Ultrajul. Art.257 NCP. Sentința nr. 192/2015. Judecătoria ROMAN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 192/2015 pronunțată de Judecătoria ROMAN la data de 15-05-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA R.
Dosar nr._ - ultraj
SENTINȚA PENALĂ NR.192
Ședința publică din data de 15.05.2015
Instanța constituită din
Președinte – A. O. F.
Grefier – D. N.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria R. a fost reprezentat prin P. C. A.-M.
La ordine fiind judecarea cauzei penale ce privește pe inculpatul S. C. O. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj. prev.de art.257 alin.1 și 4 Cod penal cu referire la art.206 Cod penal (parte vătămată Nodiș C.) și ultraj prev.de art.257 alin.1 și 4 Cod penal cu referire la art.206 Cod penal cu aplicarea art.38 alin.2 Cod penal (parte vătămată F. A.).
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 08.05.2015, fiind consemnate în încheierea corespunzătoare care face parte integrantă din prezenta, când pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru azi, data de mai sus.
INSTANȚA
Deliberând în cauza penală de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 4761/P/2014 din 12.11.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria R., verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim - procuror, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 19.11.2014, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul S. C. - O., fiul lui C. și C., născut la data de 21.11.1994 în mun. R., județul N., cu domiciliul în comuna Doljești, ., CNP_, studii 10 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără loc de muncă, cu antecedente penale, pentru săvâșirea a 2 (două) infracțiuni de ultraj prevăzute de art.257 alin.1 și alin.4 C.pen. cu referire la art.206 C.pen. (persoane vătămate Nodiș C. și F. A.), ambele cu aplicarea art.38 alin.2 C.pen.
În actul de sesizare al instanței este expusă, în esență, următoarea situație de fapt:
În seara de 07.09.2014, inculpatul S. C. O. i-a amenințat cu moartea de agenții de poliție Nodiș C. și F. A. de la Postul de Poliție Doljești, în timp ce aceștia se aflau în exercițiul funcțiunii.
Pentru dovedirea situației de fapt expusă prin rechizitoriu sunt menționate de către Ministerul Public următoarele mijloace de probă administrate în dosarul de urmărire penală: plângerea formulată de persoanele vătămate (fil.1), declarațiile persoanelor vătămate (fil.5 – 8), declarațiile martorilor A. C. (fil.9 – 10), C. M. (fil.11 – 12).
În cursul urmăririi penale inculpatul a declarat în fața unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria R. faptul că nu i-a amenințat pe cei doi polițiști, dar le-a atras atenția că aceștia îl învinuiesc numai pe el pentru toate infracțiunile, și că dacă va păți ce a pățit tatăl său care a fost bătut de polițiști va proceda și acesta la fel.
În etapa cercetării judecătorești, inculpatul s-a prezentat începând cu termenul de judecată din data de 13.03.2015. Acesta a declarat în fața instanței că a avut un dialog cu cei doi polițiști care l-au chestionat cu privire la un geam spart, dar inculpatul a precizat că nu a proferat niciun fel de amenințări la adresa acestora.
În cursul cercetării judecătorești instanța a procedat la ascultarea persoanelor vătămate F. A. B. (filele 28 – 29), Nodiș C. I. (filele 30 – 31), a inculpatului S. O. C. (filele 56 – 57), a martorilor din lucrări C. M. (filele 58 – 59), A. C. (filele 62 – 63), precum și a martorilor propuși în apărare de inculpat, respectiv N. L. (filele 60 – 61), A. D. – D. (filele 72 – 73) și P. P. (filele 78 – 79).
