Tâlhărie. Art.211 C.p.. Sentința nr. 982/2015. Judecătoria ORADEA

Judecătoria ORADEA - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 982/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 09-09-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ORADEA

SECȚIA PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ Nr. 982/2015

Ședința publică de la 09 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. H.

Grefier A. O. B.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea este reprezentat de procuror C. P..

Înregistrarea dezbaterii cauzei s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art. 369 C.p.p.

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpat K. J. R. și pe parte vătămată K. Z., având ca obiect tâlhărie (art.211 C.p.).

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 01.09.2015 dată la care părțile prezente au pus concluzii pentru dezbaterea cauzei în fond, concluzii consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, amânând pronunțarea pentru data de 08.09.2015 apoi pentru data de 09.09.2015, dată la care s-a pronunțat prezenta hotărâre.

INSTANȚA

DELIBERÂND:

Deliberând asupra cauzei penale, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr.8775/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea și înregistrat pe rolul acestei instanțe cu nr._ s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului K. J. R. sub aspectul comiterii infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin 1, alin 2 lit. b și c și aliniatul 2¹ lit.b Cod penal.

Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, faptul că inculpatul în baza unei înțelegeri prealabile cu numitul P., cu privire la sustragerea telefonului mobil aparținând persoanei vătămate, s-a întâlnit cu aceasta din urmă la data de 24.09.2012, în jurul orelor 21:30, pe . și pretinzându-se interesat de cumpărarea telefonului mobil i l-a solicitat persoanei vătămate pentru a-l examina aceasta remițându-i-l în acest scop după care în momentul în care persoana vătămată i-a solicitat înapoi bunul a exercitat acte de amenințare cu un cuțit în vederea păstrării telefonului.

Pentru a se reține această situație de fapt, în cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă:proces-verbal de consemnare a efectuării actelor premergătoare (f. 3); proces-verbal de redare rezumativă a datelor furnizate de UTAI și CD aferent în copie (f. 72-73, 75);adrese emise de UTAI (f. 74, 76); adresă emisă de Serviciul de Telecomunicații Speciale – Secția pentru Apel Unic de Urgență (f. 37);procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere din grup și de pe fotografie, însoțite de planșe foto (f. 37-42, 45-46, 49-53); procese-verbale (f. 28-29, 77, 105);planșe fotografice (f. 78-80); dovadă de ridicare (f. 31); contract de amanet (f. 32-33); portret robot (f. 15-16);declarații martori-asistenți (f. 43-44, 47-48, 54-55);declarațiile martorei B. I. (f. 34); declarațiile martorului P. A. P. (f. 24-27); declarațiile martorului N. V. M. (f. 17-23); declarațiile martorului P. V. E. (f. 30); declarațiile părții vătămate K. Z. (f. 5-12);declarațiile învinuitului și inculpatului K. J. R. (f. 81-87); declarațiile invinuitului P. A. T. (f. 88-102);fișe de cazier judiciar (f. 123-124).

În cursul judecății au fost administrate următoarele mijloace de probă:, declarație parte vătămată(f.12-13), declarație de martor N. V. M.(f.34), P. V. Eusebio(f.35), P. A. T. (f.36-37), K. Z. F.(f.38), Bot I.(f.47), P. A. P.( f.48), M. A.(f,56), Ghitea I.(f.57), M. A.(f.67-68), C. R.(f.82-84), K. Z.(f.85-86).

Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale și al judecății instanța reține următoarele:

I. În fapt.

a.În perioada iulie-august 2012 martorul P. A. T. a primit de la cumnatul său un telefon mobil marca Samsung Galaxy S2 i-ar după aproximativ o lună de zile l-a amanetat contra sumei de 900 lei la Euroamanet situat pe . Oradea deoarece juca la pariurile sportive și avea nevoie de bani. După aproximativ două săptămâni martorul a avut o discuție cu martorul N. V. care i-a spus că cunoaște pe cineva care se ocupă cu telefoane mobile și care poate să scoată telefonul din amanet, contra cost, urmând ca el să-i plătească suma respectivă direct acelei persoane și nu casei de amanet( declarație martor P. A. T. f.99-102, declarație martor N. V. f.17 verso d.u.p).

