Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. Art.287 NCP. Sentința nr. 158/2015. Judecătoria PETROŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 158/2015 pronunțată de Judecătoria PETROŞANI la data de 28-04-2015
ROMANIA
JUDECĂTORIA PETROȘANI
JUDEȚUL HUNEDOARA
DOSAR NR._
SENTINȚA PENALĂ NR.158/2015
Ședința publică din data 28.04.2015
Instanță constituită din:
Președinte: PONYICZKY GABRIELA
Grefier: I. V.
Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria Petroșani – a fost legal reprezentat de procuror – D. L..
S-a luat în discuție amânarea pronunțării cauzei penale privind pe inculpata D. M., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești, prev. de art. 287 al.1 lit. g cod pen.
Procedura a fost legal îndeplinită.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 21.04.2015, când au fost formulate concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsă de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru termenul de astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
JUDECĂTORIA,
În deliberare, asupra cauzei penale de față, constată:
Prin rechizitoriul din data de 20 noiembrie 2014 în dosar nr. 2262/P/2013, P. de pe lângă Judecătoria Petroșani a dispus trimiterea în judecată a inculpatei D. M. pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești, prev. de art. 287 al.1 lit. g, C.pen.
În actul de sesizare s-a reținut, în fapt că inculpata D. M. a împiedicat, în mod repetat, pe persoana vătămată P. N. să utilizeze imobilele ce i-au fost atribuite prin sentința civilă nr. 922/2009 pronunțată de Judecătoria Petroșani, imobile pe care inculpata le folosește în interes personal.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Petroșani sub nr._ din data de 24 noiembrie 2014.
Prin încheierea din data de 13 ianuarie 2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat competența instanței, legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 2262/P/2014 din data de 20.11.2014 emis de P. de pe lângă Judecătoria Petroșani privind pe inculpata D. M. trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești, prev. de art. 287 alin.1 lit. g, C.pen., legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
Din analiza coroborată a probelor administrate în cauză, în raport cu obiectul sesizării, instanța reține, în fapt, următoarele:
Prin sentința civilă nr. 922/2009 din data de 3 martie 2009 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosar nr._, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul P. N. împotriva pârâtei D. M., s-a constatat că părțile au dobândit sub durata căsătoriei, în comun în cotă de 1 a 2-a parte fiecare mai multe bunuri mobile, indicate în dispozitivul hotărârii și care nu sunt de interes pentru cauza de față, precum și mai multe imobile, anume imobil teren înscris în CF 2510 P., nr. ord. A+2, nr. cadastral 1594/a/2, 1597, 1606, 1607, 1624, 1625, reclamantul și pârâta fiind proprietari în cote egale de 1782/3766 părți; imobil teren înscris în CF 301 P., nr. top. 4885, reclamantul și pârâta fiind proprietari cu cota de 54/108 parte fiecare; imobil casă de cărămidă înscrisă în CF 301 P., nr. top. 4885, situată în P., . A și casă din lemn, nenotată în CF, situată la aceiași adresă – P., . A și anexe: bucătărie de vară; grajd din lemn; șopron din lemn; șopron cu stâlpi din țeavă și garaj.
S-a dispus sistarea indiviziunii, iar dintre bunurile imobile, reclamantului P. N. i-au fost atribuite casa din lemn, bucătăria de vară, șopronul cu stâlpi din țeavă; garajul și imobilul teren înscris în CF 301 P., nr. top. 4885.
Sentința a rămas definitivă prin nerecurare (copia hotărârii judecătorești – filele 15-18).
Urmare a faptului că pârâta nu s-a conformat la dispozițiile sentinței, reclamantul a solicitat executarea silită, executare care a făcut obiectul dosarului execuțional nr. 49/2010 al B.E.J. R. C..
