Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Sentința nr. 147/2015. Judecătoria ROMAN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 147/2015 pronunțată de Judecătoria ROMAN la data de 24-04-2015
Dosar nr._ - ucidere din culpă (art. 192 C.p.) -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA R. JUDEȚUL N.
SENTINȚA PENALĂ NR. 147
Ședința publică din data de 24.04.2015
Instanța constituită din:
Președinte – C. B.
Grefier – I. – M. ZAMAN – I.
MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Judecătoria R. a fost reprezentat de procuror M. - Ș. P..
Pe rol, la ordine fiind, s-a luat spre soluționare cauza penală privind pe inculpatul R. S.-I., CNP_, domiciliat în mun. R., ., ., jud. N., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 480/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria R. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 2 NCP, cu aplicarea art. 5 NCP, asupra victimei G. M., pe părțile civile G. C., CNP_, domiciliată în mun. R., ., G. C., CNP_, domiciliat în mun. Sibiu, .. 9, jud. Sibiu, și G. C., CNP_, domiciliat în mun. Iași, ., ., . (și cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului de avocat D. B. T. din mun. Iași, ., ., jud. Iași), S. DE AMBULANȚĂ JUDEȚEAN N., cu sediul în mun. Piatra N., .. 151, jud. N., pe partea responsabilă civilmente S.C. F. S. S.R.L., cu sediul în mun. R., .. 87, jud. N., și pe asigurătorul S.C. A. – R. ASTRA S.A., cu sediul în București, sector 3, .. 3, .> Dezbaterile fondului asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 17.04.2015, fiind consemnate în încheierea corespunzătoare care face parte integrantă din prezenta, când pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 24.04.2015.
INSTANȚA
Asupra cauzei penale de față:
Actul de sesizare
Prin rechizitoriul nr. 480/P/2013 din 3 noiembrie 2014, înregistrat pe rolul Judecătoriei R. sub nr._ din 22 decembrie 2014, P. de pe lângă această instanță a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului R. S.-I., fiul lui I. și M., născut la 9 iunie 1977 în mun. R., cu același domiciliu – ., ., studii – 12 clase, fără ocupație, starea civilă – divorțat, 1 copil minor, cu antecedente penale, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 2 NCP, cu aplicarea art. 5 alin. 1 NCP, asupra victimei G. M., cu ultimul domiciliu în mun. R., ., CNP_, decedat la 22 martie 2013.
S-a reținut prin actul de sesizare că la data de 3 februarie 2013, în jurul orei 19,15 organele de cercetare penală din cadrul Poliției mun. R. au fost sesizate telefonic prin SNUAU 112 cu privire la faptul că pe . avut loc un accident de circulație soldat cu vătămarea corporală a unui pieton. În urma deplasării la fața locului organele de poliție au constatat că în evenimentul rutier ce a avut loc pe trecerea pentru pietoni de pe . în dreptul Farmaciei „E.” a fost implicat un autoturism taxi marca VW Golf cu nr. de înmatriculare_, aparținând S.C. F. S. S.R.L., condus de inculpatul R. S.-I., iar victima accidentului – G. M., în vârstă de 78 de ani, a suferit leziuni grave ce au necesitat intervenția unui echipaj al ambulanței pentru a fi transportat la S. Municipal de Urgență R.. În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că în seara zilei de 3 februarie 2013, în jurul orei 19,10, inculpatul se deplasa la volanul autoturismului taxi marca VW Golf cu nr. de înmatriculare_ pe . Hotelul R., pasageri fiind clienții C. N.-C. și B. L.-L.. Ajungând în dreptul Farmaciei „E.”, pe trecerea pentru pietoni ce era semnalizată cu indicator luminos și marcaj, inculpatul l-a acroșat pe pietonul G. M., care s-a angajat în traversarea străzii regulamentar. În urma impactului violent victima a suferit leziuni grave, fiind transportat cu un echipaj al ambulanței la S. Municipal de Urgență R., iar ulterior la S. de Neurochirurgie Iași, unde a decedat la data de 22 martie 2013. Conform concluziilor raportului medico-legal de necropsie nr. 2752 din 18 iunie 2013, moartea numitului G. M. a fost violentă, iar cauza medicală a morții a fost insuficiența cardio-circulatorie acută consecutiv unui traumatism cranio-cerebral cu contuzie dilacerare temporal stânga, hemoragie subarahnoidiană ce a evoluat cu hidrocefalie și bronhopneumonie. Din procesul-verbal întocmit la fața locului rezultă că în seara accidentului pe sectorul de drum carosabilul era umed, în aliniament, iluminatul public era funcțional, existând marcaje rutiere și indicatoare de interzicere, de orientare și reglementare. Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ, iar conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie rezultă că acesta nu avea urme de alcool în organism la momentul producerii accidentului rutier.