b. Martorul P. A. T. a sunat-o pe persoana vătămată K. Z. care a fost de acord ca să îi scoată telefonul din amanet, fapt ce a și fost realizat, telefonul rămânând la persoana vătămată, urmând ca martorul să îi dea persoanei vătămate în schimbul acestui serviciu suma de 1030 lei. Pentru plata acestei sume persoana vătămată i-a dat martorului P. A. T. un termen de două săptămâni. În ultima zi a termenului de două săptămâni, pentru ca persoana vătămată să îi prelungească termenul de păstrare a telefonului cu încă două săptămâni martorul trebuia să îi dea persoanei vătămate suma de 100 lei. Deoarece nu dispunea de acești bani martorul l-a sumat pe numitul L. P. care i-a dat numărul de telefon al unei persoane( inculpatul) despre care i-a spus că dă bani cu împrumut( declarație martor P. A. T. f.99-102).

c. În urma unei discuții telefonice avute cu persoana recomandată de martorul L. P., martorul P. A. T. a stabilit să se întâlnească pe platoul de la Parcul 1 Decembrie din Oradea. Acolo, martorul P. A. T. i-a spus inculpatului că are nevoie de 100 lei, acesta fiind de acord să îi dea acești bani însă va trebui să îi restituie suma de 100 euro lucru cu care martorul nu a fost de acord deoarece a considerat suma prea mare( declarație martor P. A. T. f.99-10 d.u.p, declarație N. V. f.17-18 d.u.p ).

Faptul că persoana cu care s-a întâlnit martorul P. A. T. pe platoul din Parcul 1 Decembrie este inculpatul K. J. R. reiese din următoarele mijloace de probe:

- declarația martorului N. V.(f.17 d.u.p)care arată că „ înainte de a ajunge pe . P. ne-am oprit cu taxiul la parc 1 Decembrie în stația de taxiuri. Acolo P. s-a dat jos din mașină spunându-mi să îl aștept. În timp ce eu așteptam în taxi l-am l-am văzut pe P. că vorbea cu cineva discuția durând aproximativ 5-6 minute…..ne-am deplasat pe ., unde ne aștepta o persoană pe care după constituție am recunoscut-o ca fiind aceeași persoană cu care P. s-a întâlnit la Parcul 1Decembrie”.

- proces verbal de recunoaștere după planșa foto unde martorul N. V. a indicat pe inculpatul K. J. R. ca fiind persoana care în seara zilei de 24.09.2012 în timp ce se afla pe . a sustras un telefon mobil și a amenințat cu un cuțit pe persoana vătămată.

d. Întrucât nu au căzut de acord, inculpatul K. J. R. i-a propus martorului un plan prin care să ia telefonul de la persoana vătămată respectiv acela de a-i cere telefonul persoanei vătămate sub pretextul că a găsit un cumpărător și că acesta dorește să îl vadă după care atunci când persoana vătămată urma să i-l dea să se prefacă că a fost tâlhărit de persoane necunoscute. Pentru a dovedi așa zisa tâlhărie inculpatul i-a spus martorului faptul că îi va rupe tricoul și îi va da o palmă sau două că să i se vadă fața roșie. Inițial martorul nu a fost de acord cu acest plan însă ulterior a fost convins de către inculpat( declarație martor P. A. T. f.99-10 d.u.p)..

e. Conform planului stabilit, în seara zilei de 24.09.2012 martorul P. A. T. a sunat persoana vătămată spunându-i că a găsit un cumpărător pentru telefonul mobil stabilind să se întâlnească pe ., în spate la clubul No Problem. Martorul P. A. T., care era însoțit de martorul N. V., s-a întâlnit cu persoana vătămată în locul stabilit și s-a spus acesteia să îi dea telefonul pentru a-l duce la cumpărător să îl vadă însă persoana vătămată nu a fost de acord cu acest aspect, spunând că dorește să meargă el personal să se întâlnească cu cumpărătorul( declarație persoană vătămată f.11 d.u.p, declarație martor P. A. T. f.99-10 d.u.p, declarație N. V. f.17-18 d.u.p)..