În data de 28 noiembrie 2012 executorul judecătoresc s-a deplasat în vederea punerii în executare a dispozițiilor hotărârii judecătorești cu privire la predarea bunurilor mobile de către debitoare, executorul fiind însoțit de către creditor (P. N.) și de organe ale Poliției și Jandarmeriei.
Debitoarea (D. M.), a refuzat să deschidă, deși a fost somată și înștiințată ca la data de 28 noiembrie 2012 să rămână la domiciliu, împrejurare față de care creditorul a solicitat stabilirea unui alt termen de deplasare la data de 10 ianuarie 2013, orele 8.00 (proces verbal din data de 28 noiembrie 2012 în dosar execuțional nr. 49/2010 – fila 18).
La data de 10 aprilie 2013, la ora 8.20, executorul judecătoresc, însoțit de către creditor și de către organe din cadrul Poliției și al Jandarmeriei, deplasându-se în vederea punerii în executare a hotărârii judecătorești menționate cu privire predarea unor bunuri mobile și la punerea în posesie a creditorului asupra imobilelor atribuite acestuia – în prezența debitoarei care a refuzat să semneze procesul verbal, a procedat la punerea în posesie a creditorului asupra bunurilor imobile, construcțiile fiind asigurate cu lacăt de către creditor.
Din conținutul procesului verbal încheiat cu prilejul punerii în executare a hotărârii judecătorești, rezultă că debitoarea a refuzat să semneze și să primească un exemplar al procesului verbal motivat de faptul că bunurile imobile atribuite de către instanță creditorului sunt moștenite de către debitoare de la părinții săi (proces verbal din data de 10 aprilie 2013 în dosar execuțional nr. 49/2010).
După punerea sa în posesie, în data de 13 aprilie 2013, persoana vătămată P. N. (creditor în raportul juridic obligațional), a constatat că ușile casei din lemn erau deschise, iar lacătele lipseau. De asemenea, a constatat că ușa bucătăriei de vară era deschisă, lacătele erau lipsă, și în interior erau depozitat cărbune. La garaj era schimbat lacătul montat de persoana vătămată, motiv pentru care aceasta, la data de 13 aprilie 2013 a anunțat organele de poliție, iar ulterior a formulat plângere penală (proces verbal din data de 13 aprilie 2013, ora 13 încheiat de lucrători din cadrul Poliției P. – fila 27; plângerea persoanei vătămate – fila 5; declarațiile persoanei vătămate – filele 6; 7; 9; 11-14 și 77-78 și declarațiile martorilor P. A. – filele 46-47 și 87-88 și A. A. – filele 49-50 și 89-90).
Cu prilejul prezentării la fața locului urmare a sesizării persoanei vătămate la data de 13 aprilie 2013 organele de poliție au constatat că lacătul de la ușa garajului a fost schimbat cu un alt lacăt, de către D. M.. Lacătele de la ușile celor două anexe lipseau, în imobil locuind numita D. M.. Nu s-au putut purta discuții cu aceasta deoarece a plecat de acasă înainte de venirea organelor de poliție (proces verbal – fila 27).
Ulterior, la data de 22 aprilie 2013, s-a solicitat inculpatei D. M. să ,,dea o declarație în legătură cu cele reclamate”, ocazie cu care aceasta a refuzat să dea vreo declarație, precizând verbal lucrătorului de poliție că nu se poate descurca fără a folosi construcțiile care au fost atribuite persoanei vătămate, acestea fiindu-i absolut necesare în gospodărie și că i s-a făcut o nedreptate acestea fiind atribuite fostului soț (proces verbal din data de 22 aprilie 2013 – fila 28).
În cursul cercetărilor, inculpata a fost chemată la organele judiciare însă de fiecare dată a refuzat să se prezinte (procese verbale din data de 17 iulie 2013 – fila 29; 7 septembrie 2013 – fila 30; 23 octombrie 2013 – fila 31).