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt și de drept:
Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, cu cele administrate în etapa cercetării judecătorești, rezultă că situația de fapt reținută în rechizitoriu corespunde realității,
Astfel, se reține din examinarea declarațiilor persoanelor vătămate, ale martorilor din lucrări C. M. și A. C., faptul că la data de 07.09.2014, persoanele vătămate Nodiș C. I. și F. A. B., polițiști în cadrul Postului de Poliție Doljești, se aflau în timpul serviciului de lucru. Aceștia s-au deplasat la un bar din centrul satului R. aparținând . pentru a verifica o sesizare cu privire la distrugerea unei ferestre. La un moment dat, persoanele vătămate polițiști s-au întâlnit cu inculpatul S. C. O., persoană bănuită de distrugerile aduse la geamul respectiv, care se afla în incinta barului amintit cu martorii A. D. și N. L.. Persoanele vătămate l-au invitat pe inculpat afară din bar și în prezența martorilor C. M. și A. C. i-au adus acestuia la cunoștință faptul că dacă administratorul barului va formula plângere penală împotriva acestuia pentru distrugere, acestuia i se va întocmi dosar penal. Inculpatul S. C. O., aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, s-a pus în genunchi în fața polițiștilor persoane vătămate și le-a adresat acestora amenințări, jurând că va omorî atât polițistul care îl va închide în cazul în care urmează să fie condamnat la o pedeapsă privativă de libertate ca urmare a unui eventual dosar penal întocmit pe numele său, cât și pe familia acestuia. Aceste amenințări au fost auzite nemijlocit de martorii C. M. și A. C. și au fost de natură să producă o stare de temere celor două persoane vătămate care au perceput că amenințarea îi vizează pe fiecare dintre aceștia, întrucât oricare dintre cei doi lucrători de poliție ar fi putut să efectueze acte de cercetare penală într-un eventual dosar penal avându-l ca suspect pe inculpatul S. C. O.. Ulterior proferării acestor amenințări, din incinta barului au ieșit și numiții N. L. și A. D. – D. care l-au liniștit pe inculpat.
Apărările inculpatului au constat în trei teze probatorii după cum urmează:
În primul rând acesta a susținut că a avut o discuție contradictorie cu persoanele vătămate, dar că nu le-a adresat acestora niciun fel de amenințări ci doar a discutat pe un ton mai aprins. Teza probatorie amintită nu este susținută de niciun mijloc de probă, întrucât martorii propuși de inculpat în apărarea sa fie nu au ieșit afară de din bar pentru a auzi dialogul dintre polițiști și inculpat, cum este situația numitei P. P., fie au ieșit din local mai târziu, cum este cazul martorilor A. D. D. și N. L.. Totodată, această apărare este contrazisă de realitatea rezultată din celelalte mijloace de probă administrate, respectiv declarațiile persoanelor vătămate care se coroborează cu cele ale martorilor oculari A. C. și C. M..
A doua apărare a fost susținută de avocatul ales al inculpatului și a constat în invocarea aspectului că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj prevăzută de art.257 alin.1 și alin.4 C.pen., întrucât la momentul proferării pretinselor amenințări pe care inculpatul de altfel nu le recunoaște, persoanele vătămate nu s-ar fi aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, această deoarece deși erau în timpul programului de lucru, cei doi polițiști vizionau un meci de fotbal pe ecranul unui televizor din bar. Această teză este susținută de martora P. P.. Cu privire la această teză probatorie, instanța constată pe de o parte că aceasta este contrazisă de declarațiile persoanelor vătămate și ale martorilor A. C. și C. M.. Pe de altă parte, chiar în ipoteza neincidentă în cauză în care s-ar considera că persoanele vătămate polițiști, îmbrăcate în uniformă de serviciu cu însemnele poliției, nu s-ar fi aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu în acel moment întrucât vizionau un meci de fotbal transmis la televizor în pofida regulamentelor interne care ar fi interzis acest aspect, se constată că sunt întrunite totuși elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj întrucât amenințarea avea legătură cu atribuțiile de serviciu ale polițiștilor. Textul incriminator prezintă la art.257 alin.1 C.pen. mai multe variante alternative pentru realizarea laturii obiective, nefiind necesar ca amenințările să fie realizate neapărat împotriva unui polițist aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, latura obiectivă fiind întrunită și atunci când amenințările au legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu. Or, în speța de față, amenințările aveau legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectiv efectuarea de acte de cercetare penală de către persoanele vătămate într-un eventual dosar penal având ca obiect infracțiunea de distrugere.
În fine, cea de a treia apărare a constat în invocarea de către avocatul ales a faptului că amenințările, dacă se va dovedi că au existat, nu au fost de natură să producă o stare de temere polițiștilor întrucât pe de o parte proveneau din partea unei persoane aflate în stare de ebrietate, iar pe de altă parte cele două persoane vătămate au obligația de a rezista la stresul cauzat de astfel de evenimente.
Instanța apreciază că și această din urmă apărare este nefondată, din moment ce cauzarea unei stări de temere prin amenințare este posibilă oricărei persoane, indiferent de profesia aleasă. Din această perspectivă, nu trebuie să se realizeze confuzia între obligația de a înfrunta pericolul și starea de temere, cele două noțiuni nefiind de altfel în contradicție.
