Falsul în declaraţii. Art.326 NCP. Sentința nr. 170/2015. Judecătoria VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 170/2015 pronunțată de Judecătoria VASLUI la data de 06-02-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA V.
JUDEȚUL V.
SENTINȚA PENALĂ Nr. 170/2015
Ședința publică de la 06 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. M.
Grefier C. S.
Ministerul Public este reprezentat prin doamna procuror B. I. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria V.
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul C. M., având ca obiect falsul în declarații (art.326 NCP)
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S- a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică 30 ianuarie 2015, fiind consemnate în încheierea din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. La acel termen, având nevoie de mai mult timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea în cauză pentru azi, 6 februarie 2015.
Deliberând;
INSTANȚA
Asupra cauzei penale de față ;
Pe rolul acestei instanțe la 11.11.2014 sub dosar nr. 8490 /333/2014 a fost înregistrat Rechizitoriul nr.2500/P/2014 din 07.11.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria V. prin care în temeiul dispozițiilor art.327 lit.a Cod procedură penală s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. M. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații prevăzută și sancționată de art.326 Cod penal.
În esență, în cuprinsul actului de sesizare s-a reținut în sarcina inculpatului C. M. că în data de 22.04.2014, a completat cererea de înscriere pe listele cuprinzând persoanele care pot fi desemnate președinți sau locțiitori ai acestora la birourile electorale ale secțiilor de votare organizate cu ocazia desfășurării alegerilor membrilor din România pentru Parlamentul European, în 25.05.2014, în care a declarat pe propria răspundere că nu are apartenență politică deși în realitate era un membru al Consiliului locale al . validat pe lista Uniunii Social Liberale, cerere în baza căreia la 15.05.2014, a fost desemnat președinte la Secția de votare 398 Pungești.
Judecătorul de cameră preliminară prin încheierea dată la 30.01.2015 a constatat că rechizitoriul cuprinde datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a acesteia, actele de urmărire penală efectuate, probele și mijloacele de probă, numele și prenumele persoanelor care trebuie citate în instanță, cu indicarea calității lor în proces, și locul unde urmează a fi citate, cheltuielile judiciare, mențiunile prevăzute la art. 330 si 331, dispoziția de trimitere în judecată.
De asemenea, judecătorul de cameră preliminară a constatat că nu au fost formulate cereri și excepții de către părți cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală și nici din oficiu nu se impun a fi invocate.
În raport cu cele mai sus menționate, în temeiul art. 346 alin. (2) Cod procedură penală a constatat legalitatea Rechizitoriului nr. 3550/P/2012 din 09.10.2014 emis de P. de pe lângă Judecătoria V., fiind respectate dispozițiile art. 328 Cod procedură penală, a administrării probelor cu respectarea dispozițiilor art. 114-123 din același cod, precum și actelor de urmărire penală, motiv pentru care în baza art. 346 alin. 2 a dispus începerea judecății în cauză privind pe inculpatul C. M. pentru comiterea infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art.326 Cod penal.
Procedura în fața instanței de judecată
În ședința publică din 30 ianuarie 2015, instanța a adus la cunoștința inculpatului C. M. dispozițiile art. 374 alin.4 Cod procedură penală și art. 396 alin. l Cod procedură penală, potrivit cărora poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, situație în care limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii cu o pătrime.
Inculpatul C. M. a declarat că dorește ca judecarea cauzei să aibă loc în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii în condițiile art. 374 alin.4 Cod procedură penală, declarația acestuia luată în condițiile art. 375 Cod procedură penală fiind atașată la dosarul cauzei .( fila 12)
Fiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege, instanța a admis cererea inculpatului de a fi judecat în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține în fapt și în drept, următoarele:
În fapt
La data de 22.05.2014, organele de cercetare penală din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului V., s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art. 326 Cod penal de către numitul C. M..
La data de 23.05.2014, Tribunalul V. a sesizat aceleași aspecte.
Din actele de urmărire penală administrate în cauză au rezultat următoarele:
Inculpatul C. M. este învățător la Școala Gimnazială din Pungești și din anul 2012 este membru al Partidului Național Liberal și membru al consiliului Local Pungești ales și validat pe lista Uniunii Social Liberale (fila 11).