În data de 4 iunie 2014, fiind audiată în cauză în calitate de suspectă, inculpata a susținut că a avut o înțelegere cu persoana vătămată cu privire la imobilele atribuite acestuia prin sentință și că a vrut să meargă la notar pentru a încheia înțelegerea cu persoana vătămată dar aceasta ,,nu a vrut”, chiar din această declarație rezultând faptul că nu a existat o înțelegere între părți, iar din probele administrate în cauză nu rezultă înțelegerea invocată de către inculpată (declarațiile persoanei vătămate și declarațiile martorilor).
Aceasta a recunoscut că a desfăcut lacătul, depozitând în garaj cărbuni. De asemenea, inculpata a declarat că nu are sobă în casa unde locuiește și apă are doar la bucătărie, iar în bucătăria de vară depozitează alimente. A refuzat să semneze declarația (declarație – fila 34).
La data de 3 iulie 2014, fiind chemată în vederea audierii în calitate de inculpat, D. M. a refuzat să semneze procesul verbal cu privire la aducerea la cunoștință a drepturilor și obligațiilor procesuale, fiind încheiat proces verbal cu privire la acest refuz (procese verbale – fila 35 și 36), și a refuzat să dea declarație (declarație - fila 36).
Fiind citată în vederea audierii de către procuror la data de 7 noiembrie 2014 (citație – fila 40 și dovadă de primire a citației – fila 41), inculpata D. M. nu s-a prezentat, iar cu prilejul deplasării organelor de poliție în vederea prezentării inculpatei pentru audiere, aceasta nu a fost găsită la domiciliu (proces verbal din data de 14 noiembrie 2014 – fila 42).
Inculpata a refuzat să se prezinte și în instanță în cursul cercetării judecătorești (proces verbal de imposibilitate a executării mandatului de aducere – fila 99).
În drept, fapta inculpatei D. M., persoana căreia sentința civilă nr. 922/2009 - pronunțată de Judecătoria Petroșani, pusă în executare silit la data de 10 aprilie 2013 - îi este opozabilă, de a împiedica pe persoana vătămată P. N. să utilizeze imobilele ce i-au fost atribuite prin sentința civilă menționată, imobile pe care continuă să le folosească în interes personal, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectarea hotărârii judecătorești, prev. de art. 287 alin.1 lit. g C.pen. din 2009, faptă incriminată și prin dispozițiile art. 271 alin. 2 C.pen. din 1968.
Infracțiunea comisă de către inculpata D. M. s-a consumat în momentul împiedicării folosinței în întregime a imobilelor atribuite prin hotărâre judecătorească și cu privire la care persoana vătămată a fost pusă în posesie în cadrul procedurii de executare silită, infracțiunea nefiind epuizată, faptele inculpatei persistând și în prezent, așa cum rezultă din probele administrate.
Constatând că fapta există, a fost comisă de către inculpată cu forma de vinovăție a intenției și constituie infracțiune, instanța va proceda la aplicarea unei pedepse inculpatei.
Instanța are în vedere scopul pe care îl îndeplinesc pedepsele precum și criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 C.pen. 2009 la stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei – anume gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, astfel că, în speță, instanța urmează să rețină durata în timp a actelor de împiedicare comise de către inculpată, faptul că acestea au avut drept consecință lipsa totală a folosinței imobilelor de către persoana vătămată, atitudinea inculpatei în raport cu exigențele ce țin de conformarea la dispozițiile unei hotărâri judecătorești reflectată în faptul că inculpata nu a înțeles să promoveze calea de atac legală împotriva hotărârii cu privire la care apreciază că este una nedreaptă ci a ales să nu se conformeze la aceasta și să nu furnizeze niciun fel de argumente în fața organelor judiciare care au cercetat atât cauza civilă (cauză în care a fost de acord cu privire la masa partajabilă conform considerentelor sentinței civile) cât și cauza penală (în care a refuzat să dea vreo declarație și a refuzat să se prezinte la chemarea organelor judiciare), dar și persoana inculpatei care nu are antecedente penale (fișă de cazier judiciar – fila 39), are un nivel redus de educație absolvind doar 8 clase (fila 34), este o persoană în vârstă de 67 de ani, astfel că instanța va aplica inculpatei D. M., pentru infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești, prev. și ped. de art. 287 alin. 1 lit. g C.pen., pedeapsa amenzii penale.
