Mărturia mincinoasă. Art.273 NCP. Sentința nr. 495/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 495/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 15-04-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 495/2015
Ședința publică de la 15 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. V. Ș.
Grefier M. I. P.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea este reprezentat de dl. procuror P. C..
* * * * *
Înregistrarea cauzei s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. 1 C. pr. pen.
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul M. D. A. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, faptă prev. și ped. de art. 273 alin. (1) Cod Penal..
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în ședința publică din 06 aprilie 2015, când părțile prezente au pus concluzii pe fond, care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea pentru data de 15 aprilie 2015, dată la care s-a pronunțat hotărârea.
INSTANȚA
Constata ca prin rechizitoriul emis la data de 07.10.2014, si inregistrat la Judecatoria Oradea, la data de 29.10.2014 sub nr._, a fost trimis in judecata inculpatul M. D. A., cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de marturie mincinoasa, fapta prevazuta si pedepsita de art. 273 al. 1 cod penal, cu apl. art.41 alin. 1 si art. 5 cod penal.
S-a retinut in actul de sesizare faptul că la data de 24.02.2012, fiind audiat în calitate de martor în dosarul nr._ al Tribunalului Bihor, inculpatul M. D. A. a făcut afirmații mincinoase, in sensul ca acesta si-a retras denuntul care a declansat urmarirea penala dar si declaratia data in cursul urmaririi penale, in dosarul 67/P/2004 a DNA, dand astfel o declaratie nesincera in fata Tribunalului Bihor
Referitor la urmarirea penala efectuata in cauza, se constata ca la data de 10.07.2012, DNA - Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de către militari, a sesizat P. de pe lângă Judecătoria Oradea cu privire la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă de către inculpatul M. D.-A., astfel ca prin Ordonanța organelor de cercetare penală din cadrul IPJ Bihor, din data de 20.03.2014, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă faptă prev. și ped. de art. 273 alin (1) Cod Penal, cu aplicarea prevederilor art. 5 din Cod Penal, iar prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea din data de 09.05.2014 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul M. D. A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mai sus
Ulterior, prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea din data de 01.09.2014 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului M. D. A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă faptă prev. și ped. de art. 273 alin. (1) din Cod Penal cu aplicarea prevederilor art. 41 alin (1) din Cod Penal si cu aplicarea art. 5 din Cod penal.
Inculpatului i-au fost aduse la cunostinta toate drepturile procesuale, astfel cum reiese din procesele verbale depuse la dosarul de urmarire penala.
In cursul procedurii de camera preliminara inculpatul a ridicat mai multe exceptii, solicitand restituirea dosarului la procuror, exceptii care au fost respinse ca neantemeiate, astfel ca prin incheirerea nr. 656 din data de 17.11.2014, s-a dispus de catre judecatorul de camera preliminara inceperea judecatii pe fondul cauzei, primul termen fiind stabilit la data de 02.03.2015, data la care inculpatul s-a prezentat in fata instantei de judecata si a solicitat un termen pentru a-si angaja un avocat.
Fiind audiat la termenul din data de 06.04.2015, inculpatul a solicitat sa fie judecat potrivit procedurii recunoasterii invinuirii, conform art. 375 cod pr. penala, recunoscand faptele pentru care a fost trimis in judecata.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Astfel cum reiese din denuntul formulat la data de 03.06.2004 (filele 10-13 dos. up), inculpatul M. D. A. a reclamat unele fapte de coruptie în urma căruia numitii M. V. T. și M. I. au fost cercetați pentru săvârșirea respectivelor fapte de corupție în dosarul penal nr. 67/P/2004 al Departamentului Național Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de către militari.
În cadrul dosarui de urmărire penală cu nr. 67/P/2004 inculpatul M. D. A. a fost audiat in calitate de martor de catre organele de urmarire penala, la data de 03 noiembrie 2005, declarație în care acesta a relevat împrejurări esențiale în dovedirea vinovăției numitului M. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, în privința a doua acte materiale reținute în sarcina sa.
