Ultrajul. Art.257 NCP. Sentința nr. 284/2015. Judecătoria ROMAN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 284/2015 pronunțată de Judecătoria ROMAN la data de 26-06-2015
Dosar nr._ - ultraj (art. 257 NCP) –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA R. JUDEȚUL N.
SENTINȚA PENALĂ NR. 284
Ședința publică din data de 26 iunie 2015
Instanța constituită din:
Președinte – C. B.
Grefier – I. – M. ZAMAN – I.
MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Judecătoria R. a fost reprezentat de procuror M. - Ș. P..
Pe rol, la ordine fiind, s-a luat spre soluționare cauza penală privind pe inculpatul A. S.-I., domiciliat în mun. R., .. 33, ., CNP_, trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 2811/P/2014 din 21 octombrie 2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria R. sub aspectul comiterii infracțiunii de ultraj, prevăzută de art. 257 alin. 1 și alin. 4 NCP, cu referire la art. 193 alin. 1 NCP, asupra persoanei vătămate R. C.-S., domiciliat în mun. R., .. 4, ., CNP_.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 19.06.2015, fiind consemnate în încheierea corespunzătoare care face parte integrantă din prezenta, când pentru deliberare pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, data de 26.06.2015.
INSTANȚA,
Asupra cauzei penale de față:
Actul de sesizare
Prin rechizitoriul nr. 2811/P/2014 din 21 octombrie 2014, înregistrat pe rolul Judecătoriei R. sub nr._ din 29 octombrie 2014, P. de pe lângă această instanță a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. S.-I., fiul natural al lui A. L.-L., născut la 5 iunie 1991 în mun. R., cu același domiciliu – .. 33, ., CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, prevăzută de art. 257 alin. 1 și alin. 4 din noul Cod penal (NCP), cu referire la art. 193 alin. 1 NCP, asupra persoanei vătămate R. C.-S., domiciliat în mun. R., .. 4, ., CNP_, agent de poliție în cadrul Poliției mun. R..
S-a reținut prin actul de sesizare că în noaptea de 18/19 iunie 2014 inculpatul l-a lovit peste corp pe agentul de poliție R. C.-S. de la Poliția mun. R., în timp ce acesta se afla în exercițiul funcțiunii. Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit că în seara de 18/19 iunie 2014 inculpatul a intrat în Cimitirul Eternitatea din mun. R., iar în jurul orei 01,00 el a fost observat de paznicul cimitirului în timp ce trăgea de o cruce cu scopul de a o deteriora. Paznicul s-a apropiat de el pentru a-i spune să înceteze acțiunea sa și să părăsească cimitirul, deoarece accesul pe timp de noapte este interzis, dar inculpatul a început să-i adreseze injurii și să arunce cu pietre după el. În continuare inculpatul a alergat după paznic, iar acesta a reușit să intre în camera de serviciu și a sunat la 112, cerând sprijinul poliției și apăsând totodată butonul de panică. Imediat la fața locului a ajuns o patrulă de poliție formată din agenții de poliție R. C.-S. și R. C. de la Poliția mun. R.. Paznicul cimitirului a mers pe o alee situată înspre . doi polițiști au mers în aceeași direcție prin exteriorul cimitirului. După ce paznicul l-a identificat pe inculpat ascuns după un cavou, persoana vătămată a sărit gardul în cimitir și s-a apropiat de inculpat. Inculpatul a început să urle la paznic și să arunce cu pietre înspre acesta și înspre polițist, după care a alergat după ei până la poarta cimitirului.
Acolo a ajuns-o pe persoana vătămată R. C. și a lovit-o cu o bucată de lemn în zona cervicală și peste mâna dreaptă, după care a vrut să fugă. La fața locului au ajuns însă și doi agenți ai firmei de pază GES, iar unul dintre aceștia a alergat după inculpat și l-a prins, după cei doi polițiști l-au pus la pământ și l-au imobilizat cu cătușele. Apoi inculpatul a fost introdus în mașina poliției și a fost condus la Poliția mun. R. pentru identificare și luarea măsurilor legale.
Instanța constată că este competentă material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, potrivit art. 35 și art. 41 din noul Cod de procedură penală (NCPP).