La data de 25.05.2014 au fost organizate alegeri pentru Parlamentul European, conform Legii nr. 33/2007. Potrivit art. 29 alin.1, birourile electorale ale secțiilor de votare sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia, care sunt de regulă magistrați sau alți juriști, precum și din 7 reprezentanți ai partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri. Birourile electorale ale secțiilor de votare nu pot funcționa cu mai puțin de 5 membri. Conform alin.5 în cazul în care numărul juriștilor este insuficient, lista va fi completată, la propunerea prefectului, cu alte persoane cu o reputație bună în localitate, care nu fac parte din nici un partid politic și din nicio organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri și care nu sunt rude până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidați.
La data de 22.04.2014, inculpatul C. M. a completat cererea de înscriere cuprinzând persoanele care pot fi desemnate președinți sau locțiitori ai acestora la birourile electorale ale secțiilor de votare, declarând pe proprie răspundere că nu are apartenență politică, deși în realitate acesta era membru al Uniunii Social Liberale. În urma acestei declarații, la data de 15.05.2014 cu ocazia tragerii la sorți pentru desemnarea președinților birourile electorale ale secțiilor de votare, inculpatul C. M. a fost desemnat președinte al Secției de votare nr. 398 Pungești. În urma sesizării organelor de urmărire penală și a Biroului Electoral Județean, inculpatul C. M. nu a mai participat în calitate de președinte al secției de votare nr.398 Pungești, fiind înlocuit.
Fiind audiat, inculpatul C. M., recunoaște și regretă săvârșirea faptei reținute în sarcina sa și declară că nu a citit declarația pe care a dat-o la data de 22.04.2014, în momentul semnării ( filele 15,17).
Afirmațiile inculpatului sunt contrazise de declarațiile martorului C. C., care are funcția de secretar la Primăria comunei Pungești. Aceste declară că în momentul în care inculpatul C. M. a venit la sediul primăriei pentru a completa declarația, martorul i-a atras atenția că nu poate participa pentru că este înscris într-un partid politic, dar inculpatul i-a spus că acceptă deoarece a discutat cu anumite persoane și i-au spus că nu este nicio problemă( fila 19).
Situația de fapt reținută este dovedită cu următoarele mijloace de probă.
- declarații inculpat C. M. ( filele 15,17);
- declarațiile martorului C. C. ( fila 19),
- cererea de înscriere în listele cuprinzând persoanele care pot fi desemnate președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare sau locțiitorii acestora completată de inculpatul C. M. ( fila 12);
- adresă cu nr. 1639 din data de 22.05.2014 a primăriei Pungești ( fila 11 );
- lista cu persoanele propuse de către Prefectura V. pentru a fi desemnate președinți și locțiitori ai acestora la secțiile de votare pentru alegerea membrilor din România pentru Parlamentul European din data de 25.05.2014, cu mențiunea conform cu originalul ;
- proces verbal prin care aceste persoane au fost investite inclusiv anexa cu mențiunea conform cu originalul ( filee 12-85).
Întrucât situația de fapt reținută în actul de inculpare se coroborează cu faptele și împrejurările ce rezultă din ansamblul probatoriului administrat în cauză, instanța constată că săvârșirea faptelor și vinovăția inculpatului au fost dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă, fiind răsturnată în mod clar prezumția legală relativă de nevinovăție instituită în favoarea inculpatului prin dispozițiile art. 99 și art. 4 Noul Cod de procedură penală, art. 23 alin.11 din Constituția României și art. 6 paragraf 2 din Convenția Europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale.
În drept
Fapta săvârșită de inculpatul C. M. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații, faptă prevăzută în art. 326 din Codul penal constând în aceea că la data de 22.04.2014 a completat cererea de înscrierea pe listele cuprinzând persoanele care pot fi desemnate președinți sau locțiitori ai acestora la birourile electorale ale secțiilor de votare organizate cu ocazia desfășurării alegerilor membrilor din România pentru Parlamentul European din 25.05.2014 în care a declarat pe propria răspundere că nu are apartenență politică deși în realitate era membru al Consiliului Local al comunei Pungești, ales și validat pe lista Uniunii Social Liberale, cerere în baza căreia la data de 15.05.2014 a fost desemnat președinte al secției de votare nr. 398 Pungești.
În privința infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art. 326 Cod penal, infracțiunea de fals în declarații presupune ca declararea necorespunzătoare a adevărului să fie făcută unui funcționar public în accepțiunea art.175 alin.1, 2 Cod penal sau unei unități in care funcționarul public își desfășoară activitatea.