Instanța constată că este competentă material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, potrivit art. 35 și art. 41 din noul Cod de procedură penală (NCPP).
Aspecte procedurale
Instanța a fost sesizată prin rechizitoriu la data de 22 decembrie 2015 sub imperiul prevederilor NCPP (Legea nr. 135/2010). Potrivit art. 344 NCPP inculpatului i-a fost comunicată copia rechizitoriului la data de 31 decembrie 2014. D. fiind că inculpatul nu a fost găsit la domiciliu, la locul de comunicare s-a afișat înștiințarea prevăzută de art. 261 alin. 4 NCPP, ulterior inculpatul neprezentându-se la arhiva instanței pentru a intra în posesia copiei rechizitoriului. Inculpatul nu a formulat cereri sau excepții în legătură cu legalitatea actului de sesizare, a probelor administrate la urmărirea penală sau a actelor de urmărire penală efectuate în cauză, astfel încât prin încheierea din data de 30 ianuarie 2015 s-a dispus începerea judecății, conform art. 346 alin. 2 NCPP.
Aspecte privind pretențiile civile
În cursul urmăririi penale G. C., soția supraviețuitoare a victimei, a declarat că se constituie parte civilă în cauză, fără a indica în concret suma avută în vedere.
Unitatea sanitară S. C. de Urgență „Prof. Dr. N. O.”, cu sediul în mun. Iași, ., nu a răspuns solicitării transmise de organele de cercetare penală, neprecizând dacă se constituie parte civilă în cauză.
Unitatea sanitară S. de Ambulanță Județean N., cu sediul în mun. Piatra N., .. 151, s-a constituit parte civilă cu suma de 1.436,48 RON, reprezentând cheltuielile ocazionate de transportul victimei.
Înainte de începerea cercetării judecătorești (fila 25), succesorii legali ai victimei, respectiv soția supraviețuitoare G. C., domiciliată în mun. R., ., ., CNP_, și fiii G. C., domiciliat în mun. Sibiu, .. 9, CNP_, și G. C., domiciliat în mun. Iași, ., ., ap. 21, CNP_, s-au constituit părți civile, după cum urmează:
- G. C. cu sumele de 10.000 RON cu titlul de daune materiale (cheltuieli de înmormântare și cele prilejuite de alte ritualuri și obiceiuri întreprinse pentru memoria și sufletul victimei) și 250.000 RON cu titlul de daune morale;
- G. C. și G. C. cu suma de câte 200.000 RON fiecare cu titlul de daune morale.
Părțile civile au învederat că înțeleg să exercite acțiunea civilă și împotriva asigurătorului de răspundere civilă auto Societatea Comercială de A.-R. ASTRA S.A., cu sediul în București, sector 3, .. 3, . asigurătorul să fie obligat să plătească despăgubirile civile în mod direct și exclusiv, prin subrogare în obligația de plată a inculpatului și în limitele poliței de asigurare de răspundere civilă auto RCA ./02/X1/SP nr._ din 21 ianuarie 2013.
După încheierea dezbaterilor orale asupra fondului cauzei părțile civile au formulat concluzii scrise (filele 82-85), referindu-se la dispozițiile legale care stabilesc răspunderea asigurătorului pentru prejudiciile cauzate de asigurat și la argumente privind valoarea prejudiciului de natură nepatrimonială.
Părțile civile au fost reprezentate de apărător ales.
De asemenea, asigurătorul de răspundere civilă a formulat note de concluzii (filele 100-106), achiesând, în principiu, la cererea părților civile de acoperire a prejudiciului de natură materială și a celui personal-nepatrimonial, dar solicitând ca valoarea acordată să aibă în vedere doar cheltuielile probate cu documente justificative (referitor la daunele materiale), respectiv un nivel echitabil, corespunzător prejudiciului real și efectiv produs victimelor (în ceea ce privește daunele morale).