Starea de temere reprezintă un instinct natural accesoriu instinctului de autoconservare, fiind prin urmare o noțiune de ordin psihologic, în timp ce obligația de a înfrunta pericolul reprezintă o îndatorire profesională legală pentru anumite profesii, fără ca aceasta să intre în contradicție cu instinctele native ale fiecărei ființe umane. Faptul că anumite profesii presupun înfruntarea pericolului, chiar a celui mai ridicat, respectiv înfruntarea unei posibile suprimări a vieții, nu înseamnă că persoanele încadrate în acele funcții nu experimentează sentimentul inerent de frică, ci doar că prin natura funcției ocupate au obligația de a înfrunta propriile temeri și să acționeze în consecință. Orice interpretare absurdă ar conduce la concluzia că n-ar exista niciodată infracțiunea de ultraj prin amenințare săvârșită asupra polițiștilor, jandarmilor sau magistraților întrucât aceștia au obligația de a înfrunta pericolul inerent al unei meserii în care contactul cu infractorii reprezintă un aspect des întâlnit.
În drept, instanța constată că fapta inculpatului S. C. O., care în seara de 07.09.2014, i-a amenințat cu moartea de agenții de poliție – persoane vătămate Nodiș C. I. și F. A. B. de la Postul de Poliție Doljești, în timp ce aceștia se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu precum și în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu în satul R., ., întrunește elementele constitutive a 2 (două) infracțiuni concurente de ultraj prevăzute fiecare de art.257 alin.1 și alin.4 C.pen., cu referire la art.206 alin.1 C.pen și cu aplicare art.38 alin.2 C.pen., săvârșite cu forma de vinovăție a intenției directe.
La individualizarea judiciară a pedepsei, ținând cont de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.74 din C.pen., precum și de circumstanțele concrete ale săvârșirii infracțiunii care relevă totuși un grad de pericol scăzut, față de persoana inculpatului, un tânăr în vârstă de 20 de ani care prezintă posibilități de reinserție socială, instanța se va orienta spre pedeapsa amenzii penale.
Față de cele arătate, în temeiul art.257 alin.1 și alin.4 C.pen., cu referire la art.206 C.pen., instanța va condamna pe inculpatul S. C. - O., fiul lui C. și C., născut la data de 21.11.1994 în mun. R., județul N., cu domiciliul în ., CNP_, studii 10 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără loc de muncă, cu antecedente penale, la pedeapsa principală a amenzii penale în cuantum de 1200 (omiedouăsute) lei, reprezentând echivalentul a 120 (osutădouăzeci) zile – amendă, valoarea unei zile – amendă fiind de 10 (zece) lei, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj (faptă din 07.09.2014, persoană vătămată Nodiș C.).
În temeiul art.257 alin.1 și alin.4 C.pen., cu referire la art.206 C.pen., instanța va condamna pe inculpatul S. C. O., fiul lui C. și C., născut la data de 21.11.1994 în mun. R., județul N., cu domiciliul în comuna Doljești, ., CNP_, studii 10 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără loc de muncă, cu antecedente penale, la pedeapsa principală a amenzii penale în cuantum de 1200 (omiedouăsute) lei, reprezentând echivalentul a 120 (osutădouăzeci) zile – amendă, valoarea unei zile – amendă fiind de 10 (zece) lei, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj (faptă din 07.09.2014, persoană vătămată F. A.).
Se va constata că infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat în prezenta sentință au fost săvârșite sub forma concursului de infracțiuni prevăzută de art.38 alin.2 C.pen.
Instanța va contopi pedepsele stabilite în prezenta cauză în sarcina inculpatului S. C. – O., stabilind în final conform art.39 alin.1 lit.c C.pen pedeapsa principală rezultantă a amenzii penale în cuantum de 1600 (omieșasesute) lei, reprezentând echivalentul a 160 (osutășaizeci) zile – amendă, valoarea unei zile – amendă fiind de 10 zile.
Se va constata că infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat în prezenta cauză au fost săvârșite în cursul termenului de încercare al pedepsei de 1 (una) lună închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 (doi) ani și 1 (una) lună conform art.81 C.pen. de la 1969 aplicată inculpatului S. C. O. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută de art.217 alin.1 C.pen. 1969, prin sentința penală nr.8 din 15.01.2014 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 30.01.2014.