Aspecte procedurale
Instanța a fost sesizată prin rechizitoriu la data de 29 octombrie 2014 sub imperiul prevederilor NCPP (Legea nr. 135/2010). Potrivit art. 344 NCPP inculpatului i-a fost comunicată copia rechizitoriului la data de 6 noiembrie 2014. D. fiind că inculpatul nu a fost găsit la domiciliu, la locul de comunicare s-a afișat înștiințarea prevăzută de art. 261 alin. 4 NCPP, ulterior inculpatul neprezentându-se la arhiva instanței pentru a intra în posesia copiei rechizitoriului. Acesta nu a formulat cereri sau excepții în legătură cu legalitatea actului de sesizare, a probelor administrate la urmărirea penală sau a actelor de urmărire penală efectuate în cauză, astfel încât prin încheierea pronunțată la termenul de judecată din 5 decembrie 2014 s-a dispus începerea judecății, conform art. 346 alin. 2 NCPP..
Persoana vătămată nu a formulat pretenții civile împotriva inculpatului.
Inculpatului i-a fost desemnat apărător din oficiu, potrivit art. 90 lit. b NCPP, ulterior acesta fiind reprezentat de apărător ales. Inculpatul nu s-a prezentat personal în fața instanței.
Apărările inculpatului
Nici în cursul urmăririi penale și nici în faza de judecată inculpatul nu a putut fi audiat, nefiind identificat la domiciliul cunoscut. S-a procedat la citarea sa și emiterea de mandate de aducere, însă acestea nu au putut fi aduse la îndeplinire. Apărătorul ales a inculpatului a invocat că acesta nu se face vinovat de comiterea infracțiunii, administrând probatoriul în sensul menționat.
Probe
Având în vedere că inculpatul nu s-a prezentat personal în fața instanței și necesitatea soluționării acțiunii penale în mod judicios, instanța a procedat la administrarea probei testimoniale cu martorii de la urmărirea penală R. C. (filele 48-49), Șalaru M.-V. (filele 71-72), P. I. (fila 73), A. C. (fila 74) și P. I. (fila 75).
Inculpatul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri reprezentând informații de la Spitalul Municipal de Urgență R. în legătură cu acordarea îngrijirilor medicale în noaptea de 18/19 iunie 2014 (filele 67-68, 83-85). De asemenea, s-a solicitat audierea martorului V. S. (fila 91), agent de poliție în cadrul Poliției mun. R. la data faptelor deduse judecății, și a persoanei vătămate R. C.-S. (filele 97-98).
Persoana vătămată nu a solicitat administrarea de dovezi.
Situația de fapt reținută de instanță
Inculpatul este cunoscut cu multiple antecedente penale, suferind mai multe condamnări la pedepse privative de libertate în perioada minoratului pentru infracțiuni de furt și tâlhărie.
În seara zilei de 18 septembrie 2014 inculpatul a consumat băuturi alcoolice, după care în jurul orei 24,00 s-a deplasat în Cimitirul Eternitatea din mun. R., la mormântul bunicii sale. Înainte de ora 01,00 a fost observat de martorul Șalaru M.-V. – paznicul cimitirului, care i-a solicitat să părăsească incinta, obiectivul nefiind deschis pentru public la ora respectivă. Nu s-a probat cu certitudine că în momentul respectiv inculpatul ar fi fost surprins de paznic trăgând de un monument funerar cu intenția de a-l distruge. Inculpatul s-a conformat și a părăsit incinta, dar profitând de neatenția paznicului a pătruns din nou în cimitir, sărind gardul. În timpul rondului inculpatul a fost din nou surprins de paznic, însă de data aceasta a refuzat să părăsească cimitirul, a început să profereze injurii și a aruncat cu pietre spre paznic. În aceste condiții, martorul a apelat SNUAU 112, solicitând intervenția unui echipaj de poliție. În același timp, din camera de serviciu a acționat butonul de panică în vederea deplasării la fața locului a unui echipaj al firmei de pază Group Est Security (GES).