Asigurătorul de răspundere civilă a fost reprezentat de apărător ales.
În cursul judecății unitățile sanitare menționate nu au formulat alte precizări cu privire la aspectele civile ale cauzei.
În vederea stabilirii în mod corect a cadrului procesual, dat fiind raportul de prepușenie existent la momentul săvârșirii infracțiunii (inculpatul aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu ca șofer de taxi), instanța a dispus citarea ca parte responsabilă civilmente a angajatorului S.C. F. S. S.R.L., cu sediul în mun. R., .. 87, CUI_.
Partea responsabilă civilmente a fost reprezentată de apărător ales și nu a formulat cereri, solicitând ca plata despăgubirilor civile să cadă în sarcina asigurătorului de răspundere civilă.
Apărările inculpatului
În cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut comiterea infracțiunii, susținând că în seara de 3 februarie 2013, în jurul orei 19,00, a luat o comandă de pe . a transporta două persoane până pe . de pietoni de pe . dreptul . o persoană care alerga pe trecere din stânga spre dreapta a direcției sale de mers, astfel că a virat spre stânga pentru a evita impactul. L-a acroșat, însă, pe pieton cu oglinda retrovizoare dreapta, iar după impact a frânat și apoi a oprit mașina pe banda I, la circa 6 m după trecerea de pietoni. A coborât din autoturism și a observat victima căzută pe trecere, în apropierea bordurii, constatând că aceasta era lovită la cap. În aceste condiții, inculpatul a apelat SNUAU 112, iar la fața locului au apărut ambulanța și un echipaj de poliție rutieră. Precizează că a fost testat cu aparatul etilotest și i s-a recoltat o probă de sânge la S. Municipal de Urgență R. în vederea stabilirii gradului de îmbibație alcoolică, rezultatul fiind negativ. Apreciază că în momentul producerii accidentului se deplasa cu o viteză de aproximativ 50 km/h și menționează că iluminatul public era în funcțiune, dar condițiile meteo erau nefavorabile (lapoviță), iar carosabilul umed.
În fața instanței inculpatul a invocat prevederile art. 375 NCPP, recunoscându-și vinovăția și însușindu-și probele administrate la urmărirea penală. Inculpatul a declarat că evenimentul rutier s-a petrecut în circumstanțele descrise în rechizitoriu, în sensul că se deplasa pe . intersecția cu . de Cultură a Sindicatelor și a acroșat victima pe trecerea de pietoni din fața farmaciei „E.”. Carosabilul era umed, întrucât la ora respectivă se înregistrau precipitații (lapoviță), iar iluminatul stradal era în funcțiune. Victima a traversat în fugă dinspre stânga și nu a observat-o decât foarte târziu, după ce a trecut prin fața autoturismului. Pentru a evita accidentul a frânat și a tras stânga de volan, dar a acroșat victima cu oglinda retrovizoare din partea dreaptă. Inculpatul mai precizează că a apelat SNUAU 112 și a solicitat deplasarea unei ambulanțe la fața locului. Estimează că în momentul accidentului circula cu viteza de aproximativ 50 km/h.
Inculpatului i-a fost desemnat în faza de cameră preliminară un apărător din oficiu, dar în faza de judecată a fost asistat de apărător ales.
Probe
Având în vedere incidența dispozițiilor art. 349 alin. 2, art. 374 alin. 4 și art. 375 NCPP, precum și împrejurarea că probele administrate la urmărirea penală nu au fost contestate, soluționarea cauzei s-a făcut fără administrarea de dovezi în latură penală în cursul judecății. Au fost însușite fără rezerve probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv procesul-verbal de cercetare la fața locului cu planșa foto aferentă, procesul-verbal de consemnare a actelor premergătoare începerii urmăririi penale, raportul de necropsie nr. 2752 din 18 iunie 2013, înscrisuri medicale, declarațiile martorilor B. L.-L., C. N.-C., H. Jănița, declarația părții civile G. C., fișa de cazier judiciar și declarația inculpatului.
Părțile civile G. C., G. C. și G. C. au solicitat administrarea probei cu înscrisuri (filele 38-44, 86-99) și a celei testimoniale, fiind audiat martorul C. G. (filele 79-80).
Inculpatul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere (filele 71-76).