În privința cuantumului pedepsei amenzii penale, instanța constată că față de limitele de pedeapsă prev. de art. 287 alin.1, lit. g C.pen., limitele speciale ale zilelor amendă sunt prev. de art. 61 alin. 4 lit. b C.pen. 2009, respectiv 120 și 240 zile amendă. În ceea ce privește cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă, aceasta se stabilește ținând seama de situația materială a condamnatului și de obligațiile legale față de persoanele aflate în întreținerea sa.
Având în vedere aceste criterii precum și individualizarea judiciară realizată în cele ce preced, instanța urmează să stabilească 200 de zile-amendă și 25 de lei cuantumul unei zile amendă. Astfel, inculpatei urmează să îi fie aplicată o amendă penală în cuantum de 5.000 lei.
Se va atrage atenția inculpatei cu privire la a dispozițiile art. 63 alin. 1 C.pen. referitoare la înlocuirea pedepsei amenzii - în caz de neexecutare cu rea-credință a acestei pedepse - cu pedeapsa închisorii.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța constată că persoana vătămată P. N. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 6.000 lei (fila 76), precizând ulterior constituirea de parte civilă la suma de 5.090 lei, din care suma de 3.590 lei reprezintă daune materiale, cu privire la care a arătat că rezultă din lipsa de folosință a bunurilor imobile și contravaloarea celor patru lacăte distruse către inculpată în sumă de 36 de lei, și suma de 1.500 lei reprezintă daune morale (precizare la constituirea de parte civilă – filele100-101).
Din declarația martorului A. A. (declarație – fila 108-109), rezultă că valoarea chiriei în zona situării imobilelor este de 50 lei/lunar, iar în gospodăria din cauză pot fi efectuate culturi și pot fi ținute animale și păsări, astfel că raportând durata lipsei de folosință (de 72 de luni – din luna aprilie 2013 data uzurpării posesiei) la valoarea chiriei lunare de 50 lei, rezultă o sumă de 3600 lei, la care s-ar adăuga contravaloarea celor patru lacăte, depășindu-se suma de 3.590 lei cu care persoana vătămată s-a constituit parte civilă în cauză, astfel că instanța va obliga inculpata la plata sumei de 3590 lei către partea civilă cu titlu de despăgubiri civile (în limita constituirii), sumă care reprezintă beneficiul nerealizat de către acesta urmare a faptelor inculpatei, prejudiciu în legătură cauzală directă și nemijlocită cu aceste fapte.
Cu privire la capătul de cerere vizând obligarea inculpatei la plata de despăgubiri morale, instanța apreciază că acesta este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Neexecutarea de bunăvoie a unei hotărâri judecătorești de către debitor poate crea un prejudiciu moral creditorului. Acesta se poate simți descurajat, frustrat, pentru că, la capătul unei acțiuni în justiție, drepturile sale, constatate judiciar, nu se concretizează în recunoașterea acestora de către persoanele cărora hotărârea judecătorească le este opozabilă.
O asemenea percepție poate constitui imaginea prejudiciului moral și mai mult decât atât, spectrul declanșării unei noi proceduri de executare silită poate adăuga un element în plus disconfortului psihic al creditorului obligației.
Instanța apreciază că nu există niciun temei pentru ca persoana vătămată prin infracțiune să nu acționeze împotriva inculpatului în temeiul răspunderii civile delictuale, neexecutarea unei hotărâri judecătorești constituind faptul ilicit generator al unui prejudiciu moral în sensul celor arătate anterior.
