Delapidarea. Art.295 NCP. Sentința nr. 705/2015. Judecătoria VASLUI

Judecătoria VASLUI - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 705/2015 pronunțată de Judecătoria VASLUI la data de 05-06-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA V.

JUDEȚUL V.

SENTINȚA PENALĂ Nr. 705/2015

Ședința publică de la 05 Iunie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE L. M.

Grefier C. S.

Ministerul Public este reprezentat prin domnul procuror F. S. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria V..

Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpata B. M. și pe partea civilă C. DE C. NEGREȘTI, având ca obiect delapidarea (art.295 NCP) alin.1-

Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică din 22 mai 2015, fiind consemnate în încheierea din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. La acel termen, având nevoie de mai mult timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea în cauză pentru azi 5 iunie 2015.

Deliberând;

INSTANȚA

Asupra cauzei penale de față ;

Prin rechizitoriul nr. 2765/P/2014 din 06.02.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria V. înregistrat pe rolul acestei instanțe sub numărul_ a fost trimisă în judecată în stare de libertate inculpata B. M. pentru comiterea infracțiunii de delapidare, faptă prevăzută de art. 295 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 308 alin.1 Cod penal raportat la art. 35 alin.1 Cod penal.

În esență, în cuprinsul actului de sesizare s-a reținut că inculpata B. M. în perioada noiembrie 2013-mai 2014, în calitate de gestionar la C. de C. Negrești, magazinul Parpanița, și-a însușit pe nedrept suma de bani din gestiunea magazinului creând un prejudiciu de 25.889, 29 lei.

În susținerea actului de sesizare au fost indicate următoarele mijloace de probă:

- proces - verbal de sesizare din oficiu ( fila 5);

- declarația lui A. M. C. ( fila 13);

- procese-verbale cu privire la diferite aspecte ( filele 15,16);

- declarațiile inculpatei B. M. ( fila 17);

- raport de expertiză contabilă judiciară ( filele 4-30);

- acte, în copie, puse la dispoziție de C. de C. Negrești, inclusiv nota de constatare din data de 27.05.2014, notele explicative ale inculpatei, contractul individual de muncă nr. 52/28.09.2012, fișa postului, proces-verbal de instruire din data de 07.05.2013 ( filele 38-80) ;

- acte privind bunurile inculpatei și privind aplicarea măsurii asiguratorii ( filele 81-82,83,85);

- adresa nr.107/23.06.2014 a Cooperativei de C. Negrești ( fila 90).

Procedura în camera preliminară

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că nu au fost formulate cereri și excepții de către părți cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală și nici din oficiu nu se impun a fi invocate.

Judecătorul de cameră preliminară prin încheierea dată la 24.04.2015 a constatat că rechizitoriul cuprinde datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a acesteia, actele de urmărire penală efectuate, probele și mijloacele de probă, numele și prenumele persoanelor care trebuie citate în instanță, cu indicarea calității lor în proces, și locul unde urmează a fi citate, cheltuielile judiciare, mențiunile prevăzute la art. 330 si 331, dispoziția de trimitere în judecată.

În raport cu cele mai sus menționate, în temeiul art. 346 alin. (2) Cod procedură penală a constatat legalitatea Rechizitoriului nr. 2765/P/2014 din 06.02.2015 emis de P. de pe lângă Judecătoria V., fiind respectate dispozițiile art. 328 Cod procedură penală, a administrării probelor cu respectarea dispozițiilor art. 114-123 din același cod, precum și actelor de urmărire penală, motiv pentru care în baza art. 346 alin. 2 a dispus începerea judecății în cauză privind pe inculpata B. M. pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 295 alin.1 raportat la art. 308 alin.1 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal .

Procedura în fața instanței de judecată

În ședința publică din 22.05.2015, instanța a adus la cunoștința inculpatei B. M. dispozițiile art. 374 alin.4 Cod procedură penală și art. 396 alin. l Cod procedură penală, potrivit cărora poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, situație în care limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii cu o pătrime.