Asigurătorul de răspundere civilă a solicitat administrarea probei cu înscrisuri (filele 107-132) și efectuarea de anchete sociale la domiciliile părților civile G. C., G. C. și G. C., în vederea obținerii informațiilor referitoare la condițiile socio-economice individuale ale acestora. Concluziile anchetelor sociale au fost înaintate cu adresele nr._ din 11 martie 2015 a Primăriei mun. Sibiu 8filele 57-58, 60-63), nr. 8070 din 12 martie 2015 a Primăriei mun. Iași (filele 67-68), respectiv nr._ din 3 martie 2015 a Primăriei mun. R. (fila 70).
Partea civilă S. de Ambulanță Județean N. și partea responsabilă civilmente nu au solicitat administrarea de dovezi.
Situația de fapt reținută de instanță
În perioada ianuarie-februarie 2013 inculpatul a fost angajat ca taximetrist în cadrul S.C. F. S. S.R.L. R.. În seara zilei de 3 februarie 2013, în jurul orei 19,15, în timp ce conducea autoturismul echipat pentru activitatea de taximetrie marca VW Golf cu nr. de înmatriculare_ pe . mun. R., având direcția de deplasare dinspre intersecția cu . cu . acroșat victima G. M., în vârstă de 78 de ani, care traversa regulamentar pe trecerea de pietoni din fața Farmaciei „E.”. Se reține că în zonă funcționa iluminatul public, iar carosabilul era umed, la ora respectivă înregistrându-se precipitații (lapoviță). Inculpatul nu a observat victima decât în momentul în care aceasta se afla în fața autoturismului, astfel că pentru a evita impactul a virat ușor spre stânga, după care a acționat frâna. Cu toate acestea, a acroșat victima cu oglinda retrovizoare de pe partea dreaptă, proiectând-o pe carosabil. În urma impactului victima a suferit un traumatism cranio-cerebral acut deschis comoțional, plagă contuză hemoragică parietală dreapta cu hematom subiacent, contuzie a coloanei cervicale, contuzie toraco-abdominală și traumatism de piramidă nazală. Inculpatul a mai continuat să ruleze circa 9 m, după care a oprit autoturismul pe banda I a sensului său de deplasare. Observând că victima sângera în zona capului, inculpatul a apelat SNUAU 112, solicitând deplasarea unui echipaj de ambulanță.
La fața locului s-a deplasat un echipaj al poliției rutiere, care a procedat la testarea inculpatului și a victimei cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ în ambele cazuri (fila 10 dosar UP). Inculpatului i-au fost prelevate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, rezultatul fiind, de asemenea, negativ (fila 19 dosar UP).
Victima a fost transportată inițial la S. Municipal de Urgență R., iar în aceeași noapte transferată la S. C. de Urgență „Prof. Dr. N. O.” Iași. Ulterior a fost transferată la S. de recuperare Iași și la S. de pneumoftiziologie Iași, unde a decedat la data de 22 martie 2013. Potrivit raportului medico-legal de necropsie nr. 2752 din 18 iunie 2013 întocmit de Institutul de Medicină Legală Iași (filele 58-61 dosar UP) moartea numitului G. M. a fost violentă, datorându-se insuficienței cardio-respiratorii consecutiv unui traumatism cranio-cerebral cu contuzie dilacerare temporal stânga, hemoragie subarahnoidiană ce a evoluat cu hidrocefalie și bronhopneumonie, leziuni produse în cadrul unui accident rutier. Legătura cauzală dintre accidentul rutier și decesul victimei este, așadar, certă.
În drept
Instanța apreciază că, în raport de probatoriul administrat în cauză în cursul urmăririi penale și de poziția procesuală adoptată de inculpat în faza de judecată (când a invocat prevederile art. 375 NCPP), vinovăția acestuia este pe deplin probată. Nu subzistă nici un echivoc asupra veridicității aspectelor de fapt reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, în condițiile în care acestea rezultă cu prisosință din probele administrate și nu au fost contestate.
