Delapidarea. Art.295 NCP. Sentința nr. 2573/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2573/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 14-12-2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI-SECTIA I PENALA
Sentința penală nr. 2573
Ședința publică din data de 14.12.2015
Instanța constituită din:
Președinte - M. C. A.
Grefier – L. D.
Ministerul Public este reprezentat de procuror C. P. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 5 București.
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul Hânză T. și pe partea civilă C. de A. Reciproc a Pensionarilor Omenia, având ca obiect infracțiunea de delapidare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 03.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când judecătorul de cameră preliminară, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 10.12.2015 și apoi la data de astăzi, când a hotărât următoarele:
JUDECATOR DE CAMERA PRELIMINARA
I.Prin încheierea de ședință din data de 07.09.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în Dosarul nr._/302/2015, a fost admisă plângerea formulată de petenta C. de A. Reciproc a Pensionarilor Omenia împotriva ordonanței nr. 2400/P/2014 din data de 02.06.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București și a ordonanței nr._ din data de 14.07.2015 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București, cu privire la soluția de renunțare la urmărirea penală, aceste acte fiind desființate.
În consecință, prin aceeași încheiere, rămasă definitivă, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății cu privire la inculpatul Hânză T., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare, prev. de art. 295 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.
În fapt, s-a reținut în esență că începând cu luna mai 2011, inculpatul Hânză T. a fost angajat în cadrul Casei de A. Reciproc a Pensionarilor Omenia (C.A.R.P) în calitate de casier zonal, având obligația de a încasa lunar de la membrii asociației, ratele la împrumuturi și dobânzile aferente și de a depune aceste sume la casieria sediului C.A.R.P. În urma unui control efectuat la sucursala Ghermănești, locul în care inculpatul își desfășura activitatea, s-a constatat lipsa în gestiune a sumei de 8.398 lei, reprezentând încasările din perioada 04.08.2011 – 19.08.2011, reținându-se astfel în sarcina inculpatului, săvârșirea infracțiunii de delapidare, prev. de art. 295 alin. 1 C. pen.
Pentru dovedirea situației de fapt reținute de judecătorul de cameră preliminară au fost menționate următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale:
- plângerea persoanei vătămate - C.A.R.P Omenia (f. 53 d.u.p.)
- declarațiile reprezentanților acesteia - Țanțu N., G. A. (f.55-57 și f. 58-60 d.u.p)
- convenția civilă de prestare servicii nr. 235/2009 (f. 61 d.u.p)
- contractul individual de muncă nr. 31/2011 și fișa postului (f. 62-63 și f. 64-65 d.u.p.)
- referat nr._/2011 urmare a controlului efectuat la sucursala Ghermănești (f.66 d.u.p)
- decizia 2310/2011 a C.A.R.P Omenia (f.67 d.u.p)
- declarațiile, notele explicative și angajamentul de plată – date de inculpatul Hânză T. în procedura disciplinară (f.68-71 d.u.p)
- declarații suspect/inculpat (f.77-78 și f.81 d.u.p)
- relații privind veniturile realizate de inculpat (f.83-85 d.u.p)
II.Inculpatul, deși legal citat, nu s-a prezentat personal la niciun termen de judecată și în consecință, prezenta cauză s-a soluționat potrivit procedurii de drept comun.
În cursul judecății, nefiind contestate de părți, probele anterior menționate nu au fost readministrate, fiind însă supuse dezbaterii contradictorii a părților, conform art. 374 alin. 7 C. proc. pen.