f. Deoarece planul inițial, așa cum a fost stabilit nu s-a realizat, martorul P. A. T. i-a scris un mesaj inculpatului spunându-i că „ vezi că acesta nu vrea așa, că s-a prins că l-am putea face de telefon și vine cu mine”, inculpatul transmițându-i să o ducă pe persoana vătămată pe ., lângă punctul termic( declarație martor P. A. T. f.99-10 d.u.p, declarație N. V. f.17-18 d.u.p)...

g. Ajunși la punctul termic persoana vătămată, martorul P. A. T. și martorul N. V. s-au întâlnit cu inculpatul care s-a dat drept cumpărător. Inculpatul i-a cerut persoanei vătămate telefonul pentru a-l verifica, după care a întrebat al cui este telefonul, martorul P. A. T. răspunzând că este al lui. În acel moment inculpatul K. J. R. a introdus telefonul în buzunar persoana vătămată întrebându-l de ce a făcut acest lucru inculpatul răspunzând că martorul P. îi datorează o sumă de bani. Persoana vătămată i-a solicitat inculpatului să-i dea telefonul însă acesta a refuzat scoțând cuțitul la persoana vătămată spunându-i că nu îi dă nici un telefon după care a urcat într-un taxi și a plecat( declarație persoană vătămată f.11 d.u.p, f.12 d.i, declarație martor P. A. T. f.99-10 d.u.p, declarație N. V. f.17-18 d.u.p).

Faptul că inculpatul K. J. R. a luat telefonul și a scos cuțitul la persoana vătămată rezultă din următoarele mijloace de probă:

- declarația persoanei vătămate(f.11 d.u.p) care arată că „ …în momentul în care i-am solicitat inculpatului K. telefonul acesta a scos un cuțit și l-a îndreptat în direcția în care mă aflam eu cu P. și N.”.

- declarație martorului N. V.( f.22 d.u.p) care declară că „ …apoi au începuit să se certe, eu m-am retras puțin mai în spate, după care, după vreo trei minute am văzut acea persoană că a scos un cuțit către Zoli și P.”.

h. În aceeași seară, după ce a fost la Poliție, martorul P. A. T. a stabilit cu inculpatul în față la Euroamanet de pe . Oradea pentru a amaneta telefonul deoarece stabiliseră că vor împărți banii. Ajunși acolo, inculpatul i-a spus martorului P. A. T. să amaneteze el telefonul însă acesta nu a dorit motiv pentru care a sunat pe martorul P. A. care s-a deplasat la fața locului și a amanetat telefonul contra sumei de 900 lei. Din această sumă inculpatului K. J. R. a luat 8000 lei iar suma de 100 lei i-a dat-o martorului P. A. T..( declarație martor P. A. T. f.99-10 d.u.p, declarație N. V. f.17-18 d.u.p, declarație martor P. A. f.24-25 d.u.p, f.48 d.i, declarație martor B. I. f.34, f.47 d.i).

II. Probe ineficiente.

a. Instanța având în vedere trecerea timpului va înlătura partea din declarația persoanei vătămate K. Z.(f.12 d.i) în care arată că „ cu privire la persoana autorului faptei, arat că nu sunt sigur dacă este inculpatul prezent astăzi în sală de judecată și pe acesta nu îl mai recunosc, deoarece de atunci a trecut mult timp”.

b. Instanța va înlătura declarația martorului N. V. M.(f.34 d.i) sub aspectul că „ am observat că inculpatul K. a avut ceva în mână, dar nu știu ce” pentru următoarele motive:

- în cursul urmăririi penale martorul N. V. M. în cele două declarații date în fața organelor de urmărire penală, în mod constant a arătat faptul că „ …cel care a venit să cumpere telefonul a scos din buzunar un cuțit”( f.18, 24 d.u.p).

- declarația martorului din faza de judecată nu se coroborează cu declarația martorului P. A. T.( f.94 d.u.p) în care arată că …K. a scos un cuțit, tip briceag, destul de mare și l-a îndreptat spre Zoli..” și cu declarația persoanei vătămate.

III. Aspecte neconcordante și irelevante în cauză.

Din lecturarea întregului material probator instanța reține că în cauză nu s-a putut stabili dacă martorul P. A. a fost luat cu taxiul de acasă de către martorul P. A. T. și dus la sediul Euroamanet de pe . acesta s-a deplasat singur la locul unde se afla sediul amanetului Euroamanet, însă acest aspect nu are relevanță în cauză fiind ulterior consumării infracțiunii.