Inculpata B. M. a declarat că dorește ca judecarea cauzei să aibă loc în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii în condițiile art. 374 alin.4 Cod procedură penală și și-a manifestat acordul de a achita în integralitate despăgubirile civile cu titlu de daune materiale – respectiv suma 25.889,29 lei - solicitate de partea civilă C. de C. Negrești, declarația acestuia luată în condițiile art. 375 Cod procedură penală fiind atașată la dosarul cauzei și a depus înscrisuri în circumstanțiere –cate stare civilă(filele 31-33)

Fiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege, instanța a admis cererea inculpatului de a fi judecat în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii.

Acțiunea civilă

C. de C. Negrești s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 25.889,29 lei ,cv. prejudiciu cauzat prin fapta ilicită și care nu a fost recuperat.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține în fapt și în drept:

În fapt

Inculpata B. M. locuiește în satul Parpanița, orașul Negrești.

Prin contractul individual de muncă înregistrat la nr. 52/28.09.2012 în registrul general de evidență al salariaților aceasta s-a angajat la C. C. Negrești, urmând a lucra în calitate de gestionar la magazinul mixt Parpanița. Conform fișei postului aceasta, printre alte atribuții, trebuia să depună încasările din vânzarea produselor zilnic la casieria unității, trebuia să completeze actele cu privire la operațiunile din gestiune și era interzisă vânzarea produselor pe credit (datorie) către persoanele fizice. La data de 07.05.2013 a fost întocmit un proces - verbal de instruire unde, printre alte aspecte, la punctul 9 se menționează că este interzisă vânzarea mărfurilor pe credit către persoanele fizice sau în interes personal.

La data de 27.05.2014 reprezentanții Cooperativei de C. Negrești au efectuat un inventar la gestiunea inculpatei B. M., constatând o lipsă de 21.296,18 lei. Din nota explicativă care a fost dată de inculpată cu acea ocazie care se află la fila nr. 41 din dosar rezultă că lipsa în gestiune provine ca urmare faptului că a dat mărfuri pe datorie unor cetățeni din . a faptului că și-a a însușit suma de 1230 lei. B. M. a mai dat o notă explicativă, înregistrată la nr. 86/27.05.2014, iar din răspunsul dat de aceasta la întrebarea nr. 10 rezultă că și-ar fi însușit suma de 3800 lei.

Pentru clarificarea situației, în cauză a fost efectuată o expertiză contabilă, iar din raportul de expertiză contabilă judiciară rezultă următoarele:

- în perioada 01.11._14 în gestiunea lui B. M. au intrat produse în valoare de 83.182,22 lei și au ieșit produse în valoare de 68.826,4 lei vânzări de mărfuri, 69,5 lei marfă degradată, 312 lei mărfuri utilizate pentru curățenia magazinului;

- în perioada 01.11._14 reprezentanții Cooperativei de C. Negrești au efectuat activități de inventariere la data de 02.12.2013, când s-a constatat o lipsă în gestiune de 20.024,96 lei și la data de 27.05.2014, când s-a constatat o lipsă în gestiune de 21.463,13 lei;

- în urma valorificării inventarelor efectuate asupra gestiunii inculpatei B. M. a rezultat un prejudiciu neacoperit de 25.889,29 lei, compus din suma de 4.453,16 lei rămasă de la inventarul din data de 02.12.2013 și suma de 21.436,13 lei constatată ca fiind lipsă la inventarul din data de 27.05.2014.

Cu ocazia cercetărilor efectuate în dosar inculpata a recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care a fost cercetată. Astfel, cu ocazia declarației date în calitate de suspect la data de 04.07.2014 aceasta a declarat, printre alte aspecte, faptul că pentru a putea vinde cât mai multă marfă a vândut mărfuri „pe caiet" (respectiv pe datorie), valoarea mărfurilor vândute în acest mod fiind de 4800 lei, iar restul valorii până la suma de 25.889,29 lei constatată ca fiind lipsă reprezintă mărfuri pe care și le-a însușit din gestiune, pe care le-ar fi trecut pe caiet, dar nu a reușit să le mai plătească.

Cu ocazia declarației date în calitate de inculpată, la data de 03.02.2015, B. M. a declarat tot faptul că ar fi vândut mărfuri „pe caiet", dar a declarat că valoarea totală a produselor pe care le-a luat ea de-a lungul timpului din gestiune ar fi de doar circa 10.000 lei.