III.Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Începând cu data de 26.10.2009, între persoana vătămată, C.A.R.P Omenia și inculpatul Hânză T. s-au desfășurat raporturi contractuale de prestări servicii, în baza cărora acesta din urmă avea calitatea de șef sucursală . rezultă din convenția civilă nr. 235/26.10.2009 (f.61 d.u.p). Ulterior, la data de 10.05.2011, persoana vătămată - în calitate de angajator și inculpatul – în calitate de salariat, au încheiat contractul individual de muncă nr. 31/10.05.2011 (f.62-63 d.u.p), pe o perioadă nedeterminată, în temeiul căruia inculpatul a dobândit calitatea de casier în cadrul C.A.R.P Omenia. Potrivit fișei postului (f.64-65 d.u.p), printre atribuțiile de serviciu ale acestuia se numărau și următoarele activități: încasarea cotizațiilor la zi, pe baza talonului de pensie sau a adeverinței de salariu, încasarea contribuției fixe stabilite de Consiliul Director, încasarea ratelor la împrumuturi și a dobânzilor aferente conform desfășurătorului de contract, precum și depunerea periodică, la casieria sediului C.A.R.P Omenia a sumelor încasate, fără a depăși ultima zi lucrătoare din luna respectivă.
Instanța reține faptul că la data de 22.08.2011, cenzorul B. G. și contabilul I. P., ca urmare a dispoziției date de conducerea C.A.R.P Omenia, au procedat la efectuarea unui control asupra chitanțelor de încasare a ratelor la împrumuturi eliberate de casierul zonal Hânză T., în urma căruia s-a constatat lipsa din gestiune a sumei de 8.398 lei, reprezentând încasările din perioada 18.08._11 și pentru care au fost eliberate 22 chitanțe, de la nr. 5686 până la 5707 (suma totală de 3.420 lei), precum și încasarea din data de 04.08.2011 în cuantum de 4.978 lei (f.66 d.u.p). Acest aspect este confirmat și de inculpat, în cadrul declarațiilor date în fața organelor de urmărire penală, acesta recunoscând implicit faptul că nu a depus suma respectivă la casieria sediului asociației, potrivit atribuțiilor de serviciu. În consecință, Consiliul Director al C.A.R.P Omenia a procedat la rezilierea contractului de muncă încheiat cu inculpatul, prin decizia emisă în acest sens la data de 23.08.2011 (f.67 d.u.p).
În privința sumei de 8.398 lei, instanța constată faptul că deși în cursul urmăririi penale, inculpatul a afirmat că nu a dispus de aceasta în interes personal, ci pentru a acoperi cheltuielile necesare deplasărilor la sediul asociației, chiria și utilitățile sediului din . pentru organizarea unor excursii ale membrlor asociației, aceste aspecte nu sunt dovedite, neputând fi primite de instanță drept justificative pentru lipsa în gestiune a sumei menționate. Sub același aspect, instanța reține că inculpatul a recunoscut faptul că nu a existat nicio solicitare expresă din partea asociației în cadrul căreia își desfășura activitatea de a efectua anumite cheltuieli din sumele încasate (f.77 verso d.u.p).
Totodată, instanța apreciază că din mijloacele de probă constând în notele explicative și angajamentul de plată date de inculpat în cursul procedurii disciplinare pornite de persoana vătămată în urma controlului efectuat la punctul de lucru – . au fost însușite de inculpat prin semnătură (f.68-71 d.u.p), rezultă că acesta a recunoscut faptul că suma de 8.398 lei reprezentând prejudiciul imputat, a fost utilizată de inculpat în interes personal, pentru a acoperi cheltuielile legate de intabularea unui teren având o suprafață de 8000 mp (f.69 d.u.p). Acest aspect este susținut și de mijloacele de probă constând în adresa emisă de Primăria Municipiului Medgidia, potrivit căreia inculpatul figurează în evidențele fiscale cu un teren extravilan situat în Medgidia, în suprafață de 8.333 mp (f.84).