De asemenea, faptul că martorul P. A. T. ar fi fost în posesia telefonului în momentul în care l-a luat cu taxiul de acasă pe martorul P. A. - pornind de la prezumția că declarația martorului P. este adevărată - nu are relevanță în cauză situându-se temporal ulterior comiteri infracțiunii. Ceea ce interesează în cauză este faptul că atât persoana vătămată cât și martorii oculari au declarat faptul că telefonul a fost luat de persoana care a scos cuțitul.

IV . Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile.

Cu privire la legea penală aplicabilă în cauză, la data de 1.02.2014 a intrat în vigoare Legea nr.286/2009 privind Codul penal, potrivit art. 246 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.289/2009 privind Codul penal.

Potrivit art.5 alin.1 Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Pentru a determina legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauză, instanța va analiza comparativ dispozițiile art.2011 alin 1, alin 2 lit b și c și alin. 2 ind 1 lit. b Cod penal din Codul penal 1969 privind infracțiunea de tâlhărie și dispozițiile art. 233 rap la art. 234 alin 1 lit a și d Cod penal 2009, având în vedere drept criterii în baza cărora va determina legea penală mai favorabilă și pe care urmează să le aprecieze în concret, următoarele: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă, așadar atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă (CCR, Decizia nr. 1470/8.11.2011, publicată în M.Of. nr. 853/2.12.2011).

La alegerea legii penale mai favorabile, instanța va avea în vedere decizia Curții Constituționale nr. 265/2014, prin care s-a stabilit că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin hotărârea nr. 5/2014 pronunțată de completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept a stabilit că legea penală mai favorabilă trebuie aplicată global și nu pe instituții.

Comparând cuantumul pedepselor instanța constată că Codul penal 1969 pedepsește tâlhăria din prezenta cauză cu pedeapsa de la 7 la 20 de ani în timp ce Codul penal 2009 prevede pedeapsa de la 3 la 10 ani, fiind astfel mai favorabil sub acest aspect.

Astfel instanța constată ca fiind în mod global mai favorabil în cauză Codul penal 2009.

V. În drept, fapta inculpatului K. J. R. care în baza unei înțelegeri prealabile cu numitul P. A. V., cu privire la sustragerea telefonului mobil aparținând persoanei vătămate K. Z., s-a întâlnit cu aceasta din urmă la data de 24.09.2012, în jurul orelor 21:30, pe . și pretinzându-se interesat de cumpărarea telefonului mobil i l-a solicitat persoanei vătămate pentru a-l examina aceasta remițându-i-l în acest scop după care în momentul în care persoana vătămată i-a solicitat înapoi bunul a exercitat acte de amenințare cu un cuțit în vederea păstrării telefonului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233-234 alin 1 lit. a și d Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective infracțiunea de tâlhărie constă în furtul săvârșit prin întrebuințarea de violențe sau amenințări ori prin punerea victimei în stare de inconștiență, precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii ori pentru ca făptuitorul să își asigure scăparea.

În cauză, elementul material al tâlhăriei este format din două activități infracționale pe de o parte furtul iar pe de altă parte exercitarea de violențe pentru a-și asigura scăparea.

Elementul material principal, furtul este reprezentat de luarea unui bun mobil – telefonul mobil marca Samsung Galaxy S2 – fără acordul persoanei vătămate K. Z., fapt ce reiese din atitudinea persoanei vătămate care i-a solicitat inculpatului să îi restituie telefonul și de asemenea din plângerea pe care aceasta a depus-o la organele de poliție.

Elementul material secundar este reprezentat de acțiunea de amenințare a persoanei vătămate, astfel cum instanța a reținut pe larg la pct. I.g din prezenta hotărâre, fapta inculpatului de a scoate cuțitul din buzunar și de a-l îndrepta spre persoana vătămată fiind de natură a crea acesteia o stare de temere.

Urmarea imediată constă în împosedarea inculpatului cu telefonul mobil precum și atingerea adusă libertății morale a persoanei vătămate.

Sub aspectul laturii subiective inculpatul a acționat cu intenție directă prev. de art. 16 alin 3 lit. a Cod penal prevăzând rezultatul faptei respectiv deposedarea persoanei vătămate de bunurile acesteia și asigurarea scăpării prin amenințarea persoanei vătămate și au urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei.