Instanta retine ca inculpatul in declaratia de martor, si-a mentinut pozitia, in sensul confirmarii celor aratate in denuntul formulat anterior (la data de 03.06.2004)
Astfel, pe baza probelor administrate de organele de urmarire penala, inclusiv denuntul si declaratia data de inculpatul M., in calitate de martor, prin rechizitoriul Departamentului Național Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de către militari, emis în dosarul nr. 67/P/2004 (filele nr. 17-33 dos. up), s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului M. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și înșelăciune, precum si a inculpatului M. V., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, in sarcina inculpatului M. I. reținandu-se că, în luna octombrie 2000, în calitate de comandant al UM_ Oradea, a primit suma de_ de lei (10.000 lei noi) de la denunțătorul M. V. T. – administrator la S.C. EURO PREST S.R.L. Oradea – în scopul de a aproba și efectua o plată necuvenită de_ lei vechi către respectiva societate. S-a mai retinut in rechizitoriu ca același inculpat a primit, în luna ianuarie 1999, un telefon mobil de la denunțătorul G. I., ale cărui convorbiri și abonament lunar în sumă de 949,818 dolari SUA, au fost achitate până la 22 noiembrie 2000 de . Negrești-Oaș, în scopul de a se aproba și dispune efectuarea la termen a plătilor către societate. În sarcina inculpaților M. I. și M. V. T. s-a reținut prin acelasi rechizitoriu și săvârșirea infracțiunii de înșelăciune constând în aceea că, folosindu-se de documente false au creat un prejudiciu Ministerului Apărării Naționale în sumă de_ lei vechi, prin prezentarea ca adevărată a împrejurării nereale că s-au executat lucrări de construcție de către S.C. EURO PREST S.R.L., în derularea contractului pe care îl încheiase cu UM_ Oradea.
Referitor la declaratia data in calitate de martor de catre inculpatul M. D., la data de 03.11.2005, instanta retine ca este redactată olograf de către acesta, semnată pe prima pagină în dreptul jurământului, așa cum prevedea vechiul Cod de Procedură Penală în art. 85 și pe celelalte două file, în colțurile din dreapta-jos, la rubrica ”Martor”.
Instanta retine ca cele declarate de inculpat, la acea data, cu toate detalierile necesare, au fost de natura a acuza o persoana de savarsirea unor fapte penale foarte grave. Astfel, instanta citeaya din respectiva declaratie de martor urmatoarele aspecte” „Referitor la plățile făcute de U.M._ Oradea către .. Oradea pentru lucrările efectuate la UM_ Someșeni, cred că am avut o discuție cu comandantul M. I. privind imposibilitatea efectuării unei plăți. La câtva timp M. V., în cadrul unei discuții mi-a spus printre altele, că i-a dat lui M. I. cincizeci sau o sută de milioane lei, nu rețin exact, pentru a-i efectua niște plăți către ..
În anul 2000 sau 2001, nu rețin exact, M. I. a fost la o convocare la Direcția Domenii și Infrastructuri. Când a revenit în unitate, ne-a spus că i s-a furat telefonul. Am aflat ulterior că cei de la Direcția Domenii și Infrastructuri, când au sunat să blocheze cartela au aflat că telefonul era pe numele lui G. I. sau pe firma acestuia, nu rețin exact.
M. I. avea acest telefon cam la un an și jumătate, doi de când am luat eu telefonul, respectiv în anul 1997, luna decembrie.
Aceasta este declarația pe care o dau, o susțin și o semnez după ce am citit-o și am constatat că cele consemnate corespund cu cele declarate de mine.”
In continuare, instanta retine ca ulterior, la data de 24 februarie 2012, fiind audiat în calitate de martor în fața completului de judecată al Tribunalului Bihor, în dosar_, în ședință publică, inculpatul M. D. A. a incercat in mod evident sa favorizeze pe cel pe care anterior il acuzase si totodata sa induca in eroare instanta de judecata, aratand in esenta ca atat denuntul initial cat si declaratia data in calitate de martor in fata organelor de urmarire penala (la care instanta a facut referire mai sus) nu reflecta adevarul si au fost facute la unele presiuni/promisiuni ale organelor de urmarire penala.
Astfel cum se arata in rechizitoriu si reiese din declaratia de martor din data de 24.02.2012 (filele nr.34-35 dos. up) de inculpatul M. D., in fata Tribunalului Bihor, acesta a declarat:
” În legătură cu asepectele pentru care am fost citat ca martor, arăt că inițial în cauză am făcut un denunț împotriva inc. M. însă ulterior l-am retractat întrucât avusesem o înțelegere cu procurorul care cred că nu a fost respectată, promițându-mi-se de către procuror o pedeapsă cu suspendarea în cauza în care eu eram anchetat, însă cu toate acestea P.N.A. de atunci a declarat apel la sentința pronunțată în fond prin care fusesem într-adevăr condamnat cu suspendarea. Spun acest lucru întrucât în perioada respectivă, respectiv noiembrie 2003 – septembrie 2004 am fost arestat preventiv într-o cauză în care eram acuzat de luare de mită, faptă săvârșită în calitate de inginer șef la unitatea militară condusă pe atunci de inc. M. I., cauza în care ulterior am fost condamnat definitiv cu executare, fiind liberat condiționat în anul 2007.