De asemenea, instanța reține că anganjamentul de plată (f.68 d.u.p) pe care inculpatul și l-a asumat față de C.A.R.P Omenia în urma constatării lipsei în gestiune a sumei de 8.398 lei, este de natură a sprijini concluzia potrivit căreia inculpatul a dispus de respectiva sumă în interes personal. În același sens, instanța constată faptul că inițial, inculpatul s-a angajat să repare prejudiciul imputat până la data de 10.09.2011, ulterior solicitând persoanei vătămate, prelungirea acestui termen până la data de 28.12.2011 (f.70 d.u.p). În consecință, având în vedere conduita inculpatului, instanța apreciază că suma de 8.398 lei încasată cu ocazia îndeplinirii atribuțiilor de serviciu și pe care inculpatul a omis să o depună la casieria angajatorului, a fost folosită de acesta în interes personal, declarațiile inculpatului din cursul urmăririi penale conform cărora acesta nu și-a însușit respectiva sumă rămânând fără susținere probatorie.
IV.În drept, instanța reține că fapta imputată inculpatului a fost săvârșită în perioada 04.08.2011 – 19.08.2011, de la acel moment și până la soluționarea definitivă a cauzei penale a cărei obiect îl constituie, intervenind o succesiune de legi penale. În consecință, instanța va proceda cu prioritate la stabilirea legii penale mai favorabile, potrivit art. 5 C. pen. și având în vedere și Decizia nr. 265 din 06.05.2014 a Curții Constituționale prin care s-a statuat faptul că în cadrul acestui demers, legile penale succesive trebuie interpretate în mod global.
Astfel, instanța apreciază că determinarea caracterului mai favorabil are în vedere o . elemente precum: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele ce exclud sau înlătură răspunderea penală, influența circumstanțelor agravante, normele privitoare la recidivă, concurs, dar și modalitatea de executare a pedepsei. Prin raportarea acestor criterii la prezenta cauză și circumstanțele de săvârșire a faptei reținute în sarcina inculpatului, instanța constată faptul că ambele legi penale cuprind aceleași condiții de incriminare. În privința limitelor pedepsei, se observă faptul că vechiul Cod penal prevedea pedeapsa închisorii de la 1 la 15 ani, în vreme ce Codul penal în vigoare, ținând seama de faptul că inculpatul nu are calitatea de funcționar public, prevede un minim special de1 an și 4 luni închisoare și un maxim special de 4 ani și 8 luni, potrivit art. 295 alin. 1 C. pen. rap. la art. 308 alin. 1 C. pen. În aceste condiții, deși Codul penal în vigoare apare prima facie ca fiind legea penală mai favorabilă, prin prisma maximului special inferior celui prevăzut de legea veche, instanța totuși va reține Codul penal din 1969 drept aplicabil în cauză, dat fiind faptul că în procesul de individualizare a pedepsei, instanța urmează să se orienteze spre o pedeapsă la nivelul minimului special. Totodată, ținând seama de faptul că dispozițiile legale penale ce s-au succedat în timp de la data săvârșirii faptei și până la soluționarea definitivă a cauzei, trebuie interpretate în ansamblu, în mod global, instanța reține că în demersul stabilirii legii penale mai favorabile va fi avută în vedere și modalitatea de executare a pedepsei. Sub acest aspect, dat fiind faptul că instanța, pentru considerentele ce vor fi redate în continuare, urmează să dispună condamnarea inculpatului, apreciind însă că nu se impune executarea pedepsei în regim de detenție, va proceda la analiza comparativă a dispozițiilor privind suspendarea condiționată a executării pedepsei din vechiul Cod penal și a celor referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei din Codul penal în vigoare. Astfel, în vreme ce art. 81 și urm. din Codul penal din 1969 prevăd faptul că singura obligație a inculpatului este aceea de a nu săvârși o nouă infracțiune, conform art. 93 C. pen. actual, inculpatului îi incumbă în plus, o . obligații a căror nerespectare poate atrage executarea pedepsei în regim de detenție.
Având în vedere aceste considerente, instanța apreciază că vechiul Cod penal este legea mai favorabilă, fapta imputată inculpatului circumscriindu-se sferei de incrimnare a infracțiunii de delapidare, prev. de art. 2151C. pen. din 1969.