Fapta inculpatului conducător auto de a produce un accident rutier soldat cu decesul victimei G. M. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 2 NCP. Inculpatul a apreciat, în aplicarea principiului enunțat la art. 5 alin. 1 NCP, că legea penală mai favorabilă este reprezentată de dispozițiile art. 178 alin. 2 din Codul penal anterior (CP). Într-adevăr, compararea celor două texte normative avute în vedere permite a se observa că ambele incriminează fapta de ucidere din culpă cu același conținut constitutiv, iar limitele de pedeapsă sunt identice. De aceea, stabilirea legii penale mai favorabile se poate face prin compararea modalităților de individualizare judiciară de care dispune instanța. În acest context, la prima vedere par a fi mai favorabile dispozițiile vechiului Cod penal prin instituția suspendării condiționate a executării pedepsei (art. 81 CP). În raport de natura infracțiunii, urmarea vătămătoare produsă și împrejurarea că rezultatul vătămător s-a produs în condițiile unei culpe grave a inculpatului (victima fiind accidentată pe trecerea de pietoni, într-o zonă centrală a mun. R., de către un taximetrist familiarizat cu panourile și indicatoarele rutiere din zona respectivă), instanța consideră oportună adoptarea unor măsuri de supraveghere a conduitei inculpatului. Din această perspectivă, pot fi avute în vedere măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, potrivit art. 861 și urm. CP, respectiv instituția similară din noul Cod penal (art. 91 și urm. NCP). Din compararea condițiilor generale ale acestora, a condițiilor de exercitare a supravegherii și a consecințelor executării rezultă cu claritate că măsura suspendării executării pedepsei sub supraveghere potrivit art. 91 și urm. NCP este mai favorabilă, instituind un termen de supraveghere mai scurt decât măsura similară din Codul penal anterior. Ca atare, prevederile noului Cod penal reprezintă legea penală mai favorabilă în speță.
Individualizarea pedepsei
La stabilirea cuantumului pedepsei cu închisoarea instanța va ține seama de criteriile generale de individualizare judiciară enumerate la art. 74 NCP, dând eficiență gradului relativ ridicat de pericol social al faptei, modalității concrete în care aceasta a fost comisă (prin raportare la circumstanțele de loc și timp și la gravitatea lezării valorilor sociale ocrotite de legea penală), conținutului acțiunilor inculpatului (culpa gravă în producerea accidentului, determinată de neadaptarea vitezei la condițiile de trafic) și circumstanțelor personale ale acestuia. De asemenea, vor fi avute în vedere aspectele referitoare la prezența antecedenței penale (inculpatul fiind condamnat anterior la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării, cu privire la care a intervenit reabilitarea de drept – fila 20), conduita inculpatului anterior comiterii infracțiunii și pe parcursul procesului penal, precum și elemente circumstanțiale cu caracter personal (nivelul de școlarizare, starea de sănătate, situația social-familială, realizarea de venituri prin prestarea unor activități lucrative ocazionale). Instanța reține că pe parcursul întregului proces penal inculpatul a adoptat o poziție sinceră, prevalându-se, de altfel, de prevederile art. 375 NCPP. Cu toate acestea, instanța nu consideră necesar să acorde efect maxim cauzei de reducere a pedepsei, poziția sinceră fiind contrabalansată de gravitatea ridicată a faptei.
Potrivit art. 67 alin. 1 NCP se va aplica inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercițiului drepturilor enunțate de art. 66 alin. 1 lit. a, b NCP pe o durată de 1 (un) an, urmând ca aceasta să fie executată în condițiile art. 68 alin. 1 lit. b NCP. De asemenea, conform art. 404 alin. 5 NCPP se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. 1 NCP, constând în interzicerea exercițiului drepturilor enunțate de art. 66 alin. 1 lit. a, b NCP, urmând ca pedeapsa accesorie să fie executată din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la considerarea ca executată a pedepsei privative de libertate.
Referitor la individualizarea modului de executare a pedepsei principale, instanța apreciază că pedeapsa închisorii are ca finalitate restabilirea ordinii juridice încălcate prin săvârșirea infracțiunii. În aplicarea acesteia instanța trebuie să aibă în vedere că, prin natura ei, pedeapsa are o dublă natură, preventivă și în același timp coercitivă. Ea se adresează individului autor al infracțiunii și urmărește să împiedice reiterarea comportamentului infracțional. În același timp, are rolul de prevenție generală, întrucât prin expunerea infractorului la anumite privațiuni membrii comunității pot anticipa consecințele unui comportament similar. Pedeapsa are și un vădit rol aflictiv și retributiv, fiind percepută ca o consecință directă a lezării valorilor ocrotite de legea penală și concretizându-se în restrângerea exercițiului drepturilor civile.
