Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Sentința nr. 48/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 48/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 06-02-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 48/2015
Ședința din Camera de Consiliu din data de 06 Februarie 2015
Completul constituit din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ: J. M. I.
GREFIER: P. M.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 București a fost reprezentat de procuror M. D..
Pe rol pronunțarea soluției asupra cauzei penale privind pe petentul S. R. PRIN AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ si intimatul ., având ca obiect – plângere soluții de neurmărire – netrimitere in judecată – art. 340 N C.p.p.
Dezbaterile au avut loc în Camera de Consiliu din data de 27.01.2015 și au fost consemnate în încheierea din aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit data pronunțării la 06.02.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
Cu privire la cauza de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr._ la data de 11.121.2014, petentul S. R., prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în București, ., sector 5, în favoarea Tribunalului București, a contestat soluția dispusă de către P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București în cauza penală cu nr. 3610/P/201, arătând că soluția este nelegală și netemeinică.
În motivarea cererii s-a arătat că organul de urmărire penală nu și-a exercitat rolul activ în vederea soluționării legale a cauzei, astfel că aveau obligația de a face demersuri de identificare a administratorului societății, având în vedere că acesta este cetățean român, cu atât mai mult cu cât, chiar dacă o societate este dizolvată și radiată, există obligația administratorului de a prezenta documentele financiar-contabile aferente desfășurării activității.
Astfel, în raport de cercetările efectuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. f din Lg. 241/2005, petentul a solicitat admiterea plângerii, desființarea ordonanței atacate și începerea urmăririi penale față de reprezentanții legali ai ..
În drept au fost invocate disp. art. 340 C.pr.pen.
La dosarul cauzei au fost atașate dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București cu nr. 3610/P/2010 și soluția pronunțată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București în conformitate cu prevederile art. 339 C. pr. pen. – ordonanța cu nr. 4877/II-2/2014 din 19.11.2014.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin ordonanța nr. 3610/P/2010 din 18.07.2014 a P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect plângerea depusă de ANAF cu privire la săvârșirea de către reprezentanții . a infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. f din Lg. 241/2005.
Pentru a dispune această soluție procurorul și-a însușit argumentele cuprinse în propunerea organelor de cercetare penală din cadrul Poliției Sectorului 1 – SIF în ceea ce privete situația de fapt și temeiul de clasare.
În referatul cu propunerea de clasare întocmit de lucrătorul din cadrul Poliției Sectorului 1 – SIF, s-a arătat că la data de 08.03.2010 M.F.P. – Garda Financiară, a depus o plângere penală împotriva reprezentanților ., reclamând faptul că în ziua de 09.02.2010, comisari din cadrul Gărzii Financiare au intenționat să efectueze un control inopinat la societatea susmenționată, cu sediul social declarat în mun. București, ., sector 1, constatând că societatea nu funcionează la sediul social declarat, în acest sens fiind încheiată nota unilaterală nr._ din aceeași zi.
Din verificări a reieșit faptul că societatea nua depus bilanțurile anuale aferente exercițiilor financiare pentru anii 2005, 2006, 207 și 2008, ar din verificările efectuate în baza de date online a MFP a rezultat că societatea a fost introdusă în categoria contribuabililor inactivi.
Societatea a fost radiată la data de 13.04.2012.
Organul de cercetare penală a reținut că nu există probe că de la înființarea societății și până la data efectuării verificărilor de către Garda Financiară aceasta ar fi derulat tranzacții comerciale cu alte societăți, astfel că nu există intenția sustragerii de la verificările financiare sau fiscale, motiv pentru care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. f din Lg. 241/2005 cu aplic. art. 5 N C.pen.
Împotriva ordonanței de clasare cu nr. 3610/P/2010 din 18.07.2014 petenta a formulat plângere în fața prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
Prin ordonanța cu nr. 4877/II-2/2014 din 19.11.2014 prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentă.
În prezenta cauză s-a formulat plângere împotriva soluției procurorului de clasare a cauzei în care s-au efectuat cercetări față de reprezentanții . sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. f din Lg. 241/2005.
În ceea ce privește excepția necompetenței materiale invocată din oficiu, instanța reține următoarele:
Conform art. 340 alin. 1 C. pr. pen. “persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță”.
Potrivit art. 35 și art. 36 C. pr. pen. care stabilesc atât competența judecătoriilor cât și cea a tribunalelor, rezultă că instanța competentă să judece cauza în primă instanță este tribunalul.
Potrivit art. 35 C. pr. pen. “judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe”.
De asemenea, potrivit art. 36 C. pr. pen. “tribunalul judecă în primă instanță: ... c^1) infracțiunile de spălare a banilor și infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare”.
În ceea ce privește excepția invocată în cauză se constată că potrivit disp. art. 47 alin. 1 C. pr. pen. „excepția de necompetență materială sau după calitatea persoanei a instanței inferioare celei competente potrivit legii poate fi invocată în tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii definitive”.
Din analiza dispozițiilor legale precitate se constată că instanța competentă să judece prezenta cauză în primă instanță este tribunalul, în speță fiind vorba despre Tribunalul București conform criteriilor de competență teritorială prevăzute de lege.
Chiar dacă urmărirea penală a fost efectuată în cauză de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, instanța apreciază că această împrejurare nu este de natură să atragă competența judecătoriei, în același sens fiind și disp. art. 5 din Lg. 255/2013 care prevede că “cauzele aflate în cursul urmăririi penale la data intrării în vigoare a legii noi rămân în competența organelor de urmărire penală legal sesizate, urmând a fi soluționate potrivit acesteia, cu excepția cauzelor de competența parchetelor militare și a secțiilor militare din cadrul parchetelor competente. Sesizarea instanței în cauzele prevăzute la alin. (1) se va face potrivit normelor de competență din legea nouă”.
Pentru aceste motive, în baza art. 41 și art. 47 C. pr. pen. va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sector 1 București, invocată de instanță din oficiu.
Va declina competența de soluționare a plângerii împotriva ordonanței de clasare cu nr. 3610/P/2010 din 18.07.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, formulată de petentul S. R., prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în București, ., sector 5, în favoarea Tribunalului București.
Dosarul se va înainta Tribunalului București.
Văzând și dispozițiile art. 50 și urm. C. pr. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 41 și art. 47 C. pr. pen. admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sector 1 București, invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a plângerii împotriva ordonanței de clasare cu nr. 3610/P/2010 din 18.07.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, formulată de petentul S. R., prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în București, ., sector 5, în favoarea Tribunalului București.
Dosarul se va înainta Tribunalului București.
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în cuantum de 50 lei rămân în sarcina acestuia.
Fără cale de atac.
Pronunțată în camera de consiliu, astăzi, 06.02.2015.
P.,Grefier,
J. M. I. P. M.
Red /Dact JMI/PM
2 ex/ 16.03.2015
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 45/2015. Judecătoria... → |
|---|