Elementul material s-a realizat prin declararea la 22.04.2014 de către inculpatul C. M. în fața unei persoane din cele prevăzute la art.175 Cod penal și anume, Prefectul județului V. a unei situații necorespunzătoare adevărului respectiv că nu are apartenență politică, în vederea producerii unei consecințe juridice și anume alegea sa ca președinte al Biroului electoral al secției de votare Pungești.
Raportul de cauzalitate dintre acțiunea incriminată și urmarea imediată rezultă din însăși săvârșirea infracțiunii.
Din punct de vedere al laturii subiective, inculpatul C. M. a acționat cu intenție directă, prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea lui prin săvârșirea faptei ( art.16 alin.3 lit. a Cod penal )
Constatând că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 396 alin.2 Cod procedură penală, întrucât s-a stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune sub aspectul laturii obiective și subiective și a fost săvârșită de către inculpată cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța dispune condamnarea inculpatului C. M. pentru comiterea infracțiunii astfel cum a fost aceasta reținută în sarcina sa.
Instanța va avea în vedere că funcțiile de constrângere și de reeducare precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectă proporționare a acesteia, ținând seama și de persoana căreia îi este destinată în vederea reintegrării în societate.
Individualizarea pedepsei desemnează operațiunea juridică prin care pedeapsa este adaptată la situația concretă, prin folosirea unor criterii generale și obligatorii, instanța fiind cea care stabilește, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze ( reflectate atât în gradul de pericol social concret al infracțiunii cât și în persoana și comportamentul infractorului) dacă este necesară aplicarea unei pedepse și dacă această pedeapsă trebuie executată în mod efectiv.
Art. 74 din Noul Cod penal prevede că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, de limitele de pedeapsă fixate în art. 326 Cod penal ( de la 3 luni la 2 ani închisoare cu amendă, reduse cu 1/3 ca efect al aplicării dispozițiilor art. 396 alin.10 Cod procedură penală ( de la 2 luni la 1 an și 4 luni închisoare) întrucât judecarea cauzei s-a făcut în procedura recunoașterii învinuirii prevăzută de art. 375 Cod procedură penală, de gradul de pericol social concret, dat de circumstanțele reale ale faptelor,datele ce caracterizează persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale fiind la primul conflict cu norma de drept, pe parcursul urmăririi penale și la instanța de judecată a manifestat o conduită sinceră de recunoaștere și regret a faptei comise ,este absolvent studii superioare ,a fost angajat ca învățător la Școala generală din Pungești în prezent fiind suspendat ca urmare a derulării procedurilor penale împotriva sa, este căsătorit și are 1 copil minor în întreținere.
Toate acestea evidențiază faptul că inculpatul C. M. a săvârșit acțiunea ilicită datorită unui complex de împrejurări care au contribuit să se abată de la conduita sa obișnuită, care este una conformă normelor de conviețuire socială.
Cum și caracteristicile unei persoane ce săvârșește o faptă penală prezintă o deosebită importanță pentru determinarea gradului concret de pericol social și pentru stabilirea unei sancțiuni eficiente, raportat conduitei bune avute anterior comiterii faptei, rezultată și din lipsa antecedentelor penale și că pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptei, nu a tergiversat cercetările, manifestând prin întreaga sa conduită regret cu privire la faptele săvârșite.
Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social concret al infracțiunilor, atitudinea inculpatului, circumstanțele reale și personale reținute, instanța va stabili în sarcina inculpatului o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art.326 Cod penal.
Codul penal prevede că inculpatului i se aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor care i-au fost interzise de instanță ca pedeapsă complementară (art. 65 alin. 1). Instanța apreciază că nu se impune aplicarea unei pedepse complementare, motiv pentru care nu va stabili nicio pedeapsă accesorie. De altfel, art. 90 alin.1 din Noul Cod penal prevede că persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu i se mai aplică pedeapsa și nu este supusă niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită, dacă nu a săvârșit din nou o infracțiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării și nu s-a descoperit o cauză de anulare.
Având în vedere circumstanțele personale și reale reținute și efectele unei eventuale condamnări, instanța apreciază că scopul pedepsei constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni poate fi atins fără ca pedeapsa stabilită să fie executată în regim de detenție și fără ca pedeapsa să îi fie aplicată în mod efectiv.
Amânarea aplicării pedepsei prevăzută de art. 83 Cod penal este o nouă modalitate de individualizare a pedepsei și poate fi aplicată de instanța de judecată, atunci când scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia.