Am retractat acel autodenunț deoarece cele relatate de mine atunci nu corespundeau adevărului, deoarece în dosarul în care eu am fost anchetat inc. M. I. de azi figura ca martor, însă rolurile s-au inversat.
În legătură cu cuprinsul denunțului arăt că acesta a fost în mare parte stabilit de anchetatori, în condițiile în care eram și 2-3 persoane care dădeam declarații în paralel, declarații care de altfel erau reformulate și rupte până în momentul în care se coroborau între ele, în schimbul acestui denunț eu primind favorul de a suna acasă de la sediul P.N.A.
Nici declarația din 03.11.2005 fila 26 vol.III dosar de u.p. nu corespunde adevărului, declarație pe care însă am semnat-o de frică, fiind în perioada în care, din câte țin minte, procesul meu se afla în faza recursului. Ulterior, însă, atât această declarație cât și denunțul mi le-am retractat.
Concluzionând, atât denunțul cât și declarația care mi-a fost prezentată le-am dat pentru a-l incrimina pe inculpatul M. I.-fostul meu comandant, încercând astfel cum am mai spus, să obțin o pedeapsă cu suspendare în cauza în care la rândul meu am fost anchetat.
Chiar dacă P.N.A-ul de atunci nu ar fi declarat cale de atac și sentința ar fi rămas cu suspendare, tot aș fi retractat acel denunț și declarația date împotriva inculpatului M. I..
Arăt că retractarea denunțului și a declarației mele inițiale, făcut în anul 2006, reprezintă manifestarea mea de voință exprimată fără nici un fel de influențe.
În legătură cu declarațiile date de inculpatul M. I. în calitate de martor în procesul în care eu am fost condamnat definitiv pentru luare de mită, arăt că acestea corespundeau în parte adevărului, iar în legătură cu aspectele relatate de acesta cu relevanță penală, în ceea ce mă privește, formulările erau de genul ”din auzite”, ”știam că”, ”M. D. ia mită”.
Mai pot spune că denunțul și declarația inițială date de mine au fost date și pentru a mă răzbuna pe inculpatul M. I. pentru declarațiile date de acesta în procesul meu, declarații pe care acesta și le menținuse în fața instanței și nu le-a retractat.
Evident că nici cele susținute de mine în acele declarații în sensul că inc. M. V. i-ar fi dat inc. M. I. suma de 50 milioane lei cu titlu de mită, nu corespunde adevărului.
În legătură cu lucrările desfășurate de firma inc. M. V. contractate cu U.M._ Oradea cunosc că primul a executat lucrările de reparații la pavilionul D1 și rețeaua de joasă tensiune de la UM Someșeni, însă nu au exercitat probleme legate de lucrările realizate efectiv și sumele de bani la care firma inculpatului era îndreptățită să le primească pentru aceste lucrări.
Verificarea documentelor în cadrul acestor lucrări efectuate de firma inc. M. V. s-a făcut conform procedurilor existente, făcându-se recepția lucrărilor de către comisia constituită în acest scop, remediindu-se eventualele neregularități.
Procedural, fiind vorba de reparații, lucrările inițiale și materialele necesare erau stabilite estimativ pentru că nu se putea știi de la început cu exactitate toate aceste cantități necesare. În astfel de situații când apăreau lucrări suplimentare ori materiale suplimentare, se întocmeau note de comandă suplimentare și chiar note de renunțare (atunci când materiale inițiale ori categorii inițiale de lucrări nu se mai impuneau), ambele justificate de proiectant și aprobate de Direcția Domenii și Infrastructură din cadrul M.. lucrărilor, situația tuturor lucrărilor era verificată inclusiv la fața locului de către dirigintele de șantier care pe perioada lucrărilor era detașat în u.m. în care acele lucrări se realizau. După ce dirigintele de șantier semna situația de lucrări ca fiind conformă toate documentele erau trimise la u.m. din Oradea unde trebuiau vizate de compartimentul financiar al unității inclusiv de inginerul șef, după care comandantul aproba efectuarea plății.
