Bihor, cetățenia română, studii 10 clase,, mecanic auto, CNP_, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie la o pedeapsa de 135 zile amenda.
Potrivit art. 61 alin.1 si 3 cod penal, stabilește cuantumul sumei corespunzătoare unei zile amenda la suma de 10 lei, astfel că inculpatul urmeaza să plătească cu titlu de amendă penală, suma de 1350 lei, calculata conform art. 61 alin. 2 teza II-a din codul penal.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 alin. 1 si 3 Cod penal, în sensul că în situația în care, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor amendă neexecutate se înlocuiește cu numărul corespunzător de zile cu închisoarea, ținând seama de partea din amendă care a fost achitată.
Pune în vedere inculpatului că potrivit art. 559, alin. 1 Cod procedură penală are obligația să depună recipisa de plată integrală a amenzii la judecătorul delegat cu executarea din cadrul Judecătoriei Oradea, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri penale.
Respinge ca inadmisibile pretențiile civile formulate de partea vătămată S. B. D. M. prin reprezentant legal B. (fostă S.) M. M., dom. în ., jud. Bihor.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În temeiul art.271 Cod procedură penală dispune virarea din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Bihor a sumei de 150 lei, reprezentând onorariul avocatului P. I. conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.4567/20.10.2014.
Cu drept de apel, in 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din data de 20 ianuarie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
G. M. P. L.
Red G.M.
Dact. P.L.
3 ex / 02.02 .2015
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 54/2015.... → |
|---|