Referitor la declarațiile inculpatei se impune precizarea că prin expertiza contabilă s-a stabilit în mod cert care este suma lipsă din gestiunea acesteia, respectiv 25.889,29 lei și, de altfel, inculpata recunoaște existența acestui prejudiciu. Din actele dosarului rezultă că inculpata, în calitatea sa de gestionar, trebuia să depună zilnic încasările din vânzarea produselor, fiindu-i interzis să vândă mărfuri pe datorie, context în care consider că nu poate fi acceptată apărarea acesteia precum că prejudiciul a fost parțial creat ca urmare a faptului că ar fi vândut unor persoane mărfuri pe datorie. Chiar și în ipoteza în care o parte din prejudiciu provine ca urmare a faptului că ar fi vândut mărfuri fără a încasa contravaloarea acestora, se poate constata că pentru valoarea acelor mărfuri s-ar impune schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de neglijență în serviciu deoarece inculpata, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, a dus la crearea unui prejudiciu în dauna unității.

Pe de altă parte, din actele existente în dosar rezultă că prin notele explicative date în fața reprezentanților Cooperativei de C. Negrești inculpata B. M. a recunoscut că și-ar fi însușit unele sume de bani, însă în fața organelor de urmărire penală a susținut că prejudiciul provine doar ca urmare a vânzării un mărfuri pe datorie sau ca urmare a însușirii unor produse din gestiune. Se impune însă precizarea că însușirea de bunuri din gestiune reprezintă o modalitate faptică de comitere a infracțiunii de delapidare, așa cum este și însușirea unor sume de bani din gestiune.

Din declarațiile inculpatei se mai poate observa că aceasta în timpul cercetărilor a micșorat valoarea bunurilor pe care și le-a însușit, în sensul că dacă în declarația din data de 04.07.2014 recunoștea faptul că și-ar fi însușit mărfuri în valoare de circa 20.000 lei, cu ocazia declarației din data de 03.02.2015 aceasta a declarat că și-ar fi însușit mărfuri doar în valoare de circa 10.000 lei.

Așa după cum rezultă din raportul de expertiză contabilă, la inventarul efectuat la data de 02.12.2013 s-a constatat o lipsă în gestiune de 20.024,96 lei, până la data de 27.05.2014 din acest prejudiciu a fost recuperată suma de 15.571,8 lei rămânând de recuperat o diferență de 4.453,16 lei, iar la inventarul din data de 27.05.2014 a rezultat o lipsă în gestiune de 21.463,13 lei - se poate astfel constata că dacă lipsa în gestiune ar fi provenit ca urmare a vânzării unor produse pe datorie, inculpata, în perioada decembrie 2013 - mai 2014 ar fi trebuit să recupereze sumele respective, neexistând nicio justificare pentru care ar fi continuat să vândă pe datorie în contextul în care nu recuperase nici măcar sumele anterioare.

Situația de fapt expusă mai sus este dovedită cu următoarele mijloace de probă:

- proces - verbal de sesizare din oficiu ( fila 5);

- declarația lui A. M. C. ( fila 13);

- procese-verbale cu privire la diferite aspecte ( filele 15,16);

- declarațiile inculpatei B. M. ( fila 17);

- raport de expertiză contabilă judiciară ( filele 4-30);

- acte privind bunurile inculpatei și privind aplicarea măsurii asiguratorii ( filele 81-82,83,85);

- adresa nr.107/23.06.2014 a Cooperativei de C. Negrești ( fila 90).

Întrucât situația de fapt reținută în actul de inculpare se coroborează cu faptele și împrejurările ce rezultă din ansamblul probatoriului administrat în cauză, instanța constată că săvârșirea faptei și vinovăția inculpatei B. M. a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, fiind răsturnată în mod clar prezumția legală relativă de nevinovăție instituită în favoarea inculpatului prin dispozițiile art. 99 și art. 4 Noul Cod de procedură penală, art. 23 alin.11 din Constituția României și art. 6 paragraf 2 din Convenția Europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale.