În scurt timp, la fața locului a apărut un echipaj de poliție compus din agenții R. C.-S. (persoana vătămată) și R. C. (martor). Acesta din urmă a rămas pe . a parca autoturismul cât mai aproape de poarta principală a cimitirului, iar persoana vătămată a pătruns în incintă și s-a deplasat împreună cu martorul Șalaru M.-V. spre locul unde se afla inculpatul. Acesta s-a manifestat din nou recalcitrant, refuzând să se conformeze solicitării persoanei vătămate de a părăsi incinta cimitirului. Mai mult, a început să arunce cu prundiș spre locul în care se aflau persoana vătămată și paznicul, apropiindu-se, ceea ce i-a determinat pe cei doi să se retragă câțiva pași înapoi și să pornească în fugă spre poartă. În aceste condiții, inculpatul a pornit în urmărirea lor, tot în fugă, ajungându-i la ieșirea din cimitir. Între timp la fața locului a sosit și echipajul de intervenție al GES, compus din martorii A. C. și P. I., iar împreună cu cei doi polițiști s-a procedat la imobilizarea și încătușarea inculpatului. În operațiunea de imobilizare inculpatului i-au fost produse excoriații cranio-cerebrale și cranio-faciale, precum și o contuzie toracică. Acesta a fost transportat la sediul Poliției mun. R. în vederea identificării, după care i s-a permis să plece acasă. La ora 04,40 inculpatul s-a deplasat, însă, la Spitalul Municipal de Urgență R. în vederea acordării îngrijirilor medicale de urgență, acuzând cefalee și dureri toracice. La preluarea în Centrul de primire urgențe (CPU) a relevat că a fost agresat fizic de organele de ordine (fila 83).
Prin rechizitoriu s-a reținut că la poarta cimitirului, în momentul când a ajuns-o pe persoana vătămată din urmă, inculpatul ar fi lovit-o cu o bucată din lemn în zona cervicală și peste mâna dreaptă. Loviturile nu ar fi produs urme exterioare și nu au necesitat acordarea de îngrijiri medicale. Instanța apreciază, însă, că probatoriul administrat în cauză nu a fost în măsură să ateste în mod neechivoc că într-adevăr inculpatul a lovit-o pe persoana vătămată în modalitatea indicată. Instanța are în vedere că persoana vătămată și martorii oculari au dat declarații contradictorii, iar coroborarea tuturor acestor depoziții nu conduce la concluzia vinovăției inculpatului.
Astfel, persoana vătămată a relevat în raportul întocmit la data de 19 iunie 2014 (filele 6-7 dosar UP) că după ieșirea din cimitir a fost ajunsă din urmă de inculpat și lovită în spate cu o bucată de lemn, după care cu ajutorul angajaților GES s-a procedat la imobilizarea acestuia. În declarația dată la procuror la 16 iulie 2014 (filele 10-11 dosar UP) persoana vătămată a declarat că s-a îndreptat către autoturismul echipajului GES și a vrut să le explice agenților de pază ce se întâmplase, după care a fost lovită cu o bucată de lemn în zona cervicală și peste mâna dreaptă. Când s-a întors spre inculpat acesta a fugit, dar un agent de pază l-a urmărit și l-a prins, după care a fost imobilizat. În fine, în declarația dată la instanță la 19 iunie 2015 a menționat că a încercat să-l imobilizeze pe inculpat în incinta cimitirului, dar acesta s-a zbătut și s-a eliberat din strânsoare (cu toate că în raport și în declarația anterioară nu precizase nimic în acest sens), după care a început să arunce cu pietre. A pornit în fugă spre ieșirea din cimitir, împreună cu paznicul, iar în apropierea porții s-au întâlnit cu martorul R. C., care venea către ei. Și acesta a făcut cale întoarsă, ieșind toți trei din cimitir, urmăriți de inculpat. În stradă a observat mașina firmei GES și s-a îndreptat către portiera dreapta față, moment în care a fost lovit de inculpat în spate, fără a-și putea da seama dacă a fost lovit cu un corp contondent sau cu pumnul. Imediat a ridicat brațul drept pentru a se apăra, dar a primit o nouă lovitură în partea superioară a brațului, spre umăr. În continuare, inculpatul a fugit pe trotuar către . fost prins în scurt timp și imobilizat. Consideră că cei doi agenți de pază din cadrul GES au observat momentul în care a fost lovit de inculpat, deoarece aceasta s-a petrecut în apropierea autoturismului lor.
Martorul R. C., agent de poliție, a relevat în raportul întocmit la data de 19 iunie 2014 (fila 8 dosar UP) că după ieșirea din cimitir persoana vătămată s-a îndreptat către echipajul GES, moment în care a fost lovită de inculpat cu o bucată de lemn în spate. Cu ocazia audierii la procuror, însă (filele 16-17 dosar UP) a menționat că nu a observat momentul în care persoana vătămată a fost lovită și că aceasta i-a spus ulterior, în momentul imobilizării inculpatului, că acesta o lovise cu ceva în spate, posibil cu o creangă. Tot astfel, în declarația dată în fața instanței (filele 48-49) martorul a arătat că nu a observat momentul în care colegul său a fost lovit, dar că acesta i-a spus că inculpatul îl lovise cu ceva în zona cefei. La sediul poliției persoana vătămată a acuzat în continuare dureri la ceafă. În momentul imobilizării inculpatul nu avea nici un corp contondent asupra sa.