Se va reține agravanta prevăzută de art. 234 lit. a Cod penal fapta fiind săvârșită prin folosirea unei arme ori substanțe explozive, narcotice sau paralizante.

Potrivit art. 179 alin 1 Cod penal 2009 armele sunt instrumentele, dispozitivele sau piesele declarate astfel prin dispozițiile legale în acest sens Legea nr. 295/2004 prevăzând că sunt arme…armele albe-sunt obiecte sau dispozitive ce pot pune în pericol sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor prin lovire, tăiere, împungere( de exemplu, baionete, săbii, spade, florete, cuțite..etc).

Noul cod penal prevede pentru reținerea acestei circumstanțe spre deosebire de Codul penal 1969, necesitatea ca inculpatul să fi folosit arma, nefiind suficientă doar deținerea acesteia. Sintagma de „ folosire a armei” nu trebuie însă înțeleasă că arma trebuie utilizată în sensul propriu( de exemplu folosirea cuțitului pentru a răni persoana vătămată) ci faptul că, pentru reținerea acestei circumstanțe, este necesar ca inculpatul să se fi ajutat în mod real de acea armă la comiterea infracțiunii, existând astfel un raport de cauzalitate.

Se va reține agravanta prevăzută de art. 234 alin 1 lit. d Cod penal fapta fiind săvârșită în timpul nopții.

VI. Constatând dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat instanța va dispune condamnarea acestuia.

VII. Instanța va respinge solicitarea apărătorului inculpatului de achitare a acestuia în temeiul art. 16 alin 1 lit c Cod procedură penală având în vedere cele reținute la punctele I,II și III din prezenta hotărâre.

În ceea ce privește solicitarea apărătorului inculpatului de reținere a circumstanței atenuante prevăzute de art. 75 alin 2 lit. a Cod penal instanța o va respinge. Pentru reținerea acestei circumstanțe este necesar ca efortul depus de către infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii să reflecte căința promtă și sinceră a inculpatului. Or, în speță, achitarea contravalorii telefonului de către inculpatul după o lungă perioadă de timp, după începerea urmării penale și după trimiterea în judecată nu reflectă o atitudine de căință sinceră a inculpatul.

VIII. Individualizarea pedepsei.

La individualizarea pedepsei instanța va tine seama în ceea ce privește ambii inculpați de prevederile art. 234 alin 1 în ceea ce privește limitele de pedeapsă – închisoarea de la 3 la 10 ani – precum și de prevederile art. 74 Cod penal cu privire la criteriile generale de individualizare a pedepsei.

În ceea ce privește împrejurările și modul de comitere a faptei instanța reține că inculpatul a acționat cu premeditare ( a se vedea pct.I din prezenta hotărâre), prin atragerea victimei într-un loc ascuns, prin folosirea unei arme albe pentru a reuși deposedarea efectivă a persoanei vătămate de telefonul mobil și prin cooperarea cu o altă persoană respectiv martorul P. A. V..

De asemenea, instanța reține, din ansamblul probator, că mobilul săvârșirii infracțiunii a fost acela de realizare a unui profit fără muncă fapt ce caracterizează inculpatul ca fiind o persoană venală, lipsită de scrupule și de un minim respect față de dreptul de proprietate al celorlalți membri ai societății.

Se va mai reține faptul vârsta tânără a inculpatului( 30 de ani la data comiterii faptei), faptul că este integrat social, având întemeiată o familie și un loc de muncă, lipsa antecedentelor penale, precum și prejudiciul relativ redus produs prin comiterea faptei.

Cu privire la conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului instanța reține că inculpatul a negat comiterea faptei, nu a dat o declarație și în repetate rânduri nu s-a prezentat la ședințele de judecată.

Având în vedere aceste circumstanțe instanța va aplica inculpatului pedeapsa de 3 ani închisoare cu executare în regim de detenție.

IX. Pedepsele complementare.

Având în vedere prevederile art. 234 Cod penal, în temeiul art. 67 raportat la art. 66 alin 1 lit a și b Cod penal 2009 interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani care se execută potrivit art. 68 Cod penal.

În temeiul art. 65 raportat la art. 66 alin 1 lit a și b Cod penal 2009 interzice inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat cu titlu de pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei.