Condițiile amânării aplicării pedepsei sunt reglementate în dispozițiile art. 83 alin.1 și 2 Cod penal, din analiză cărora rezultă că amânarea aplicării pedepsei poate fi dispusă dacă:
- pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracțiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani, iar când limita maximă specială a pedepsei prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este inferioară limitei de 7 ani;
- infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 42 lit.a și b din Noul Cod penal;
- infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;
- infractorul nu s-a sustras de la urmărirea penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau participanților ;
- în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepsei nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
În opinia instanței, stabilirea unei pedepse cu închisoarea în sarcina inculpatului este de natură să atragă atenția asupra importanței respectării legii penale. Perspectiva executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni (care ar atrage incidența art. 88 Cod penal în sensul revocării beneficiului amânării aplicării pedepsei) constituie un veritabil impediment în săvârșirea de noi infracțiuni de către inculpat, instituția amânării aplicării pedepsei asigurând eficiența și efectivitatea rolului preventiv al pedepsei.
În consecință, în baza art. 83 alin.1 lit.a,b,c și d Cod penal, instanța va dispune amânarea aplicării pedepsei închisorii stabilite pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 alin. 1 Cod penal, de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art.84 alin.2 Cod penal coroborat cu art. 85 alin.1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpatul C. M. va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune V., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin.1 lit. c) – e) se vor comunica Serviciului de Probațiune.
În temeiul art. 83 alin.4 Cod penal va atenționa inculpatul asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.
În baza art. 404 alin.3 Cod procedură penală, va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.88 Cod penal privind revocarea amânării aplicării pedepsei închisorii precum și ale art.89 Cod penal privitoare la anularea amânării pedepsei închisorii.
Potrivit art. 90 alin.1 Cod penal, persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu i se mai aplică pedeapsa și nu este supusă niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită, dacă nu a săvârșit din nou o infracțiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării și nu s-a descoperit o cauză de anulare.
În temeiul art. 25 alin.3 Cod procedură penală va dispune anularea înscrisului fals, respectiv „Cerere de înscriere în listele cuprinzând persoanele care pot fi desemnate președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare sau locțiitori ai acestora” încheiată sub nr. 1318 din 24.04.2014 ( fila 12 dosar de urmărire penală).
În baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul C. M. la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale și al judecății:
- 400 lei cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale;
- 200 lei cheltuieli judiciare avansate în cursul judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 396 alin.1, 4, 10 Cod procedură penală raportat la art. 83 Cod penal stabilește pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare în sarcina inculpatului C. M., fiul lui M. și C., născut la data de 29.12.1980 în V., jud. V., studii superioare, fără antecedente penale, căsătorit, 1 copil minor, CNP_, domiciliat în ., jud. V., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art. 326 Cod penal. (faptă comisă la 22.04.2014)
În baza art. 83 alin.1 lit.a, b, c, și d și alin.4 Cod penal, amână aplicarea pedepsei închisorii stabilind un termen de supraveghere conform art. 84 alin.1 Cod penal, de 2 ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 84 alin.2 Cod penal coroborat cu art.85 alin.1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpatul C. M. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune V., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin.1 lit. c) – e) se comunică Serviciului de Probațiune.
În temeiul art. 83 alin.4 Cod penal atenționează inculpatul asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.
În baza art. 404 alin.3 Cod procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.88 Cod penal privind revocarea amânării aplicării pedepsei închisorii precum și ale art.89 Cod penal privitoare la anularea amânării pedepsei închisorii.
Potrivit art. 90 alin.1 Cod penal, persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu i se mai aplică pedeapsa și nu este supusă niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită, dacă nu a săvârșit din nou o infracțiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării și nu s-a descoperit o cauză de anulare.
În temeiul art. 25 alin.3 Cod procedură penală dispune anularea înscrisului fals, respectiv „Cerere de înscriere în listele cuprinzând persoanele care pot fi desemnate președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare sau locțiitori ai acestora” încheiată sub nr. 1318 din 24.04.2014 ( fila 12 dosar de urmărire penală).
În baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală, obligă pe inculpatul C. M. la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale și al judecății:
- 400 lei cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale;
- 200 lei cheltuieli judiciare avansate în cursul judecății.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 6 februarie 2015.
Președinte,
L. M.
Grefier,
C. S.
Red. M.L.11.02.2015
Teh.red. Ș.C. 4 ex./ 11.02.2015
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 171/2015.... | Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