Martorul Șalaru M.-V. s-a deplasat împreună cu persoana vătămată până în imediata apropiere a inculpatului, în interiorul cimitirului. În declarația olografă dată la 19 iunie 2015 în fața unui agent de poliție (filele 12-13 dosar UP) a arătat că persoana vătămată s-a apropiat de inculpat în timp ce acesta arunca cu pietre, iar când a ajuns în apropierea sa inculpatul a lovit-o cu pumnul în față. Imediat, înainte ca martorul să poată interveni în sprijinul polițistului, inculpatul a mai lovit-o pe persoana vătămată cu piciorul în zona umărului drept și a capului, dar în cele din urmă polițiștii și agenții de pază de la GES l-au imobilizat, încătușându-l. În declarația dată la procuror la 24 septembrie 2014 (filele 14-15 dosar UP) a precizat că împreună cu persoana vătămată s-a deplasat în interior cimitirului până în apropierea locului în care se afla inculpatul. S-au apropiat până la aproximativ 5 metri de el, dar acesta a început să arunce cu pietre, moment în care au fost nevoiți să fugă către poartă. Agresorul i-a urmărit și i-a ajuns, lovind-o pe persoana vătămată cu pumnul în barbă, în urma acestei lovituri sărindu-i ochelarii, iar persoana vătămată căzând la pământ. Între timp au intrat în cimitir și cei doi agenți de pază din cadrul GES împreună cu încă un polițist și cu toții au reușit să-l imobilizeze pe inculpat. În fața instanței, la termenul de judecată din 27 martie 2015 (filele 71-72), martorul a arătat că ambii polițiști au intrat în cimitir, dar s-a apropiat de locul unde se ascunsese inculpatul doar împreună cu persoana vătămată, celălalt polițist rămânând la o oarecare distanță pentru a observa comportamentul inculpatului. Când au ajuns lângă inculpat, inculpatul a lovit-o pe persoana vătămată cu pumnul în zona arcadei sau a tâmplei, după care a fugit. Persoana vătămată l-a urmărit și l-a ajuns în cele din urmă în apropierea porții de acces B, în interior cimitirului, trântindu-l la pământ și imobilizându-l prin încătușare, după care cei doi polițiști au pornit cu inculpatul către poarta principală, flancându-l câte unul de fiecare parte. Unul din polițiști a adus apoi autoturismul în apropierea porții principale, dar inculpatul s-a zbătut cu putere, opunându-se, și chiar a lovit cu putere cu piciorul în portieră sau în prag. În momentul când polițiștii încercau să îl introducă pe inculpat în autoturism a observat că persoana vătămată sângera destul de puternic de la acea lovitură primită la arcadă sau la tâmplă. Agenții GES au ajuns la fața locului după ce polițiștii îl încătușaseră pe inculpat, conducându-l spre mașină, nemaifiind nevoie să acorde sprijin.
Este lesne de sesizat că declarația martorului Șalaru M.-V., cel mai apropiat martor ocular, diferă semnificativ de susținerile persoanei vătămate, ridicând serioase dubii în ceea ce privește veridicitatea aspectelor relatate.
Martorul A. C., agent de intervenție în cadrul GES, a relevat la urmărirea penală (filele 22-23 dosar UP) că în momentul când a ajuns în fața cimitirului a observat că un tânăr de etnie romă alerga după un polițist, aruncând cu pietroaie, țipând și adresând injurii. La fața locului era o învălmășeală și nu a observat momentul în care acel tânăr l-ar fi lovit pe polițist. I-a ajutat pe polițiști la imobilizarea inculpatului și a fost nevoit să utilizeze spray-ul lacrimogen întrucât acesta se zbătea, după care inculpatul a fost urcat în mașina de poliție. La instanță martorul a declarat (fila 74) că în momentul când a ajuns în fața cimitirului a observat că un tânăr ieșea pe poartă în fugă, urmărit de un polițist cu ochelari, scund de statură (persoana vătămată). A intervenit pentru a acorda sprijin, ajutându-l pe polițist pentru a-l culca pe inculpat la pământ. Inculpatul era foarte agitat, zvârcolindu-se pe jos, astfel că a durat destul de mult până când s-a reușit încătușarea sa. Inculpatul nu a fost lovit în timpul derulării acestei proceduri și nici nu prezenta urme de lovituri. Nici polițistul nu prezenta leziuni vizibile, dar avea hainele în neregulă și cămașa scoasă din pantaloni. După ce inculpatul s-a mai liniștit și-a făcut apariția și cel de-al doilea polițist.