În raport cu toate cele ce preced, în considerarea tuturor circumstanțelor personale ale inculpatului, instanța apreciază că nu este necesară executarea pedepsei închisorii în regim privativ de libertate, considerând că acesta dispune de resurse personale pentru înlăturarea riscului de reiterare a comportamentului infracțional. În același timp, însă, având în vedere circumstanțele reale și necesitatea asigurării unei prevenții eficiente, instanța constată necesar să îl supună pe inculpat măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 93 NCP, respectiv să se prezinte la S. de Probațiune N. la datele fixate de acesta, să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa, să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea, să comunice încadrarea în muncă sau, eventual, schimbarea locului de muncă, precum și să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență. De asemenea, în temeiul art. 93 alin. 2 NCP se va impune inculpatului să execute obligația de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanței. În fine, pentru a spori eficiența măsurilor de supraveghere, se va impune inculpatului ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei mun. R. pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
În acest scop, supravegherea inculpatului va fi încredințată Serviciului de Probațiune N., punându-i-se inculpatului în vedere dispozițiile art. 96 NCP, referitoare la revocarea măsurii suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul nerespectării cu rea credință a măsurilor de supraveghere sau a neexecutării obligațiilor impuse de instanță. Se va atrage atenția inculpatului că săvârșirea unei infracțiuni în termenul de supraveghere conduce la revocarea măsurii suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Soluționarea laturii civile
Potrivit art. 49 și urm. din Legea nr. 136/1995, modificată, asigurătorul de răspundere civilă auto răspunde în limitele poliței de asigurare de prejudiciile cauzate de asigurat în condițiile unui accident rutier, prin subrogarea în obligațiile acestuia. Asigurătorul răspunde în mod direct și exclusiv, nicidecum în solidar cu autorul prejudiciului, neavând calitatea de parte responsabilă civilmente.
În ceea ce privește cererea formulată de succesorii legali ai victimei, instanța reține că aceștia s-au constituit părți civile în cauză cu sume reprezentând daune materiale (cheltuieli ocazionate de înmormântare și achiziționarea celor necesare pentru realizarea pomenirilor ulterioare conform tradiției creștin ortodoxe, doar G. C.) și daune morale. În ceea ce privește daunele materiale, instanța reține incidența dispozițiilor art. 53 din Legea nr. 136/1995, modificată, cu referire la 49 din Ordinul CSA nr. 14/2011, potrivit cărora în caz de deces cheltuielile de înmormântare și cele de îndeplinire a ritualurilor religioase se probează în principal cu documente justificative sau în subsidiar cu prezumții bazate pe obiceiul și datinile locului, în măsura în care subzistă o imposibilitate morală de preconstituire a înscrisurilor. În cazul de față partea civilă G. C. a depus la dosar mai multe bonuri fiscale care atestă cheltuielile efectuate pentru organizarea înmormântării și respectarea celorlalte obiceiuri religioase (pomeniri și parastase), inclusiv un document centralizator prin care au fost însumate toate aceste cheltuieli. Instanța apreciază, în raport cu înscrisurile depuse la dosar, că suma de 7.581,23 RON menționată în documentul centralizator este probată și reprezintă un cuantum rezonabil pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de partea civilă G. C..
În cea ce privește daunele morale, instanța reține că decesul victimei G. M. a provocat soției supraviețuitoare și fiilor o traumă intensă, caracterizată prin suprasolicitare fizică și psihică, disconfort psihic manifestat prin neliniște, descurajare și disperare. Suferința pricinuită de deces este cu adevărat incomensurabilă, mai ales că acesta a intervenit într-un mod atât de brusc și violent, dintr-o neglijență evidentă a inculpatului. Decesul a fost de natură să provoace părților civile un șoc emoțional accentuat, ceea ce a avut un impact sever și asupra modului lor de viață.