Toate aceste verificări erau în detaliu, pe fiecare compartiment conform atribuțiilor sale, compartimentul financiar verificând aspectele financiare, iar compartimentul tehnic aspectele tehnice ale lucrării, însă rolul esențial într-o astfel de procedură îl avea dirigintele de șantier care se afla la fața locului când se realizau toate aceste lucrări.
Nu pot preciza în privința lucrărilor efectuate de firma inculpatului M. V., la care am făcut referire anterior, situația notelor de comandă suplimentară și nici diferența dintre suma prevăzută în aceste note și cea avută în vedere inițial.
Aceste note de comandă suplimentare erau semnate de dirigintele de șantier, avizate conform procedurii expuse anterior, semnate inclusiv de comandantul unității și trimise spre aprobare Direcției Domenii și Infrastructură din cadrul M. .>
Din câte țin minte, în anul 2000 când au fost efectuate lucrările de către firma inculpatului, Direcția Domenii și Infrastructură din cadrul M.. de generalul P., care fie acesta, fie locțiitorii săi aprobau aceste lucrări. Dirigintele de șantier pentru lucrările expuse anterior a fost D. A..
Din punct de vedere procedural era posibil ca în cazul în care dirigintele de șantier desemnat pentru o anumită lucrare lipsea, putea semna un alt diriginte de șantier.
Din câte știu, situația de lucrări în cazul firmei inculpatului, aprobată de D. A., a fost întocmită tot de D. A. pe baza programului de calculator pe care îl deținea, situație de lucrări care corespundea întrutotul cu oferta inițială, aspect pe care îl cunosc chiar de la D. A., cu care de altfel ne întâlneam, fiind toți cantonați acolo.
La baza situației de lucrări stătea măsurătoarea lucrărilor, la efectuarea acestor măsurători participând dirigintele de șantier.
În legătură cu înscrisurile existente la filele 112-113 vol.II dosar u.p.ce mi-au fost prezentate pentru o scurtă verificare, arat că situația de la fila 112-recapitulația de deviz barată reprezintă o neacceptare a acestor sume, iar calculele de la fila 113 arată faptul că fiind vorba de exact aceleași lucrări ca și cele consemnate la fila anterioară, s-au aplicat niște coeficienți de majorare, coeficienți care la acea perioadă, în baza unor acte normative, se aplicau atunci când între momentul ofertei și momentul executării lucrărilor exista un interval de timp prețul materialelor de la cele două momente fiind diferit. De aceea apare și la rubrica total general de la fila 113 o sumă mai mare decât cea de la rubrica total general aflată la fila 112, diferența reprezentând-o prețurile majorate ale materialelor și manoperei de la momentul ofertei până la momentul finalizării lucrărilor.
Competența de a efectua această recapitulație, inclusiv acele calcule ale coeficienților de majorare revenea dirigintelui de șantier.
Eu nu pot preciza cu exactitate care dintre cele două sume de la totalul general aflate la fila 112 sau fila 113 au fost avute în vedere la plată, însă ambele reprezintă aceeași situație de lucrări ca și cea expusă la fila 110, diferența fiind dată de cele spuse de mine anterior, astfel încât, în mod normal ar fi trebuit plătită suma actualizată de la fila 113.
În acea perioadă la u.m. condusă de inc. M. I., în Someșeni, își desfășurau activitatea, din câte țin minte, 4-5 diriginți de șantier.
Audierea a avut loc între orele 09,33 – 10,45.”
In continuare instanta retine ca Tribunalul Bihor, prin s.p. 231/28.11.2012, l-a condamnat pe numitul M. I. si totodata a inlaturat declaratia de mai sus, data in calitate de martor de catre inculpatul M. D., constatand motivatia neplauzibila a schimbarii atitudinii sale procesuale si caracterul subiectiv al acesteia (fila 44 dos. up).
Totodata a retinut Tribunalul ca toate probele aflate la dosar se coroboreaza cu cele aratate de inculpatul M. D. in denuntul initial formulat si in declaratia data de acesta in faza de urmarire penala.
F. de cele de mai sus, instanta retine ca declaratia data in calitate de martor de catre inculpat la data de 03.11.2005 este cea care corespunde adevarului, iar ulterior din motive pe care doar inculpatul le stie, a incercat fara succes sa intoarca soarta procesului, incercand inlaturarea raspunderii penale a numitului M. I..
