Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Sentința nr. 1470/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1470/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 27-11-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 1470/2015
Ședința publică de la 27 noiembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. H.
Grefier: A. O. B.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea este reprezentat de procuror C. P..
Înregistrarea dezbaterii cauzei s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art. 369 C.p.p.
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul A. O., trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de loviri sau alte violențe.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 10.11.2015 dată la care părțile prezente au pus concluzii pentru dezbaterea cauzei în fond, concluzii consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, amânând pronunțarea pentru data de 24.11.2015, apoi pentru data de 27.11.2015, dată la care s-a pronunțat prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei penale, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr5408/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea și înregistrat pe rolul acestei instanțe cu nr._ s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. A. O. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe prev de art. 180 alin 2 Cod penal 1968.
Prin actul de sesizare al instanței s-a reținut, în esență, faptul că: la data de 25.07.2013 inculpat A. A. O. l-a agresat fizic prin lovire cu pumnul în zona feței pe persoana vătămată P. A., cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 7 - 8 de zile de îngrijiri medicale
Pentru a se reține această situație de fapt, în cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: certificat medico legal nr. 2124/Ia/806 din data de 20 iulie 2013(f.11-12 d.u.p), declarație parte vătămată P. A. ( f.34-35, 36-39 d.u.p), declarație martor P. L. M.(f.40-41 d.u.p), declarație martor E. M.( f.42), declarație martori N. F.(f.43-46 d.u.p), declarație martor D. G.(f.47-50 d.u.p), declarație D. Alșexandra E.(f.51-55 d.u.p), declarație de martor Șandro B. S.(f.56-59 d.u.p), raport de expertiză medico legală nr.1225/II i/59 din data de 21 mai 2014(f.62-66 d.u.p), declarație inculpat A. A.(f.74-81 d.u.p),cazier judiciar(f.83 d.u.p).
Prin încheierea din data de 20.01.2015 definitivă la acea dată judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
În cursul judecății au fost administrate următoarele mijloace de probe: declarație inculpat(f.66-67 d.i), declarație persoană vătămată( f.68), declarație martor E. M.(f.77), declarație martor(f.78-79 d.i), declarație martor D. G. I.(f.80-81 d.i), declarație martor D. A. E.(f.82-83) .
Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale și în cursul judecății instanța reține următoarele:
I. În fapt.
a. La data de 24.07.2013, în jurul orelor 22.00, persoana vătămată P. A. se afla împreună cu martora D. A., în autoturismul proprietate personală, care era staționat pe . Oradea, în fața casei bunicii martorei D. A.. La un moment dat, lângă mașina persoanei vătămate, a oprit un autoturism marca Hyunday în care se afla inculpatul A. A. și martorii C. D., repesctiv Ș. B.. Martorul C. D., în momentul în care a ajuns lângă mașina persoanei vătămate, a lăsat gemul de la portieră și i-a strigat acesteia” arde-o mă” după care cei trei și-au continuat deplasarea.
Ulterior, martora D. A., la insistențele persoanei vătămate, l-a sunat pe martorul Ș. B. căruia i-a cerut să îl dea la telefon pe martorul C. D.. Persoana vătămată i-a luat telefonul martorei D. A. și a inițiat o discuție cu martorul C. D. cu care a avut un schimb de replici.
După încheierea discuției telefonice, martorul C. D. i-a cerut numitul Ș. B. să îl ducă înapoi la locul unde se afla persoana vătămată lucru pe care l-a și făcut. Ajunși în locul unde se afla staționată mașina persoanei vătămate, martorul C. D. a coborât din mașină, s-a deplasat la mașina persoanei vătămate căreia i-a cerut să coboare, însă persoana vătămată nu a făcut acest lucru, ci s-a închis în mașină după care a plecat( declarație persona vătămată P. A. f.34-35, 36-39 d.u.p, . f.68 d.i, declarație de martor Ș. B. S. f.56-59 d.u.p, declarație D. Alșexandra Elenaf.51-55 d.u.p, f.82-83 d.i).
b. A doua zi, la data de 25.07.2013, persoana vătămată se afla pe ., în fața casei bunicii martorei D. A., împreună cu mai multe persoane printre care martorii D. A., P. L.-M., D. G..