Celălalt agent de intervenție din cadrul GES – martorul P. I. a declarat la urmărirea penală (filele 19-20 dosar UP) că în momentul ajungerii în fața cimitirului au observat o îmbulzeală, mai exact un tânăr care părea posedat arunca cu pietre spre un polițist și îl înjura. Nu a observat ca acel tânăr să îl lovească pe polițist, iar împreună cu martorul A. C. a ajutat la imobilizarea acestuia cu cătușe și urcarea în mașina poliției. Împreună cu persoana vătămată se mai aflau paznicul cimitirului și un alt polițist. În cursul judecății a declarat (fila 75) că a observat un tânăr ieșind în fugă din cimitir, urmat de un polițist scund de statură. Inițial polițistul l-a ajuns din urmă pe suspect și l-a prins, dar l-a scăpat în învălmășeală, astfel că au intervenit cei doi agenți de pază și l-au oprit. Polițistul a început să îl încătușeze, dar inculpatul se manifesta violent, astfel încât martorul l-a culcat la pământ, i-a răsucit o mână la spate, după care a telefonat la dispecerat pentru a raporta evenimentul. Cel de-al doilea polițist a apărut după oprirea suspectului. Nu a observat ca persoana vătămată sau inculpatul să prezinte urme de lovituri în zona feței.
Rezumând, instanța observă contradicții majore între toate aceste declarații, inclusiv asupra împrejurărilor de fapt esențiale ale cauzei. Acestea împiedică instanța să concluzioneze că într-adevăr inculpatul s-ar face vinovat de săvârșirea infracțiunii de ultraj.
O soluție de condamnare poate fi argumentată numai în condițiile în care probatoriul atestă în mod neechivoc săvârșirea infracțiunii cu forma de vinovăție prevăzută de lege și exclude orice cauză justificativă ori de neimputabilitate. Probele trebuie să elimine orice îndoială cu privire la toate aceste aspecte și să creeze în mod ferm judecătorului convingerea că persoana inculpată se face vinovată de săvârșirea infracțiunii. Numai în aceste condiții se poate vorbi despre respectarea prezumției de nevinovăție, iar procesul penal respectă exigențele art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.
Față de toate cele ce preced, constatând că nu se poate imputa inculpatului săvârșirea infracțiunii deduse judecății, instanța va dispune achitarea acestuia, potrivit art. 396 alin. 1 și alin. 5 NCPP raportat la art. 16 alin. 1 lit. a NCPP.
În condițiile art. 397 alin. 1 NCPP se va lua act că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În condițiile art. 275 alin. 3 NCPP cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Se va lua act că inculpatul nu a solicitat obligarea persoanei vătămate la plata cheltuielilor judiciare efectuate în cauză, potrivit art. 276 NCPP.
Văzând și dispozițiile art. 408 NCPP,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 396 alin. 1 și alin. 5 din noul Cod de procedură penală (NCPP) raportat la art. 16 alin. 1 lit. a NCPP achită pe inculpatul A. S.-I., fiul natural al lui A. L.-L., născut la 5 iunie 1991 în mun. R., cu același domiciliu – .. 33, ., CNP_, cu privire la infracțiunea de ultraj, prevăzută de art. 257 alin. 1 și alin. 4 din noul Cod penal (NCP), cu referire la art. 193 alin. 1 NCP, asupra persoanei vătămate R. C.-S., domiciliat în mun. R., .. 4, ., CNP_, agent de poliție în cadrul Poliției mun. R..
În condițiile art. 397 alin. 1 NCPP ia act că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Constată că inculpatul a fost reprezentat de apărător ales.
Ia act că inculpatul nu a solicitat obligarea persoanei vătămate la plata cheltuielilor judiciare efectuate în cauză, potrivit art. 276 NCPP.
În condițiile art. 275 alin. 3 NCPP cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 iunie 2015.
Președinteptr.Grefier aflat în C.O,
semnează Grefier șef,
Red.BC -12.08.2015
Tehn.B.O – 12.08.2015
5 ex.
| ← Tulburarea ordinii şi liniştii publice. Art.371 NCP. Sentința... | Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr.... → |
|---|