Instanta mai retine ca inculpatul M. D., desi a avut initial o pozitie procesuala de nerecunoastere a invinuirii, in fata instantei de judecata acesta a revenit si a recunoscut savarsirea faptei, solicitand aplicarea fata de el a procedurii simplificate a recunoasterii invinuirii, precizand printre altele ca „regret cele intamplate, in urma discutiilor cu domnul avocat am constientizat ca nu am procedat corect cand am dat declaratia in fata Tribunalului…”
Astfel, instanta va retine vinovatia inculpatului M. D. A., care rezulta fara nici un dubiu din coroborarea mijloacelor de proba administrate in cursul urmaririi penale, la care instanta a facut rferire mai sus, coroborate cu declarația de recunoastere a inculpatului data in fata instantei de judecata.
De remarcat ca in cursul procesului penal a intervenit o noua lege penala, respectiv noul cod penal, care a intrat in vigoare la data de 01.02.2014.
Avand in vedere limitele pedeapsei, care au fost substantial reduse in noul cod penal (de la 1-5 ani inchisoare la 6 luni-3 ani inchisoare), dar si introducerea pedepsei alternative a amenzii penale, este inafara oricarei discutii evident, ca noul cod penal reprezinta legea penala mai favorabila in cazul inculpatului M. A., conform dispozitiilor art. 5 cod penal.
Astfel, in drept, fapta inculpatului M. D. A., care audiat la data de 24 februarie 2012, în calitate de martor, la Tribunalul Bihor în dosarul nr._, și-a retractat denunțul și declarația formulate în cursul urmariri penale in dosarul nr. 67/P/2004 al D.N.A.- Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savirsite de militari, făcînd o declaratie nesincera, mincinoasa, la data de 24 februarie 2012, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, faptă prev. și ped. de art. 273 alin. (1) din Cod Penal, cu aplicarea prevederilor art. 41 alin (1) din Cod Penal NOU, cu aplicarea art. 5 din Cod penal.
Referitor la situatia juridica a inculpatului M. D. A., instanta constata ca in mod corect s-a retinut in incadrarea juridica a faptei dispozitiile art. 41 alin. 1 cod penal, prezenta fapta fiind savarsita in stare de recidiva postexecutorie, fata de condamnarea de 3 ani si 6 luni inchisoare dispusa prin s.p. nr. 153/2004 a TMT Bucuresti, definitiva prin d.p. nr. 1673/2006 a ICCJ, din executarea careia inculpatul a fost eliberat conditionat la data de 28.08.2007, cu un rest de 492 zile de inchisoare.
Avand in vedere textele legale de mai sus, facand si aplicarea art. 43 alin. 5 cod penal si art. 396 alin. 10 cod pr. penala, instanta va condamna inculpat la o pedeapsa principala de 250 zile amenda, si 1 an pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 lit.a si b cod penal, respectiv dreptul de a fi aleasa în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice si dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, in conditiile prevazute de art. 67 alin.1, 68 alin. 1 litera a C.penal, raportat la art. 12 al 1 din Legea 187/2012, pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa.
Avand in vedere ca inculpatul are o situatie financiara suficient de buna, astfel cum reiese din declaratia data de acesta in fata instantei de judecata dar si din inscrisurile in circumstantiere depuse de acesta la dosarul cauzei, instanta va stabilii cuantumul unei zile amenda la suma de 30 lei, orientat spre minimul prevazut de lege, potrivit art. 61 alin.1 si 3 cod penal, astfel ca inculpatul urmeaza sa plateasca cu titlu de amenda penala, suma de 7500 lei, calculata conform art. 61 alin. 2 teza II-a din codul penal.
Va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 63 alin. 1 si 3 cod penal, referitoare la inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii.
Sub aspectul laturii subiective, din actele dosarului rezulta că inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă potrivit art. 16 alin. 3 lit. a C. pen., acesta prevăzând rezultatul faptei.
La individualizarea pedepsei, instanta a avut in vedere limitele de pedeapsa prevazute de codul penal, imprejurarea ca inculpatul are antecedente penale si a avut o pozitie sincera in fata instantei de judecata. Astfel, avand in vedere si circumstantele personale ale inculpatului, care este anteprenor, asigura locuri de munca si desfasoara activitati utile societatii, astfel cum reiese din inscrisurile depuse de inculpat la dosar, instanta a optat pentru aplicarea pedepsei amenzii penale, apreciind totusi ca nu se justifica privarea de libertate a inculpatului.