În ceea ce privește întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de delapidare, astfel cum acestea sunt reglementate în cuprinsul art. 2151 C. pen. din 1969, instanța reține că fapta inculpatului de a-și însuși suma de 8.398 lei reprezentând încasări din perioada 04.08.2011 – 19.08.2011, pe care acesta le-a efectuat în calitate de casier zonal, angajat al persoanei vătămate – C.A.R.P Omenia și pe care avea obligația de a le depune la casieria sediului asociației, se circumscrie sferei de incriminare a infracțiunii de delapidare.
Sub aspectul calității subiectului activ, instanța constată faptul că norma de incriminare impune condiția potrivit căreia inculpatul trebuie să fie funcționar, în sensul dispozițiilor art. 147 C. pen. din 1969. Astfel, inculpatul fiind salariat în cadrul C.A.R.P Omenia, având atribuții de gestiune și administrare a sumelor încasate de la membrii asociației, îndeplinește această condiție, fiind susceptibil de a avea calitatea de subiect activ al infracțiunii de delapidare.
În privința laturii obiective a infracțiunii, instanța reține că elementul material rezidă în însușirea de către inculpat a sumei de 8.398 lei, pe care acesta o gestiona, potrivit atribuțiilor de serviciu. Între acesta și urmarea imediată constând în producerea unei pagube în patrimoniul persoanei vătămate, există o legătură de cauzalitate directă, dovedită prin mijloacele de probă administrate în cauză.
În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii, instanța constată faptul că forma de vinovăție cu care inculpatul a acționat este intenția indirectă, acesta acceptând că prin conduita sa va prejudicia unitatea în cadrul căreia era angajat. Pentru a reține astfel, instanța are în vedere faptul că inculpatul a ignorat cu bună-știință obligația de a depune suma respectivă la casieria asociației, alegând astfel să o folosească în vederea satisfacerii unui interes personal, în detrimentul îndeplinirii conforme a atribuțiilor de gestionare și administrare pe care acesta le avea.
V. Sub aspectul individualizării pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța are în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. din 1969, respectiv: limitele speciale ale pedepsei, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului, precum și alte împrejurări care pot constitui cauze de agravare sau atenuare a răspunderii penale.
În concret, fapta inculpatului prezintă un pericol social redus, având în vedere cuantumul nu foarte ridicat al prejudiciului, precum și faptul că activitatea infracțională s-a consumat într-o perioadă de timp relativ scurtă (04.08.2011 – 19.08.2011), deși acesta presta servicii în cadrul persoanei vătămate încă din anul 2009.
În ceea ce privește situația personală a inculpatului, instanța reține că acesta este pensionar, având o vârstă înaintată (71 ani) și este căsătorit. De asemenea, instanța constată faptul că deși inculpatul are date înscrise în cazierul judiciar (f.73 d.u.p), fiind condamnat la amendă penală pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals, acestea au fost comise în anul 1998, de la acel moment și până în cursul anului 2011, când inculpatul a săvârșit infracțiunea de delapidare ce constituie obiectul prezentei cauze, acesta nemaiavând o conduită reprobabilă din punct de vedere penal.
Pentru aceste considerente, instanța reține că este justificată stabilirea unei pedepse de 1 an închisoare, având în vedere și faptul că potrivit art. 2151 C. pen. din 1969, limitele de pedeapsă la care instanța se raportează sunt cuprinse între 1 an și 15 ani închisoare, precum și faptul că pedeapsa astfel stabilită este suficientă pentru realizarea scopului preventiv și a reeducării inculpatului.
În consecință, în temeiul art.2151 alin.1 din vechiul C.pen., cu aplic. art.5 din Codul penal, instanța va condamna pe inculpatul Hânză T. la la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.
De asemenea, în baza art. 71 din vechiul C.pen., instanța va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b, c din vechiul C.pen., pe durata executării pedepsei principale.