La un moment dat, de grupul de tineri în care se afla persoana vătămată, s-a apropiat inculpatul A. A. și martorii C. D. și Ș. B. care s-au îndreptat spre persoana vătămată. Între cele trei persoane și persoana vătămată a avut loc un schimb de replici iar la un moment dat martorul C. D. a împins-o pe persoana vătămată după care inculpatul A. A. a lovit-o cu pumnul în față.
După ce a fost lovit la nivelul feței, persoana vătămată a intrat în curtea casei bunicii martorei D. A. unde s-a spălat pe față după care, luând un spray cu efect lacrimogen, a ieșit din curte și a pornit în urmărirea inculpatului și a martorilor C. D. și Ș. B.(declarație persona vătămată P. A. f.34-35, 36-39 d.u.p, . f.68 d.i, declarație de martor Ș. B. S. f.56-59 d.u.p, declarație D. Alșexandra Elenaf.51-55 d.u.p, f.82-83 d.i
b.1 Faptul că inculpatul A. A. a lovit-o la nivelul feței pe persoana vătămată reiese din coroborarea următoarelor mijloace de probă:
- potrivit raportului de expertiză medico legală nr.1225/II i/59 din data de 21 mai 2014(f.62-66 d.u.p) persoana vătămată a suferit leziuni la extremitatea cefalică( cap, față) modul de producere a acestora fiind cu un corp contondent pentru aceste leziuni fiind necesare 7-8 zile de îngrijire medicală.
- declarația persoanei vătămate ( f.34-35, 36-39 d.u.p, f.68 d.i)potrivit căreia „.. în data de 25.07.2013 în jurul orelor 20.20 mă aflam pe . fața casei bunicii prietenei mele împreună cu alte persoane. La un moment dat de noi s-a apropiat cei trei din seara precedentă, C. D. a venit la mine și m-a împins iar celălalt, A. A. m-a lovit cu pumnul în zona feței în partea stângă..”
- declarația martorului C. D.(f.70-71 d.u.p) care arată că „ .. la un moment dat( persoana vătămată) a ridicat mâinile înspre mine, înspre gâtul meu în acel moment fiind lovit cu palma peste față de inculpatul A. A..
- declarație martorului P. L. M.(f.40-41 d.u.p) care a arătat că probabil persoana vătămată a fost lovită cu pumnul la nivelul feței de către inculpatul A. A..
- declarație martorului D. G.( f.47 d.u.p, f.80 verso d.i) care arată de asemenea că inculpatul A. A. l-a lovit cu pumnul în față pe persoana vătămată.
- declarația martorului D. A. E.(f.82-83 d.i) care a arătat că „…aceștia au mers la persoana vătămată, au încercuit-o iar inculpatul A. A. a lovit-o cu pumnul la nivelul tâmplei…”
Având în vedere aceste probe, instanța va înlătura ca nesincere declarațiile inculpatului A. A. care arată că doar a împins-o cu palma pe persoana vătămată. De asemenea, pentru aceleași motive va înlătura declarațiile martorilor Ș. B.( f.72-73 d.u.p) și C. D. care în fața instanței a arătat că inculpatul nu a lovit-o pe persoana vătămată.
c. Persoana vătămată a pornit în urmărirea celor trei, strigând și înjurând ,după care, când a ajuns la distanța de aproximativ 5 metri față de aceștia, a pulverizat în direcția loc cu jeturi de spray. Văzând acestea, cei trei s-au întors și au fugit după persoana vătămată care a luat-o la fugă iar pentru a scăpa de urmărire a vrut să sară peste un șanț, însă nu a reușit astfel că a căzut și s-a lovit la nivelul membrelor inferioare, fracturându-și piciorul stâng.( declarație D. A. E. f.82-83 d.i.51-55 d.u.p, D. G. I. f.80-81 d.i).
Având în vedere aceste mijloace de probe instanța va înlătura declarațiile persoanei vătămate care a arătat că motivul pentru care a căzut în șanț a fost acela că unul dintre cei trei i-a pus piedică.
II. Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile.