Conform art.15 alin.2 din Legea nr.187/2012, raportat la art.83 C.pen. 1969, instanța va revoca beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 (una) lună închisoare aplicată inculpatului S. C. O. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută de art.217 alin.1 C.pen. 1969, prin sentința penală nr.8 din 15.01.2014 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 30.01.2014,, pedeapsă care nu se contopește cu pedeapsa rezultantă stabilită în prezenta cauză pentru infracțiunile de ultraj, urmând ca acesta să execute efectiv în final pedeapsa principală de 1 (una) lună închisoare și pedeapsa principală a amenziide 1600 (omieșasesute) lei, reprezentând echivalentul a 160 (osutășaizeci) zile – amendă, valoarea unei zile – amendă fiind de 10 zile.
Conform art.63 C.pen., se va atrage atenția inculpatului S. C. O. asupra consecințelor neexecutării, cu rea – credință, a pedepsei amenzii, ce poate atrage înlocuirea acesteia cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.
Se va constata revocată și suspendarea condiționată a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II – a și lit.b C.pen. de la 1969 aplicată prin sentința penală nr.8 din 15.01.2014 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 30.01.2014, pedeapsă ce va fi executată pe parcursul executării pedepsei principale a închisorii.
Sub aspectul laturii civile, instanța va constata că s-au constituit părți civile în procesul penal persoanele vătămate Nodiș C. I. și F. A. B., fiecare cu suma de 2000 lei reprezentând despăgubiri pentru daune morale.
Ținând cont de calitatea specială a persoanelor vătămate constituite părți civile în cauză, respectiv polițiști în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, profesie ce necesită din partea celor care îmbrățișează această carieră niște calități personale deosebite pe baza cărora au fost și recrutați, cum ar fi, printre altele, cinstea, onestitatea, integritatea morală și profesională, dar mai ales curajul de a înfrunta pericolul de orice fel și riscurile inerente ale meseriei, instanța apreciază că suma solicitată de 2000 de lei de către fiecare persoană vătămată este exagerată în raport de calitățile enumerate, precum și de atingerea minimă adusă valorilor sociale ca urmare a săvârșirii infracțiunilor de către inculpatul S. C. O..
Pe cale de consecință, în temeiul art.397 C.pr.pen. raportat la art. 1349 alin.1 din Codul civil, se vor admite în parte acțiunile civile exercitate împotriva inculpatului în procesul - penal de: persoana vătămată constituită parte civilă F. A. B., CNP_, domiciliat în mun. R., .. 10, ., jud. N., cu reședința în ., ., nr.3, jud. N.; de persoana vătămată constituită parte civilă în procesul penal Nodiș C. I., CNP_, domiciliat în ., jud. Maramureș, și cu reședința la locuința de serviciu din ..
Instanța va obliga inculpatul S. C. O. la plata către fiecare dintre părțile civile F. A. B. și Nodiș C. I. a sumelor de câte 500 (cincisute) lei cu titlu de despăgubiri – daune morale, pentru săvârșirea infracțiunii.
Se vor respinge restul pretențiilor civile solicitate de părțile civile ca nefondate.
În temeiul art. 7 alin.3 din Legea nr. 76/2008, modificată, se va dispune prelevarea de către personalul Administrației Naționale a Penitenciarelor instruit în acest sens a probelor biologice de la inculpatul S. C. O. în vederea determinării profilului genetic. Dispune comunicarea prezentei hotărâri Administrației Naționale a Penitenciarelor, după rămânerea definitivă, în vederea aducerii la îndeplinire a acestei măsuri.
Potrivit art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, modificată, se va aduce la cunoștința inculpatului că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.
În temeiul art.274 alin.1 C.pr.pen., instanța va obliga inculpatul la plata către stat a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în cauză.
Se va constata că inculpatul a fost asistat de avocat ales.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art.257 alin.1 și alin.4 C.pen., cu referire la art.206 C.pen., condamnă pe inculpatul S. C. - O., fiul lui C. și C., născut la data de 21.11.1994 în mun. R., județul N., cu domiciliul în comuna Doljești, ., CNP_, studii 10 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără loc de muncă, cu antecedente penale, la pedeapsa principală a amenzii penale în cuantum de 1200 (omiedouăsute) lei, reprezentând echivalentul a 120 (osutădouăzeci) zile – amendă, valoarea unei zile – amendă fiind de 10 (zece) lei, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj (faptă din 07.09.2014, persoană vătămată Nodiș C.).
În temeiul art.257 alin.1 și alin.4 C.pen., cu referire la art.206 C.pen., condamnă pe inculpatul S. C. O., fiul lui C. și C., născut la data de 21.11.1994 în mun. R., județul N., cu domiciliul în comuna Doljești, ., CNP_, studii 10 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără loc de muncă, cu antecedente penale, la pedeapsa principală a amenzii penale în cuantum de 1200 (omiedouăsute) lei, reprezentând echivalentul a 120 (osutădouăzeci) zile – amendă, valoarea unei zile – amendă fiind de 10 (zece) lei, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj (faptă din 07.09.2014, persoană vătămată F. A.).