Pe de altă parte, este unanim recunoscut că prejudiciul de natură morală nu poate fi cuantificat, însă se impune acordarea unei reparații bănești pentru a compensa trauma sau pierderea suferită. Această reparație bănească nu reprezintă echivalentul prejudiciului psihic, ci o modalitate de atenuare a consecințelor acestuia prin crearea unui beneficiu material, de natură să diminueze disconfortul moral produs. D. fiind că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză mare de aproximare, instanța trebuie să aibă în vedere o . criterii cum ar fi consecințele negative suferite de părțile civile, atât în plan fizic cât și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care părților civile le-a fost afectată situația familială, profesională și socială etc. Dimensiunea prejudiciului moral suferit de părinți ca și părți civile se impune a fi stabilită nu doar raportat la intensitatea durerilor psihice, la traumele morale și la gradul de lezare a sentimentelor de afecțiune care stau la baza relațiilor concrete dintre membrii familiei, dar și la intensitatea și profunzimea acestor relații, existența sprijinului moral, consecințele înregistrate în planul vieții familiale, profesionale și sociale sau apariția unor dereglări de ordin psihic.
Întrucât atunci când se acordă despăgubiri morale nu se poate opera cu criterii de evaluare prestabilite, iar gradul de subiectivism riscă să denatureze un proces de evaluare rezonabilă a prejudiciului, va trebui judecat în echitate. Repararea daunelor morale are, într-adevăr, ca scop să ofere victimei o anumită satisfacție sau ușurare pentru suferințele îndurate, dar nu poate schimba fundamental situația materială și socială a acesteia. Aceasta legitimează posibilitatea acordării unei reparații bănești, dar suma trebuie stabilită nu atât pentru a repune victima într-o situație similară cu cea avută anterior (demers în mod evident irealizabil), cât de a-i procura satisfacții de ordin moral susceptibile de a înlocui valoarea de care a fost privată. Atât timp cât cuantumul reparațiilor ar fi raportat doar la dimensiunea traumei psihice, este evident că nici o sumă de bani nu ar putea înlocui pierderea suferită, iar valoarea despăgubirilor nu ar putea fi limitată. De aceea, în mod constant s-a apreciat că maximizarea acestora reparații bănești nu ar putea fi corectată decât prin corelarea lor cu principiul îmbogățirii fără just temei, neputând fi acceptat, din perspectivă morală, ca o pierdere de natură psihică să poată conduce la acordarea unei reparații patrimoniale într-un cuantum uriaș.
În raport cu toate considerentele ce preced, statuând în echitate, instanța apreciază că acordarea unor daune morale de câte 75.000 RON fiecăreia din părțile civile reprezintă o reparație rezonabilă a prejudiciului moral produs prin decesul victimei G. M..
În temeiul art. 397 alin. 1 NCPP raportat la art. 19 NCPP, cu aplicarea art. 1357 și urm. NCC, coroborat cu art. 49 și urm. din Legea nr. 136/1995, modificată, și art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, modificată, asigurătorul de răspundere civilă va fi obligat să plătească părții civile S. de Ambulanță Județean N. suma de 1.436,48 RON, reprezentând cheltuieli ocazionate de transportul victimei. Se va lua act că unitatea medicală S. C. de Urgență „Prof. Dr. N. O.” Iași nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Alte aspecte
În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, modificată, se va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea determinării profilului genetic. Prelevarea se va face de personalul Poliției Române instruit în acest sens. De aceea, prezenta hotărâre va fi comunicată Inspectoratului de Poliție al Județului N. în vederea aducerii la îndeplinire a măsurii. Potrivit art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, modificată, se va aduce la cunoștință inculpatului că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.
Inculpatul va fi îndatorat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză, potrivit art. 398 raportat la art. 274 alin. 1 NCPP.
În temeiul art. 276 NCPP, cu referire la art. 49 și urm. din Legea nr. 136/1995, modificată, asigurătorul de răspundere civilă va fi obligat să plătească părților civile G. C., G. C. și G. C. suma de 6.000 RON reprezentând cheltuielile judiciare efectuate în cauză.
Văzând și dispozițiile art. 408 NCPP,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește că prevederile noului Cod penal (NCP) reprezintă legea penală mai favorabilă în cauza de față.
Pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 2 NCP, cu aplicarea art. 5 alin. 1 NCP, asupra victimei G. M., cu ultimul domiciliu în mun. R., ., CNP_, decedat la 22 martie 2013, condamnă pe inculpatul R. S.-I., fiul lui I. și M., născut la 9 iunie 1977 în mun. R., cu același domiciliu – ., ., studii – 12 clase, fără ocupație, starea civilă – divorțat, 1 copil minor, cu antecedente penale, CNP_, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, în condițiile art. 375 și art. 396 alin. 10 din noul Cod de procedură penală (NCPP).