Apreciind în echitate, instanța constată că suma de 1.500 lei solicitată de către persoana vătămată constituită parte civilă în cauză – cu titlu de daune morale – este o sumă rezonabilă, raportat la ansamblul demersurilor pe care acesta a trebuit să le îndeplinească pentru valorificarea drepturilor sale, eforturi care, datorită acțiunilor culpabile ale inculpatei, au determinat o aparentă inutilitate a acestor demersuri și o prelungire în timp peste durata procesului civil a valorificării drepturilor părții, astfel că, având în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului, instanța va obliga inculpata la plata sumei de 1500 lei către partea civilă, cu titlu de despăgubiri morale.
De asemenea, din oficiu, instanța urmează a obliga inculpata să lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilele atribuite prin sentința civilă nr. 922/3 martie 2009 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosar nr._ persoanei vătămate, pentru a se înlătura consecințele infracțiunii și a fi restabilită situația de drept.
Cu privire la cheltuielile judiciare făcute de persoana vătămată constituită parte civilă în cauză, instanța constată că acesta justifică cheltuieli în sumă de 800 lei reprezentând onorar de avocat, conform chitanței nr. 15 din data de 5 martie 2015 emisă de Cabinet Avocat Mondoca A. (fila 117), astfel că, în temeiul art. 276 alin. 1 C.pr.pen., instanța va obliga pe inculpată la plata acestei sume către partea vătămată constituită parte civilă în cauză.
Cu privire la cheltuielile judiciare avansate de stat, față de soluția de condamnare a inculpatei, în temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen., instanța va obliga inculpata la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 300 lei, din care suma de 150 lei reprezintă cheltuieli judiciare în faza de urmărire penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 396 alin. 1 și 2 C.pr.pen., condamnă pe inculpata D. M., cetățean român, fiica lui N. și A., născută la 6 septembrie 1948 în P., județul Hunedoara, CNP:_, pensionară, necăsătorită, nu are copii minori, domiciliată în P., . A, județul Hunedoara, fără antecedente penale, la:
- 200(douăsute) zile amendă, pentru infracțiunea de nerespectarea hotărârilor judecătorești, prev. și ped. de art. 287 alin. 1 lit. g C.pen., cu aplic. art. 61 alin. 1 și alin. 4 lit. b C.pen.
În temeiul art. 61 alin. 2 și 3 C.pen., stabilește la 25 lei cuantumul corespunzător unei zile-amendă.
Atrage atenția inculpatei cu privire la dispozițiile art. 63 alin. 1 C.pen. referitoare la înlocuirea pedepsei amenzii - în caz de neexecutare cu rea-credință a acestei pedepse - cu pedeapsa închisorii.
Obligă inculpata să lase persoanei vătămate P. N. în deplină proprietate și liniștită posesie imobilele atribuite prin sentința civilă nr. 922/3 martie 2009 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosar nr._ .
În temeiul art. 397 alin. 1 și art. 25 C.pr.pen. rap. la art. 998 C.civ. din 1864 și art. 1357 C.civ. din 2009, obligă inculpata la plata sumei de 3590 lei reprezentând despăgubiri materiale și la plata sumei de 1.500 lei reprezentând despăgubiri morale către partea civilă P. N., domiciliat în P., . A, județul Hunedoara.
În temeiul art. 276 alin. 1 C.pr.pen., obligă inculpata la plata sumei de 800 lei către persoana vătămată constituită parte civilă în cauză, P. N., cu titlu de cheltuieli judiciare.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen., obligă inculpata la plata sumei de 300 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu apel, la Curtea de Apel Alba Iulia, în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei de față.
În cazul declarării căii de atac, cererea de apel se va depune la Judecătoria Petroșani.
Pronunțată în ședință publică azi, 28 aprilie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
P. G. I. V.
PG/IV/ 5 ex.
Red.25.05.2015
| ← Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.... | Desfiinţare înscrisuri. Art.315 lit. d NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