Constată că infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat în prezenta sentință au fost săvârșite sub forma concursului de infracțiuni prevăzută de art.38 alin.2 C.pen.
Contopește pedepsele stabilite în prezenta cauză în sarcina inculpatului S. C. – O., stabilind în final conform art.39 alin.1 lit.c C.pen pedeapsa principală rezultantă a amenzii penale în cuantum de 1600 (omieșasesute) lei, reprezentând echivalentul a 160 (osutășaizeci) zile – amendă, valoarea unei zile – amendă fiind de 10 zile.
Constată că infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat în prezenta cauză au fost săvârșite în cursul termenului de încercare al pedepsei de 1 (una) lună închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 (doi) ani și 1 (una) lună conform art.81 C.pen. de la 1969 aplicată inculpatului S. C. O. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută de art.217 alin.1 C.pen. 1969, prin sentința penală nr.8 din 15.01.2014 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 30.01.2014.
Conform art.15 alin.2 din Legea nr.187/2012, raportat la art.83 C.pen. 1969, revocă beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 (una) lună închisoare aplicată inculpatului S. C. O. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută de art.217 alin.1 C.pen. 1969, prin sentința penală nr.8 din 15.01.2014 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 30.01.2014,, pedeapsă care nu se contopește cu pedeapsa rezultantă stabilită în prezenta cauză pentru infracțiunile de ultraj, urmând ca acesta să execute efectiv în final pedeapsa principală de 1 (una) lună închisoare și pedeapsa principală a amenziide 1600 (omieșasesute) lei, reprezentând echivalentul a 160 (osutășaizeci) zile – amendă, valoarea unei zile – amendă fiind de 10 zile.
Conform art.63 C.pen., atrage atenția inculpatului S. C. O. asupra consecințelor neexecutării, cu rea – credință, a pedepsei amenzii, ce poate atrage înlocuirea acesteia cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.
Constată revocată și suspendarea condiționată a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II – a și lit.b C.pen. de la 1969 aplicată prin sentința penală nr.8 din 15.01.2014 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 30.01.2014, pedeapsă ce va fi executată pe parcursul executării pedepsei principale a închisorii.
În temeiul art.397 C.pr.pen. raportat la art. 1349 alin.1 din Codul civil, admite în parte acțiunile civile exercitate împotriva inculpatului în procesul - penal de: persoana vătămată constituită parte civilă F. A. B., CNP_, domiciliat în mun. R., .. 10, ., jud. N., cu reședința în ., ., nr.3, jud. N.; de persoana vătămată constituită parte civilă în procesul penal Nodiș C. I., CNP_, domiciliat în ., nr.266, jud. Maramureș, și cu reședința la locuința de serviciu din ..
Obligă inculpatul S. C. O. la plata către fiecare dintre părțile civile F. A. B. și Nodiș C. I. a sumelor de câte 500 (cincisute) lei cu titlu de despăgubiri – daune morale, pentru săvârșirea infracțiunii.
Respinge restul pretențiilor civile solicitate de părțile civile ca nefondate.
În temeiul art. 7 alin.3 din Legea nr. 76/2008, modificată, dispune prelevarea de către personalul Administrației Naționale a Penitenciarelor instruit în acest sens a probelor biologice de la inculpatul S. C. O. în vederea determinării profilului genetic. Dispune comunicarea prezentei hotărâri Administrației Naționale a Penitenciarelor, după rămânerea definitivă, în vederea aducerii la îndeplinire a acestei măsuri.
Potrivit art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, modificată, aduce la cunoștință inculpatului că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.
În temeiul art.274 alin.1 C.pr.pen., obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în cauză.
Constată că inculpatul a fost asistat de avocat ales.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.05.2015.
PT. PREȘEDINTELE COMPLETULUI | GREFIER |
PROMOVAT LA TRIBUNALUL BACĂU, SEMNEAZĂ PREȘEDINTELE INSTANȚEI | D. M. N. |
M. G.
FAO/ND
2 ex.
Red.și tehnored.19.06.2015
| ← Reabilitare judecătorească. Art.527 NCPP. Sentința nr.... | Uz de fals. Art.323 NCP. Sentința nr. 179/2015. Judecătoria ROMAN → |
|---|