În drept,

Cu titlu preliminar, instanța reține că, faptele pentru care inculpata B. M. a fost trimisă în judecată au fost săvârșite în perioada noiembrie 2013-mai 2014 ( moment al epuizării infracțiunii) prin urmare după . Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Astfel, în ceea ce privește legea aplicabilă, sub aspectul dreptului material, vor fi aplicabile dispozițiile legii noi, neexistând o situație de aplicare a legii penale mai favorabile.

Faptele constând în aceea că B. M., în perioada noiembrie 2013 - mai 2014 în calitate de gestionar la C. de consum Negrești, magazinul Parpanița și-a însușit pe nedrept, prin mai multe acte materiale, sume de bani sau bunuri din gestiunea magazinului, creând astfel un prejudiciu de 25.889,29 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, faptă prevăzută de art. 295, al. 1, cu aplicarea art. 308, al. 1, raportat la art. 35, al. 1 din Codul penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material este realizat prin acțiunea de însușire a sumelor de bani și a bunurilor din gestiunea magazinului ,pe care aceasta le-a folosit în interes personal. Inculpata s-a comportat ca și un proprietar în raport de aceste bunuri, a făcut acte de dispoziție cu privire la ele și nu a restituit societății contravaloarea lor.

Sub aspectul laturii subiective, inculpata a săvârșit infracțiunea cu intenție indirectă, în accepțiunea art. 16 alin.3 lit.b Cod penal, asupra patrimoniului părții vătămate și a acceptat producerea acestui rezultat, având o atitudine indiferentă. Existența mobilului de a asigura targetul pentru vânzarea de bunuri și a păstra locul de muncă nu este de natură a afecta existența infracțiunii, dar acesta va fi avut în vederea la individualizarea judiciară a pedepsei.

Urmarea imediată a faptei este producerea unui prejudiciu în patrimoniul părții vătămate C. de C. Negrești .

În ce privește legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, instanța reține că aceasta este dovedită prin probatoriul administrat.

În cauză, s-a reținut faptul că inculpata B. M. în calitate de gestionară și-a însușit – în mod repetat în baza aceleiași rezoluții infracționale unice bunuri și sume de bani în perioada noiembrie 2013-mai 2014, moment al epuizării infracțiunii, reținându-se în acest sens comiterea infracțiunii în forma continuată ( art. 35 alin.1 Cod penal).

Potrivit dispozițiilor art. 35 alin.1 Cod penal, infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceleiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni, condiții îndeplinite cumulativ în prezenta cauză.

În cazul infracțiunii continuate, infracțiunea se consumă la momentul comiterii celei de-a doua acțiuni sau omisiuni care intră în componența infracțiunii și se epuizează la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni, în speță infracțiunea s-a epuizat în mai 2014, după . Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Constatând că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 396 alin.2 Cod procedură penală, întrucât s-a stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune sub aspectul laturii obiective și subiective și a fost săvârșită de către inculpată cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța dispune condamnarea inculpatei B. M. pentru comiterea infracțiunii astfel cum a fost aceasta reținută în sarcina sa.

Individualizarea pedepsei desemnează operațiunea juridică prin care pedeapsa este adaptată la situația concretă, prin folosirea unor criterii generale și obligatorii, instant fiind cea care stabilește, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze ( reflectate atât în gradul de pericol social concret al infracțiunii cât și în persoana și comportamentul infractorului) dacă este necesară aplicarea unei pedepse și dacă această pedeapsă trebuie executată în mod efectiv.

Tot acest proces de individualizare a pedepsei va avea drept finalitate găsirea modalității optime de sancționare, de manifestare ( sau nu) a componentei represive, specifică pedepselor în dreptul penal, în așa fel încât să se realizeze caracterul echitabil al procesului penal, precum și în scopul prevenției generale și al prevenției speciale.

Art. 74 Cod penal prevede că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Referitor la persoana și conduita inculpatei B. M. anterior săvârșirii infracțiunii raportat mențiunilor din fișa de cazier judiciar instanța constată că aceasta nu este cunoscută cu antecedente penale, fiind o persoană fără un trecut infracțional, integrată socială, căsătorită, 2 copii minori în întreținere ,care a cooperat la aflarea adevărului manifestând o conduită sinceră de recunoaștere și regret a faptelor manifestată atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de judecată.