Cu privire la legea penală aplicabilă în cauză, la data de 1.02.2014 a intrat în vigoare Legea nr.286/2009 privind Codul penal, potrivit art. 246 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.289/2009 privind Codul penal.
Potrivit art.5 alin.1 Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Pentru a determina legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauză, instanța va analiza comparativ dispozițiile art 180 alin 2 din Cod penal 1968 și dispozițiile art. 193 alin 2 Cod penal 2009, având în vedere drept criterii în baza cărora va determina legea penală mai favorabilă și pe care urmează să le aprecieze în concret, următoarele: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă, așadar atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă (CCR, Decizia nr. 1470/8.11.2011, publicată în M.Of. nr. 853/2.12.2011).
La alegerea legii penale mai favorabile, instanța va avea în vedere decizia Curții Constituționale nr. 265/2014, prin care s-a stabilit că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin hotărârea nr. 5/2014 pronunțată de completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept a stabilit că legea penală mai favorabilă trebuie aplicată global și nu pe instituții.
În ceea ce privește limitele de pedeapsă Codul penal din 1968 sancționează fapta de lovire sau alte violențe cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă iar Codul penal 2009 cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani sau cu amenda penală.
Prin urmare având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de Codul penal 1968 și modalitatea de individualizare a pedepsei spre care se va îndrepta instanța reiese că legea penală mai favorabilă este Codul penal 1968.
III. În drept, fapta inculpatului A. A. O. constând în aceea că, în data de 25 iulie 2013 l-a agresat fizic, pe numitul P. A.cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. art. 180 alin 2 Cod penal 1968.
Pe latură obiectivă, elementul material al infracțiunii este reprezentat de orice activitate prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane,a cărei gravitate este apreciată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile, și este realizat, în cauză, prin acțiunea (conduită comisivă) de lovire a victimei, cu pumnul la nivelul feței așa cum rezultă din probele administrate( a se vedea pct.I lit b1 din prezenta hotărâre).
Urmarea imediată o reprezintă cauzarea de leziuni traumatice persoanei vătămate P. A., care au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijire medicală astfel cum reiese din raportul de expertiză medico legală nr.1225/II i/59 din data de 21 mai 2014(f.62-66 d.u.p)
Raportul de cauzalitate rezultă din coroborarea împrejurării că inculpatul a lovit pe persoana vătămată cu pumnul (stabilită prin declarațiile martorilor vezi pct. I din prezenta hotărâre).
Pe latură subiectivă, inculpatul a săvârșit fapta cu vinovăție în forma intenției directe (art. 19 pct. 1 lit. a C.pen.), întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei, având reprezentarea că, prin lovirea persoanei vătămate cu pumnul, îi va produce acesteia o vătămare a integrității corporale, inevitabilă față de modul de acțiune.
IV. La individualizarea pedepsei, instanța are în vedere scopul pe care îl îndeplinesc pedepsele conform art. 52 C.pen. și criteriile generale de individualizare enumerate de art. 72, alin. (1) C.pen., respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în art.180 alin. (2) din partea specială (închisoarea de la 3 luni la 2 ani ),gradul de pericol social, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În concret instanța reține premeditarea faptei de către inculpat, care împreună cu alte două persoane s-au deplasat spre locul unde se afla persoana vătămată, inițierea conflictului, urmarea produsă(7-8 zile de îngrijire medicală), lipsa antecedentelor penale, faptul că este integrat social având un loc de muncă precum și faptul că s-a prezentat la judecarea cauzei.
Pentru aceste considerente instanța va aplica inculpatului A. A. pedeapsa de 4 luni închisoare.
Instanța nu va face aplicarea art. 396 alin 10 Cod procedură penală deoarece, astfel cum s-a arătat mai sus, instanța a reținut o altă situație de fapt decât cea recunoscută de către inculpat.
V. În ceea ce privește pedeapsele accesorii, conform art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.
Având în vedere că în cauza de față a fost identificată lege mai favorabilă cu este legea veche, instanța va analiza aplicarea pedepselor accesorii și complementare conform C.pen. 1969.