De asemenea instanta mai retine ca pericolul social al infractiunii de marturie mincinoasa este unul ridicat, putand induce in eroare (cu intentie directa !!) organele judiciare, care ar putea lua o decizie nedrapta fie fata de cel cercetat/judecat, fie fata de societate (in situatia achitarii unui inculpat vinovat, cum s-a intentionat in cauza).
Faptul ca declaratia mincinoasa data de inculpat, nu a fost de natura sa duca la o decizie nedreapta este meritul exclusiv al magistratului, care a inlaturat declaratia mincinoasa din ansamblul probator.
F. de cele de mai sus, solicitarea inculpatului, prin avocatul sau ales de aplicare a dispozitiilor art 18 ind. 1 din codul penal de la 1969, este total nefondata, inculpatul savarsind o fapta grava . miza foarte mare, fiind trimis in judecata comandantul unei unitati militare, pentru fapte de coruptie, pe care inculpatul a intentionat sa-l scoata „basma curata”. Astfel de fapte sant departe de a fi lipsite in mod vadit de importanta si nu se poate spune ca au adus o atingere minima valorilor sociale aparate de legea penala.
De asemenea retragerea denuntului si a declaratiei sale . si nu in cel in care au fost formulate acuzatiile, nu are nici o relevanta din punct de vedere al existentei infractiunii si al periculozitatii sociale a inculpatului.
Instanta apreciaza ca se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsa cu executare, in primul rand vazand starea de recidiva postexecutorie in care a savarsit acesta fapta dar si pentru a atrage atentia acestuia asupra comportamentului sau in societate si in special asupra importantei aflarii adevarului in orice cauza instrumentata de organele judiciare. Prin urmare o amenda penala in cuantum de 7500 lei, este apreciata de instanta ca fiind necesara si suficienta pentru ca inculpatul sa constientizeze gravitatea faptelor sale si sa realizeze ca in viitor comiterea altor infractiuni vor fi pedepsite cu inchisoarea.
In ce priveste pedeapsa complementara, instanta analizand criteriile prevazute la art. 67 alin. 1 cod penal, apreciaza ca se impune aplicarea fata de inculpat si a pedeapselor complementare a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 lit.a,b cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice si dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pentru o perioada de 1 an. Astfel, faptele inculpatului M. D. sant suficient de grave incat sa scoata in evidenta nedemnitatea inculpatului de a-si exercita temporar drepturile mai sus amintite.
Fiind in culpa procesuala, in baza art. 274 alin. 1 cod pr. penala, va obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
In baza art. 5 cod penal, vazand si Decizia Curtii Constitutionale nr. 265/2014, constata ca noul cod penal este, in mod global, legea penala mai favorabila, in cazul inculpatului M. D. A..
In baza art. 273 al 1 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. art. 43 alin. 5 cu ref. la art.41 alin. 1 cod penal, art. 61 alin. 3,4 cod penal, facand si aplicarea art. 396 alin. 10 cod procedura penala, condamna pe inculpatul M. D. A., fiul lui A. și Lucreția, născut la data de 20.10.1964 în Lechința, județul Bistrița-Năsăud, domiciliat în mun. Oradea, .. 42A, județ Bihor, posesor al C.I. . nr._ eliberată de SPCLEP Oradea la data de 15.10.2013, având CNP_, căsătorit, doi copii majori, stagiu militar satisfăcut, cu antecedente penale (recidivist post –executoriu), la o pedeapsa principala de 250 zile amenda, si 1 an pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 lit.a si b cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice si dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, in conditiile prevazute de art. 67 alin.1, 68 alin. 1 litera a C.penal, raportat la art. 12 al 1 din Legea 187/2012, pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa.
Potrivit art. 61 alin.1 si 3 cod penal, stabileste cuantumul sumei corespunzatoare unei zile amenda la suma de 30 lei, astfel ca inculpatul urmeaza sa plateasca cu titlu de amenda penala, suma de 7500 lei, calculata conform art. 61 alin. 2 teza II-a din codul penal.
Atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 63 alin. 1 si 3 cod penal, referitoare la inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii.
In baza art. 274 alin. 1 cod pr. penala, obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu drept de apel, in 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din data de 15.04.2015
Președinte, Grefier,
R. V. Ș. M. I. P.
Red. Ș.R.V.
Tehnored. P.M.
2 ex/23.04.2015
| ← Distrugere. Art.253 NCP. Sentința nr. 514/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 476/2015.... → |
|---|
