Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 1828/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1828/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 21-09-2015
ROMANIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ
.....
Dosar nr._
Sentinta penala nr.1828
Ședința publică de la 21 septzembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: O. ROSEANU
GREFIER: A. B.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București, este reprezentat de procuror D. A.
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe petentul D. V. având ca obiect contestatie la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru petent aparator din oficiu, Căpătanu A. M., cu delegatie la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de sedinta care învederează instantei ca s-a depus la dosarul cauzei fișa de cazier a inculpatului, precum și refuzul acestuia de prezentare la termen.
Se prezintă avocat din oficiu L. G., care depune la dosar delegație pentru asistență juridică obligatorie emisă de Baroul București.
Instanța dispune ca petentul să fie reprezentat de avocat Căpătanu A. M., în baza delegației emise de Barou București la data de 07.08.2015, aflată la fila 12 din dosar.
Apărătorul petentului arata ca nu solicita alte probe si nu depune alte acte.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul petentului solicită admiterea cererii petentului și deducerea zilelor muncite, din pedeapsa executată în România.
Reprezentantul Ministerului Public solicită instantei respingerea contestatiei la executare, ca inadmisibila.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 04.08.2015 înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 5 sub nr._ petentul condamnat a formulat contestație la executare solicitând deducerea unui număr de 540 zile de liberare anticipată în temeiul deciziei nr. 18 pronunțată în dosarul nr._ de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
S-au depus la dosarul cauzei sentința penală nr. 2796/12.12.2015 pron. de Judecătoria Sectorului 5 în dos. nr._/302/2014, copia mandatului de executare a pedepsei inchisorii nr.535/14.11.2013 emis de Curtea de apel Bucuresti Sectia I Penală, fisa de cazier judiciar a petentului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanta reține următoarele:
Potrrivit art. 598. - (1) Contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Petentul D. V. se află în executarea pedepsei de 13 ani, 6 luni și 20 zile închisoare și 3200 euro amendă, aplicată prin sentința penală nr. 426/17.09.2013 a Curții de Apel București Secția I Penală, definitivă prin dec. pen. 3532/13.11.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secția Penală, sentință prin care au fost recunoscute efectele sentinței penale nr.3093/06 Reg. Sent. pronunțată la data de 12.12.2006 de Tribunalul din Monza (definitivă la data de 22.02.2007); ale sentinței penale nr.3887/08 RG trib. pronunțată la data de 19.11.2008 de Tribunalul din Milano; ale sentinței penale nr.3063/09 pronunțată la data de 12.10.2009 de Curtea de Apel din Milano; ale sentinței penale nr.3667 pronunțată la data de 03.10.2011 de Curtea de Apel din Milano (definitivă la data de 07.06.2012) - Republica Italiană, prin care numitul D. V. a fost condamnat la o pedeapsă principală de 13 ani, 6 luni și 20 zile închisoare, cum și la 3.200 euro amendă.
Prin aceeași sentință s-a dispus transferarea condamnatului D. V., în vederea continuării executării pedepsei principale de 13 ani, 6 luni și 20 zile închisoare, precum și a amenzii de 3.200 euro, în echivalentul în lei la data executării, într-un penitenciar din România, precum și a pedepsei accesorii prevăzută de art.71 Cod penal rap. la art.64 alin.1 lit. a teza a II a, b și e Cod penal și a pedepsei complementare prevăzută de art.65 rap. la art.64 alin.1 lit. a teza a II a, b și e Cod penal, pe o durată de 10 ani, cu respectarea felului și duratei pedepsei aplicate de statul de condamnare.
S-a constatat că prin Ordonanțele Oficiului de Supraveghere din Milano, din datele de 23.06._, 07.11.2011, 04.04.2012 și 11.05.2012, persoana condamnată a beneficiat de 405 zile de eliberare anticipată,
S-a constatat că executarea pedepsei a început la data de 21.04.2007 și se consideră executată la data de 02.10.2019.
S-a dedus din pedeapsă perioada executată, de la data de 21.04.2007 până la zi.
Potrivit dispozițiilor art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare: „atunci când România este stat de executare, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate aplicate printr-o hotărâre judecătorească, recunoscută de instanța română, este guvernată de legea română. Durata perioadei privative de libertate executate în statul emitent se deduce din durata totală a pedepsei sau măsurii privative de libertate care trebuie executată în România”, iar în conformitate cu alin. (2) din același articol, „atunci când România este stat emitent, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate, aplicată printr-o hotărâre judecătorească recunoscută de autoritatea competentă a statului de executare, este guvernată de legea statului de executare”.
Conform art. 73 alin. (1) din Codul penal, cu denumirea marginală ”Computarea pedepselor și măsurilor privative executate în afara țării”, în cazul infracțiunilor săvârșite în condițiile art. 8, 9, 10 sau 11, partea din pedeapsă, precum și durata măsurilor preventive privative de libertate executate în afara teritoriului țării se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeași infracțiune în România.