Ținând seama de decizia nr. LXXIV/2007 pronunțată de Î.C.C.J. în soluționarea recursului în interesul legii, obligatorie conform art.4145, alin.4 C.pr.pen., și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului dedusă din cauzele Hirst contra Regatului Unit și S. și P. contra României, instanța nu dispune interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a–e C.pen. în mod automat, prin efectul legii, ci apreciază conținutul său concret, în funcție de criteriile stabilite în art.71, alin.3 C.pen.:
Natura și gravitatea faptei conduc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64, lit.a teza a doua și lit.b C.pen., întrucât aceste drepturi au ca scop asigurarea unei bune organizări a societății și presupun, deci, o responsabilitate de ordin civic. Însă, infracțiunea săvârșită nu are implicații electorale și nu există o legătură între dreptul de a vota și prevenirea infracțiunilor sau scopul reinserției sociale a infractorului, astfel încât dreptul de a alege (art.64, lit.a, teza întâi C.pen.) nu este reținut în conținutul pedepsei accesorii.
Cu privire la drepturile prevăzute de art.64, lit.d-e C.pen., nu există o legătură între infracțiunea comisă și drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore, astfel încât aceste drepturi nu sunt interzise inculpatului.
În consecință, instanța aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1 lit.a teza a doua, lit.b C.pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 C.pen.
VI. În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, având în vedere că pedeapsa principală nu depășește 3 ani închisoare, iar inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, ținând seama de vârsta (23 ani) de faptul că este integrat social (având loc de muncă), precum și de faptul că s-a prezentat la organele de urmărire penală și la fiecare termen în cursul judecății, instanța concluzionează că scopul pedepsei și reinserția socială pot fi atinse fără privarea de libertate a inculpatului.
Dintre modalitățile de executare prevăzute de art.81 C.pen. și art.861 C.pen., suspendarea condiționată a executării pedepsei (simplă) este suficientă în cauză.
De aceea, în baza art.81 C.pen., instanța dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, fixând un termen de încercare de 2 ani și 4 luni, conform art. 82 alin. (1) C.pen.
Pe cale de consecință, se suspendă și executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei principale, conform art.71 alin. (5) C.pen.
VII. Latura civilă.
În cadrul procesului penal s-a constituit parte civilă persoana vătămată P. A.cu suma de 10.732,01 lei și suma de 100.000 euro daune morale
În raport de situația de fapt, sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1357 C.civ. (în vigoare la data comiterii faptei), respectiv:
-fapta ilicită este reprezentată de manifestarea exterioară prin care se încalcă normele juridice și de conviețuire socială, respectiv lovirea părții civile și tragerea acesteia de păr
-prejudiciul constă, pentru fiecare parte civilă în vătămările aduse integrității corporale și cheltuielile efectuate pentru restabilirea stării de sănătate, precum și suferințele psihice încercate ca urmare a lovirii; prejudiciul este cert și nu a fost reparat de inculpat sau de alte persoane, nefiind administrate probe că ar fi fost achitate sume de bani părții civile;
-între faptă și prejudiciu există raport de cauzalitate, deoarece în lipsa acțiunii inculpatului, vătămările integrității corporale și suferințele morale nu s-ar fi produs;
În legătură cu raportul de cauzalitatea instanța va analiza doar prejudiciul produs persoanei vătămate ca urmare a loviturii cu pumnul aplicate de inculpat și care a produs 7-8 zile de îngrijire medicală. Întrucât, prin rechizitoriu organele de urmărire penală au dispus clasarea cauzei cu privire la leziunile suferite de persoana vătămată la nivelul membrelor inferioare, instanța, nefiind sesizată cu o astfel de faptă, nu are posibilitatea legală de a analiza eventualele prejudicii suferite de către persoana vătămată.
-vinovăția inculpatului îmbracă forma intenției directe, în sensul art. 19 alin.1 lit.a C.pen, rezultând din atitudinea psihică de prevedere și urmărire a producerii rezultatului prin săvârșirea faptei.
Cu privire la daunele materiale instanța le consideră întemeiate doar în parte având în vedere actele depuse la dosar motiv pentru care va dispune obligarea inculpatului la plata sumei de 782 lei daune materiale. Daunele materiale sunt reprezentate de chitanțele de plată a consultațiilor(f.100-101d.i)și a medicamentelor achiziționate de persoana vătămată.(103-112 d.i). Acele daune materiale reprezentând deplasările cu taxiul și achiziționarea de combustibil, neputându-se stabili în mod cert faptul că nu sunt în legătură de cauzalitate cu prejudiciul suferit de persoana vătămată instanța nu le va acorda.