Potrivit art. 67 NCP aplică inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercițiului drepturilor enunțate de art. 66 alin. 1 lit. a, b, i NCP (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a conduce orice categorie de vehicule) pe o durată de 1 (un) an, în condițiile art. 68 alin. 1 lit. b NCP.
În temeiul art. 404 alin. 5 NCPP aplică inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. 1 NCP, constând în interzicerea exercițiului drepturilor enunțate de art. 66 alin. 1 lit. a, b, i NCP (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a conduce orice categorie de vehicule) din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 91 NCP dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni, conform prevederilor art. 92 NCP.
În temeiul art. 93 alin. 1 NCP obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la S. de Probațiune N. la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice încadrarea în muncă sau, eventual, schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit. d NCP impune inculpatului obligația de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanței.
În temeiul art. 93 alin. 3 NCP pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei mun. R., jud. N., pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
Pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 96 NCP, referitoare la revocarea măsurii suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul nerespectării cu rea credință a măsurilor de supraveghere sau a neexecutării obligațiilor impuse de instanță. Atrage atenția inculpatului că săvârșirea unei infracțiuni în termenul de supraveghere conduce la revocarea măsurii suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Admite, în parte, cererile formulate de succesorii legali ai victimei G. M. – părțile civile G. C., domiciliată în mun. R., ., ., CNP_, G. C., domiciliat în mun. Sibiu, .. 9, CNP_, și G. C., domiciliat în mun. Iași, ., ., CNP_, și, în temeiul art. 397 alin. 1 NCPP raportat la art. 19 NCPP, cu aplicarea art. 1357 și urm. din noul cod civil (NCC), coroborat cu art. 49 și urm. din Legea nr. 136/1995, modificată, obligă asigurătorul de răspundere civilă auto Societatea Comercială de A.-R. ASTRA S.A., cu sediul în București, sector 3, .. 3, . acestora, prin subrogare în obligația de plată a inculpatului și în limitele poliței de asigurare de răspundere civilă auto RCA ./02/X1/SP nr._ din 21 ianuarie 2013, despăgubiri civile după cum urmează:
- părții civile G. C. – suma de 7.581,23 RON reprezentând daune materiale (cheltuieli ocazionate de înmormântarea victimei și organizarea praznicelor și pomenirilor tradiționale) și suma de 75.000 RON reprezentând daune morale;
- părților civile G. C. și G. C. – suma de câte 75.000 RON reprezentând daune morale.
În temeiul art. 397 alin. 1 NCPP raportat la art. 19 NCPP, cu aplicarea art. 1357 și urm. NCC, coroborat cu art. 49 și urm. din Legea nr. 136/1995, modificată, și art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, modificată, obligă asigurătorul de răspundere civilă auto Societatea Comercială de A.-R. ASTRA S.A., să plătească părții civile S. de Ambulanță Județean N., cu sediul în mun. Piatra N., .. 151, suma de 1.436,48 RON, reprezentând cheltuieli ocazionate de transportul victimei.
Constată că unitatea medicală S. C. de Urgență „Prof. Dr. N. O.”, cu sediul în mun. Iași, ., nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, modificată, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea determinării profilului genetic. Prelevarea se va face de personalul Poliției Române instruit în acest sens. Dispune comunicarea prezentei hotărâri Inspectoratului de Poliție al Județului N. în vederea aducerii la îndeplinire a acestei măsuri.
Potrivit art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, modificată, aduce la cunoștință inculpatului că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.
Constată că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
În temeiul art. 274 alin. 1 NCPP obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 600 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate în cauză.
În temeiul art. 276 NCPP, cu referire la art. 49 și urm. din Legea nr. 136/1995, modificată, obligă asigurătorul de răspundere civilă auto Societatea Comercială de A.-R. ASTRA S.A. să plătească părților civile G. C., G. C. și G. C. suma de 6.000 RON reprezentând cheltuieli judiciare efectuate în cauză.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 aprilie 2015.
Președinte, Grefier,
BC/IMI; 13 ex.; Red./tehnored. 13.05.2015
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Prelungire/înlocuire măsuri educative neprivative. Art.513... → |
|---|