Din analiza dispozițiilor legale enunțate anterior se observă că legea face trimitere la ”perioada privativă de libertate”- art. 17 alin. (2) din Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008, ”durata perioadei privative de libertate executate în statul emitent se deduce din durata totală a pedepsei sau măsurii privative de libertate care trebuie executată în România” – art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, durata măsurilor preventive privative de libertate executată în afara teritoriului țării se scade din durata pedepsei aplicate pentru aceeași infracțiune în România – art. 73 alin. (1) din Codul penal, și nu la deducerea, din durata pedepsei, a perioadei executate altfel în statul de condamnare decât prin privare de libertate.
Având în vedere reglementarea europeană transpusă în legislația română, din durata pedepsei privative de libertate se poate deduce, exclusiv, durata perioadei privative de libertate executate în statul emitent. Durata muncii prestate în străinătate nu poate fi scăzută din pedeapsa aplicată, deoarece intervalul de timp menționat nu constituie o executare efectivă a pedepsei pe teritoriul statului străin.
Perioada avută în vedere la stabilirea termenului pentru eliberare anticipată din executarea pedepsei, ca urmare a muncii prestate și a bunei conduite în timpul detenției din străinătate, nu este de natură să conducă la deducerea pedepsei aplicate de către autoritățile judiciare străine, nefiind o cauză de micșorare a pedepsei sau de înlăturare (eventual parțială) a consecințelor condamnării, ci se referă la un mod de individualizare a executării pedepsei.
Potrivit art. 100 alin. (3) din Codul penal, ”în calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin jumătate din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depășește 10 ani, și a cel puțin două treimi, când pedeapsa este mai mare de 10 ani”.
În alin. (4) al aceluiași articol, se prevede că ”în calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (2) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depășește 10 ani, și a cel puțin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani”.
De asemenea, în dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu completările ulterioare, se arată că ”pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale, în vederea acordării liberării condiționate, se calculează după cum urmează: a) în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 5 zile executate pentru 4 zile de muncă; b) în cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă; c) în cazul în care munca este prestată pe timpul nopții, se consideră 3 zile executate pentru două nopți de muncă; d) în cazul participării la cursurile de școlarizare pentru formele de învățământ general obligatoriu se consideră 30 de zile executate pentru absolvirea unui an școlar; e) în cazul participării la cursurile de calificare ori recalificare profesională, se consideră 20 de zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesională; f) în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 30 de zile executate pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetată”.
Examinarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu completările ulterioare – care se referă, printre alte categorii de activități care conduc la reintegrarea persoanei condamnate în societate, și la munca prestată – conduce la concluzia că eliberarea anticipată (concept reglementat în legislația italiană) poate fi echivalată cu sistemul conceput în legislația română pentru stabilirea părții din pedeapsa închisorii care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate, în vederea acordării liberării condiționate.
Sistemul eliberării anticipate nu este, astfel, incompatibil cu dreptul național circumscris art. 100 alin. (3) și (4) din Codul penal, respectiv Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu completările ulterioare, prin care se stabilește partea din durata pedepsei închisorii care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate, în vederea acordării liberării condiționate.
Începerea executării pedepsei pe teritoriul României are ca efect renunțarea statului străin la executarea pe teritoriul acestuia. Renunțându-se la dreptul de a supune condamnatul la executarea pedepsei pe teritoriul statului străin, se renunță implicit și la recunoașterea acelor instituții accesorii executării pedepsei, cum ar fi liberarea condiționată prin luarea în considerare a duratei pedepsei ce poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate.
Prin decizia nr. 15/2015 a ÎCCJ s-a statuat că în aplicarea art. 17 din Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală și art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după transferarea persoanei condamnate de autoritățile judiciare străine, în vederea continuării executării pedepsei în România, durata de pedeapsă considerată ca executată de statul de condamnare pe baza muncii prestate și a bunei conduite, acordată ca beneficiu în favoarea persoanei condamnate, de autoritatea judiciară străină, nu trebuie scăzută din pedeapsa ce se execută în România, putând fi valorificată prin prisma altor instituții de drept, cum este cea referitoare la liberarea condiționată.
F. de cele expuse mai sus, instanta va respinge ca inadmisibilă contestația la executare formulată de petentul condamnat D. V. împotriva s.p. 426/17.09.2013 a C. ..
În baza art. 275 alin. 2 c.p.p.va obliga petentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, 130 lei onorariul avocat oficiu se va avansa din fondul MJ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca inadmisibilă contestația la executare formulată de petentul condamnat D. V. (fiul lui N. și al lui A., născut la 11 Septembrie 1987 – aflat în Penitenciarul București Rahova) împotriva s.p. 426/17.09.2013 a C. ..
În baza art. 275 alin. 2 c.p.p. obligă petentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, ( se vor achita la oficiile poștale in contul RO16TREZ7035032XXX005227, cod fiscal_, deschis la Trezoreria sectorului 3), 130 lei onorariul avocat oficiu se va avansa din fondul MJ.
Cu drept de contestație, în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
OR/AB/25 09 2015
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