Toate acestea evidențiază faptul că inculpata B. M. a săvârșit acțiunea ilicită datorită unui complex de împrejurări care au contribuit să se abată de la conduita sa obișnuită, care este una conformă normelor de conviețuire socială.

D. o pedeapsă justă și proporțională este de natură să creeze aptitudinea subiectivă a inculpatei B. M. de a se corija și elibera de deprinderile antisociale care i-au antrenat pe calea săvârșirii de infracțiuni.

Raportat considerentelor mai sus expuse – la stabilirea și individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatei B. M. ,instanța va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei săvârșite de către inculpată reflectat în limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor – de la 2 ani la 7 ani închisoare reduse cu 1/3 ca efect al reținerii dispozițiilor art.308 alin.1și 2 Cod penal și apoi reduse cu încă 1/3 potrivit dispozițiilor art. 396 alin.10 noul Cod de procedură penală ca urmare a judecării cauzei în procedura recunoașterii învinuirii prevăzută de art. 375 noul Cod penal, atingerea adusă relațiilor sociale cu caracter patrimonial și a celor referitoare la buna desfășurare a raporturilor de serviciu, urmarea produsă,datele ce caracterizează persoana inculpatei.

Punând în balanță ansamblul tuturor circumstanțelor de natură a caracteriza fapta și persoana inculpatei instanța apreciază că pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială aplicarea unei pedepse de 1 (un) an și 4 ( patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiuni de delapidare în formă continuată prevăzută și sancționată de art.295 alin.1 Cod penal raportat la art.308 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal și art.396 alin.10 Cod procedură penală.( fapte comise în perioada septembrie 2013-mai 2014), pedeapsă pe care o apreciază ca fiind proporțională cu gravitatea faptei deduse judecății și suficientă pentru a atinge scopul preventiv, educativ și coercitiv al pedepsei.

Întrucât pentru infracțiunea de delapidare, legiuitorul a prevăzut și obligativitatea aplicării pedepsei complementare în baza art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal aplică inculpatei B. M. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani, care se calculează conform art.68 alin.1 lit.b Cod penal, dela rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal aplică inculpatei B. M. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal, care se execută conform art.65 alin.3 Cod penal de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa închisorii a fost executată sau considerată ca executată.

Cu privire la pedepsele complementare, având în vedere că, față de natura și gravitatea infracțiunii, valoarea socială fundamentală lezată prin săvârșirea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana inculpatei, rezultă că inculpata nu poate exercita funcții care, prin esența lor, implică existența încrederii societății în persoana care exercită funcția. Astfel, instanța va interzice inculpatei, cu titlu de pedeapsă complementară, pe lângă pedeapsă principală, pe o durată de 2 (doi) ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice) lit. b (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pedeapsă a cărei executare va începe conform art.68 alin.1 lit.c Cod penal.

La stabilirea pedepsei accesorii, instanța urmează să aibă în vedere nu doar dispozițiile naționale, ci și normele europene, astfel cum au fost interpretate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În cauza C. și M. împotriva României, Curtea Europeană a statuat că interdicția tuturor drepturilor prevăzute de art. 64 Cod penal anterior ca pedeapsă nu poate fi aplicată în mod automat oricărei persoane condamnate la pedeapsa închisorii, indiferent de infracțiunea pentru care se aplică pedeapsa principală și fără a fi supusă controlului instanțelor în ceea ce privește necesitatea, nefiind adecvată și nu se justifică în raport cu natura infracțiunilor pentru care s-a angajat răspunderea penală a reclamanților din cauza respectivă.

În hotărârea pronunțată în cauza S. și P. împotriva României, s-a stabilit că în ceea ce privește interzicerea exercitării drepturilor părintești trebuie să se demonstreze că retragerea absolută a drepturilor părintești corespunde unei necesități primordiale privind interesele copilului și că, în consecință, urmărește un scop legitim, anume protecția sănătății, moralei sau a educației minorilor.