X. Antecedența infracțională a inculpatului și tratamentul pluralității de infracțiuni.

Instanța constată că prin sentința penală nr. 291/2013 a Judecătoriei Oradea definitivă prin nerecurare la data de 19.03.2013 inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare cu suspendarea condiționată pe un termen de încercare de 2 ani și 8 luni închisoare.

Constată că fapta din prezenta cauză este concurentă cu fapta din sentința penală nr. 291/2013 a Judecătoriei Oradea definitivă prin nerecurare la data de 19.03.2013.

În temeiul art. 15 alin 1 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 85 alin 1 Cod penal 1969 anulează suspendarea condiționată a pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 291/2013 a Judecătoriei Oradea definitivă prin nerecurare la data de 19.03.2013

În temeiul art. 40 alin1 raportat la art. 39 alin 1 lit. b Cod penal 2009 aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care adaugă o treime din cealaltă pedeapsă respectiv 2 luni și 20 de zile, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani 2 luni și 20 de zile.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei instanța nu va putea face aplicarea art. 83 și nici a prevederilor art. 91 Cod penal deoarece pedeapsa aplicată este închisoare mai mare de 3 ani. În măsura în care inculpatul ar fi ales judecata potrivit procedurii recunoașterii vinovăției instanța prin scăderea limitelor de pedeapsă cu o treime și având în vedere circumstanțele speței ar fi avut și posibilitatea aplicării unei pedepse cu suspendare.

În temeiul art. 72 Cod penal 2009 deduce din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 04.02.2013 până la data de 06.02.2013.

În temeiul art. 112 alin 1 lit b și art. 5 Cod penal confiscă de la inculpat suma de 100 lei reprezentând echivalentul cuțitului folosit la săvârșirea faptei.

Constată că persoana vătămată nu are pretenții civile față de inculpat.

În temeiul art. 7 alin 1 din Legea nr. 76/08.2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor genetice în SNDGJ la eliberarea din Penitenciar.

În temeiul art. 274 alin 1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În temeiul art. 5 Cod penal 2009 constată ca fiind lege penală mai favorabilă Codul penal 2009.

În temeiul art. 396 alin 2 Cod procedură penală raportat la art.233 și art. 234 alin 1 lit a și d Cod penal 2009 condamnă pe inculpatul K. J. R. CNP_, fiul lui J. și E., născut la data de 09.11.1982 în Oradea, jud. Bihor, cetatenie romana, studii 10 clase, domiciliat in Oradea, .. 10, ., f.f.l. în Oradea, ., jud. Bihor, posesor al CI ., nr._, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani închisoare sub aspectul comiterii infracțiunii de tâlhărie.

În temeiul art. 67 raportat la art. 66 alin 1 lit a și b Cod penal 2009 interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani care se execută potrivit art. 68 Cod penal.

Constată că prin sentința penală nr. 291/2013 a Judecătoriei Oradea definitivă prin nerecurare la data de 19.03.2013 inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare cu suspendarea condiționată pe un termen de încercare de 2 ani și 8 luni închisoare.

Constată că fapta din prezenta cauză este concurentă cu fapta din sentința penală nr. 291/2013 a Judecătoriei Oradea definitivă prin nerecurare la data de 19.03.2013.

În temeiul art. 72 Cod penal 2009 deduce din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 04.02.2013 până la data de 06.02.2013.

În temeiul art. 112 alin 1 lit b și art. 5 Cod penal confiscă de la inculpat suma de 100 lei reprezentând echivalentul cuțitului folosit la săvârșirea faptei.

Constată că persoana vătămată nu are pretenții civile față de inculpat.

În temeiul art. 7 alin 1 din Legea nr. 76/08.2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor genetice în SNDGJ la eliberarea din Penitenciar.

În temeiul art. 274 alin 1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 09.09.2015.

Președinte, Grefier,

H. C. B. A. O.

Red. jud. H.C.

Tehnored. gref. A.B.

3 ex./30.09.2015

← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 11/2015....		Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 984/2015.... →

Tâlhărie. Art.211 C.p.. Sentința nr. 982/2015. Judecătoria ORADEA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie. Art.211 C.p.. Sentința nr. 982/2015. Judecătoria ORADEA