Totodată, instanța constată faptul că sunt îndeplinite condițiile suspendării condiționate a executării pedepsei, potrivit art. 81 C. pen. din 1969, având în vedere că pedeapsa aplicată se situează sub plafonul de 3 ani prevăzut de lege, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, precum și faptul că pentru considerentele reținute anterior cu prilejul individualizării pedepsei, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție. Astfel, instanța reține că datorită vârstei înaintate a inculpatului, mediul carceral nu ar reprezenta un element favorabil îndreptării atitudinale a acestuia, precum și faptul că inculpatul are resursele necesare pentru a nu mai repeta comportamentul antisocial, având capacitatea de a învăța din propriile experiențe.
Pentru aceste motive, În temeiul art.81-82, art.71 alin.5 din vechiul C.pen.instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale de 1 an închisoare și a pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b, c din vechiul C.pen., pe un termen de încercare de 3 ani, potrivit art. 82 C. pen. din 1969.
În temeiul art.359 C.proc.pen., instanța va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor comiterii unei noi infracțiuni intenționate în cursul termenului de încercare prevăzute de art.83 C.pen., precum și asupra neîndeplinirii obligațiilor civile conform art.84 C.pen.
VI.În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța constată faptul că persoana vătămată C. de A. Reciproc a Pensionarilor Omenia s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 8.398 lei reprezentând prejudiciul cauzat asociației prin activitatea infracțională a inculpatului, astfel cum rezultă din referatul nr._/2011, întocmit ca urmare a controlului efectuat la sucursala Ghermănești (f.66 d.u.p).
Având în vedere aspectele reținute la stabilirea situației de fapt, instanța reține că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998-999 C. civ. din 1864, respectiv existența faptei ilicite, prejudiciul, legătura de cauzalitate între acestea și vinovăția autorului.
Instanța apreciază că poate fi angajată răspunderea civilă a inculpatului pentru suma pretinsă de partea civilă, respectiv 8.398 lei, dat fiind faptul că din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă faptul că însuși inculpatul a recunoscut că datorează C.A.R.P Omenia această sumă, angajându-se chiar să o restituie în cursul anului 2011.
În lumina acestor considerente, în temeiul art.397 C.proc.pen., rap. la art.998-999 din vechiul C. civ., instanța va admite acțiunea civilă și îl va obliga pe inculpat la plata sumei de 8.398 lei, cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă Asociația C. de A. Reciproc a pensionarilor Omenia, astfel cum au fost solicitate, potrivit art. 23 alin. 3 C. proc. pen.
În temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. pen., va obliga inculpatul la plata sumei de 500 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 260 lei, va fi avansat din fondul M.J
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE
În temeiul art.215 ind.1 alin.1 din vechiul C.pen., cu aplic. art.5 din Codul penal, condamnă pe inculpatul Hânză T. (domiciliat în Snagov, sat Ghermanesti, .. 3, jud. Ilfov), la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în perioada mai-august 2011.
În temeiul art.71 din vechiul C.pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prav. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b, c din vechiul C.pen., pe durata executării pedepsei principale. În temeiul art.81-82, art.71 alin.5 din vechiul C.pen., suspendă condiționat executarea pedepselor principală și accesorie, pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
În temeiul art.404 alin.2 C. proc. pen., atrage atenția inculpatului asupra consecințelor comiterii unei noi infracțiuni intenționate în cursul termenului de încercare prevăzute de art.83 C.pen., precum și asupra neîndeplinirii obligațiilor civile conform art.84 C.pen.
În temeiul art.397 C.proc.pen., rap. la art.998-999 din vechiul C. civ., admite acțiunea civilă și-l obligă pe inculpat la plata sumei de 8.398 lei, cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă Asociația C. de A. Reciproc a Pensionarilor Omenia (cu sediul în București, sector 5 .).
În temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. pen., obligă inculpatul la plata sumei de 500 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 260 lei, va fi avansat din fondul M.J.
Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicarea minutei.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.12.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 2244/2015.... | Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP.... → |
|---|