Față de toate acestea, instanța trebuie să analizeze în concret dacă se impune interzicerea unor drepturi inculpatei și care anume dintre cele prevăzute de lege.

Natura faptei comise de inculpată denotă o atitudine de sfidare a valorilor sociale importante, ceea ce relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen.. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat îi vor fi interzise inculpatei, apreciindu-se că această sancțiune este necesară și proporțională cu scopul urmărit.

Potrivit art. 45 Cod penal dacă pentru una dintre infracțiunile săvârșite s-a stabilit și o pedeapsă complementară, aceasta se aplică alături de pedeapsa principală. Față de împrejurarea că pentru infacțiunea din prezenta cauză instanța a dispus dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat aplicarea pedepselor complementare prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei va da efect prevederilor art. 45 Cod pen.

De asemenea, în baza art. 45 alin. 5 Cod penal aplică pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. 1 Cod penal raportat la art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice ) și lit. b C. penal (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) apreciindu-se că această sancțiune este necesară și proporțională cu scopul urmărit, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la considerarea ca executată a pedepsei principale.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța reține următoarele:

În opinia instanței, condamnarea inculpatei este de natură să atragă atenția asupra importanței respectării legii penale.

Având în vedere circumstanțele personale și reale reținute și efectele unei eventuale condamnări, instanța apreciază că scopul pedepsei constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni poate fi atins fără ca pedeapsa stabilită să fie executată în regim de detenție

În consecință, în temeiul art. 91 Cod procedură penală, va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere 2 ani și 4 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Instanța apreciază că perspectiva executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni și nerespectării obligațiilor impuse odată cu acordarea acestui beneficiu (care ar atrage revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei) constituie un veritabil impediment în săvârșirea de noi infracțiuni de către inculpata B. M., instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere asigurând eficiența și efectivitatea rolului preventiv al pedepsei.

În baza art.93 alin.1 lit. a-e Cod penal pe durata termenului de supraveghere impune inculpatei B. M. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune V., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin.2 lit. b Cod penal, impune inculpatei B. M. obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune V. sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin.3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata B. M. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Negrești, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, în condițiile art. 57 raportat la art. 52 din Legea nr. 253/2013.

În baza art. 94 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art.93 alin.1 lit. c-e se comunică Serviciului de Probațiune V..

În baza art. 94 alin.2 Cod penal, supravegherea executării obligațiilor prevăzute în art. 93 alin. 2 lit.b Cod penal se face de Serviciul de Probațiune V..

În baza art. 94 alin.2 Cod penal, supravegherea executării obligațiilor prevăzute în art. 93 alin.3 se face de Serviciul de Probațiune V..

În baza art.91 alin.4 Cod penal atrage atenția inculpatei B. M. asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu consecința executării pedepsei în regim de detenție, în cazul nerespectării, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse de instanța, în cazul în care nu îndeplinește integral obligațiile civile stabilite de instanță până la expirarea termenului de supraveghere, precum și în cazul în care mai inculpata mai săvârșește o infracțiune pe parcursul termenului de supraveghere.

Acțiunea civilă

Potrivit art. 19 alin.1 Cod procedură penală, latura civilă se soluționează conform legii civile.

Prin urmare, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile referitoare la răspunderea civilă delictuală, respectiv ale răspunderii pentru fapta proprie, fiind întrunite condițiile legale pentru tragerea la răspundere civilă a inculpatei B. M..

Potrivit art. 1357 alin.1 și 2 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvârșită cu vinovăție este obligat să îl repare, autorul prejudiciului răspunzând pentru cea mai ușoară culpă.

Așadar, din interpretarea acestui text legal se deduc condițiile angajării răspunderii civile delictuale, respectiv:

- existența unei fapte ilicite ( delict civil);

- prejudiciul ;

- raportul de cauzalitate între cele două;

- vinovăția,

elemente ce au fost identificate și supuse atenției cu ocazia analizării infracțiunii sunt aspectul elementelor sale constitutive și îndeplinite cumulativ în cauză.