Existența prejudiciului moral rezultă din suferințele psihice încercate de partea civilă ca urmare a lovirii.
În al doilea rând, este mai presus de orice îndoială că leziunile traumatice cauzate prin acțiunea agresivă a inculpatului au pricinuit părții civile suferințe fizice și chiar traume psihice.
Spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe bază de probe, despăgubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată, ținând seama de suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârșită de către inculpat.
Pentru aceste motive va dispune obligarea inculpatului la plata către partea civilă a sumei de 5.000 lei cu titlu de daune morale.
Astfel, în temeiul art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 1357 cod civil admite în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată și în consecință dispune obligarea inculpatului la plata către partea civilă P. A. a sumei de 782 lei cu titlu de daune materiale și 5.000 lei daune morale.
În temeiul art. 19 Cod procedură penală admite acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. Județean de Urgență Oradea și în consecință obligă inculpatul la plata sumei de 1.347,20 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate în perioada 26.07._13, 245,86 lei dobânzi de întârziere de 0,03% pentru plata cu întârziere aferentă sumei de 1347,20 lei calculata în perioada 16.08._14, 392,17 penalități de întârziere în cuantum de 0,02% pentru neplata sumei de 1739,37 lei pentru perioada 16.08._15 și obligarea în continuare a inculpatului la plata dobânzilor/penalităților de întârziere calculate de la data de 10.02.2015 și până la plata efectivă.
Onorariul apărătorului din oficiu T. I. cu delegația nr. 4987/2014 în cuantum de 200 lei va fi suportat din fondurile Ministerului de Justiție.
În temeiul art. 274 alin 1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 5 Cod penal 2009 constată ca fiind lege penală mai favorabilă Codul penal 1968.
În temeiul art. 396 alin 2 Cod procedură penală condamnă inculpatul A. A. O., fiul lui I. și Amelica, născut la data de 17.10.1992, în Huedin, jud. Cluj, domiciliat în Huedin, ., jud. Cluj, cu reședința în Oradea, ., nr. 24, jud. Bihor, CNP_ la pedeapsa 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev de art. 180 alin 2 Cod penal 1968.
În temeiul art. 71 raportat la art. 64 lit a teza a-II-a și b Cod penal 1968 interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
În temeiul art. 81 Cod penal 1968 suspendă condiționat executarea pedepsei rezultante de 4 luni închisoare pe un termen de încercare de 2 ani și 4 luni stabilit potrivit art. 82 Cod penal 1968.
În temeiul art. 71 alin 5 Cod penal 1968 suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
În temeiul art. 19 Cod procedură penală admite acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. Județean de Urgență Oradea și în consecință obligă inculpatul la plata sumei de 1.347,20 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate în perioada 26.07._13, 245,86 lei dobânzi de întârziere de 0,03% pentur plata cu întârziere aferentă sumei de 1347,20 lei calculatea în perioada 16.08._14, 392,17 penalități de întârziere în cuantum de 0,02% pentru neplata sumei de 1739,37 lei pentru perioada 16.08._15 și obligarea în continuare a inculpatului la plata dobânzilor/penalităților de întârziere calculate de la data de 10.02.2015 și până la plata efectivă.
În temeiul art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil admite în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată și în consecință dispune obligarea inculpatului la plata către partea civilă P. A. a sumei de 782 lei cu titlu de daune materiale și 5.000 lei daune morale.
Onorariul apărătorului din oficiu T. I. cu delegația nr. 4987/2014 în cuantum de 200 lei va fi suportat din fondurile Ministerului de Justiție.
În temeiul art. 274 alin 1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei de pe minută.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.11.2015.
Președinte, Grefier,
C. H. A. O. B.
Red. jud. H.C.
Tehnored. gref. A.B.
3 ex./ 07.01.2016
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Înlocuire pedeapsă amendă cu închisoarea. Art.586 NCPP.... → |
|---|