Instanța reține, că pentru a da naștere dreptului la reparațiune prejudiciului cauzat prin activitatea ilicită a inculpatei trebuie să fie unul cert atât sub aspectul existenței sale cât și sub aspectul întinderii acestuia, actual, direct și personal și să nu fie reparat ( art. 1385 Cod civil).

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 1386 alin.1 Cod civil, repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situației anterioare, iar când aceasta nu este cu putință, prin plata unei despăgubiri stabilite prin acordul părților sau în lipsă prin hotărâre judecătorească.

Raportat considerentelor mai sus expuse și având în vedere și manifestarea de voință exprimată de inculpata B. M., instanța va admite acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal.

În baza art. 397 alin.1,art. 19 alin.1,art. 25 Cod procedură penală raportat la art. 1357, 1381,1385-1386 Cod civil, obligă pe inculpata B. M. să achite părții civile C. de C. Negrești cu titlu de despăgubiri civile suma de 25.889,29 lei.(cv. prejudiciului cauzat și care nu a fost recuperat)

În baza art.404 alin.4 lit. c Cod procedură penală ,menține măsura sechestrului asigurator instituit prin ordonanța procurorului 2765/P/2014 din data de 03.12.2014 asupra imobilului-casă de locuit în suprafață de 45 mp (număr cadastral 1146 înscris în cartea funciară_ a orașului Negrești, până la concurența sumei de 25.889,29 lei, în vederea recuperării prejudiciului cauzat.

În baza art. 274 alin.l Cod procedură penală, obligă pe inculpata B. M. la plata sumei de 1585 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat:

- 1235 lei cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale, din care suma de 1.200 lei reprezintă cv. expertizei contabile judiciare efectuată în cauză;

- 350 lei cheltuieli judiciare în cursul judecății, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu – av. B. E. conform delegației nr. 251 din 26.02.2015 va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Condamnă pe inculpata B. M., fiica lui V. și E., născută la data de 22.02.1972 în orașul Negrești, județul V., domiciliată în Negrești, ., studii 12 clase, căsătorită, 2 copii minori, fără antecedente penale, CNP_ la pedeapsa de 1 ( un) an și 4 (patru) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de delapidare în formă continuată prevăzută și sancționată de art.295 alin.1 Cod penal raportat la art.308 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal și art.396 alin.10 Cod procedură penală.( fapte comise în perioada septembrie 2013-mai 2014)

În baza art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal aplică inculpatei B. M. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani, care se calculează conform art.68 alin.1 lit.b Cod penal, dela rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.91 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 2 ( doi) ani și 4 (patru) luni, conform dispozițiilor art. 92 alin.1 Cod penal, termen care se calculează potrivit dispozițiilor art. 92 alin. 2 Cod penal de la data când hotărârea prin care s-a pronunțat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a rămas definitivă.

În baza art.93 alin.1 lit. a-e Cod penal pe durata termenului de supraveghere impune inculpatei B. M. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune V., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 94 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art.93 alin.1 lit. c-e se comunică Serviciului de Probațiune V..

În baza art. 94 alin.2 Cod penal, supravegherea executării obligațiilor prevăzute în art. 93 alin. 2 lit.b Cod penal se face de Serviciul de Probațiune V..

În baza art. 94 alin.2 Cod penal, supravegherea executării obligațiilor prevăzute în art. 93 alin.3 se face de Serviciul de Probațiune V..

Acțiunea civilă

Admite acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de partea civilă C. de C. Negrești cu sediul în orașul Negrești, ., județul V..

În baza art. 274 alin.l Cod procedură penală, obligă pe inculpata B. M. la plata sumei de 1585 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat:

- 1235 lei cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale, din care suma de 1.200 lei reprezintă cv. expertizei contabile judiciare efectuată în cauză;

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 5 iunie 2015.

Președinte,

L. M.

Grefier,

C. S.

Red. M.L. 11.06.2015

Teh.red. Ș.C. 5 ex./ 11.06.2015

← Plângere conform art. 56 din Legea 254/2013. Sentința nr....		Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 708/2015.... →

Delapidarea. Art.295 NCP. Sentința nr. 705/2015. Judecătoria VASLUI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Delapidarea. Art.295 NCP. Sentința nr. 705/2015. Judecătoria VASLUI