Actul sexual cu un minor (art. 198 cod penal). Decizia 178/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr- - art. 198 Cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIE PENALĂ Nr. 178

Ședința publică de la 12 Februarie 2010

PREȘEDINTE: George Ciobanu JUDECĂTOR 2: Doru Filimon

JUDECĂTOR 3: Valentina Trifănescu

Judecător - -

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.

.

Pe rol, soluționarea recursului penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C - împotriva deciziei penale nr. 325 din 17 decembrie 2009, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Gorj - Secția Penală.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-inculpat (în stare de arest preventiv) asistat de avocat desemnat din oficiu; au lipsit: intimata - parte civilă -, reprezentantul legal al acesteia -; intimatul Serviciul de Autoritate Tutelară din cadrul Consiliului Local J-județ G și Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj.

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat, pentru recurentul-inculpat, invocând cazul de casare prev de art. 3859pct. 14 Cod Procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și reducerea pedepsei, reținându-se în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante care să impună reducerea pedepsei, ținând seama că inculpatul nu are antecedente penale, a fost sincer și a regretat fapta.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului, ca nefondat, deoarece reținerea de circumstanțe atenuante, în raport de gradul de pericol social ridicat și de justificările date faptei de către inculpat, ar fi netemeinică, determinând ca scopul pedepsei - prev de art. 52 Cod penal - să nu se realizeze.

Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, declară că își însușește concluziile apărătorului și arată că a greșit din cauza consumului de alcool.

Dezbaterile fiind închise;

CURTEA:

Asupra recursului penal de față;

Prin sentința penală nr. 1744 din 13.10.2009 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr-, în baza art. 198 alin.1 și 5.pen. cu aplicarea art. 41 alin 2.pen. a fost condamnat inculpatul - fiul lui G și, născut la data de 09.02.1969, în comuna, județul G, domiciliat în Orașul -J, localitatea, nr.60, județul G, studii medii, muncitor la Tg. J, cetățean român, fără antecedente penale, -, în prezent deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C - la pedeapsa de 7 ani închisoare, iar în baza art. 203.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare.

Conform art. 33-34.pen. inculpatul s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare.

În baza art. 71.pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și art. 64 lit. b-e pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii, potrivit ordonanței din 11.05.2009, ora 2100Poliției Orașului -J și perioada arestării preventive începând cu data de 12.05.2009, ora 1545, până la zi, iar conform art. 350.pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

S-a admis cererea părții civile -, privind acordarea despăgubirilor civile și a fost obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 5.000 lei, reprezentând daune morale.

În baza art. 191 alin. 1.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului, din care, 200 lei onorariu avocat oficiu pentru inculpat, suportat în avans din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J din 01.06.2009, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 198 alin. 1 și 5 Cod penal și art. 203.pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. b pen. și art. 41 alin. 2.pen.

În fapt, s-a reținut că la data de 10.05.2009, lucrătorii Poliției Orașului -J au fost sesizați telefonic de către numita, din localitatea nr. 60, județul G, în legătură cu faptul că soțul său - - ar fi întreținut raporturi sexuale cu fiica minoră, în vârstă de 16 ani.

Cercetările efectuate au demonstrat că în anul 1992, inculpatul s-a căsătorit cu numita, iar din relația celor doi s-a născut - la data de 10.09.1993 - minora, iar la data de 13.02.1997 minora -.

Inculpatul și soția sa, împreună cu cele două fiice, locuiau într-un imobil situat în -J, sat, jud. G, compus din 2 camere, cu destinație dormitor și anexe.

Începând cu anul 2005, inculpatul a început să consume cantități excesive de băuturi alcoolice, aspect ce a condus la înrăutățirea relațiilor intrafamiliale, inculpatul dormind în aceeași cameră și în același pat cu fiica sa,. Datorită faptului că soția sa, își desfășura activitatea la o societate comercială din municipiul Tg. J, în mai multe schimburi, inclusiv pe timpul nopții, inculpatul a profitat de lipsa acesteia de la domiciliu. Astfel, într-una din nopțile din cursul lunii iunie 2006 (nu s-a putut stabili exact data), moment la care fiica sa avea vârsta de 13 ani neîmpliniți, inculpatul, fiind în stare de ebrietate, s-a deplasat în încăperea unde dormea și a început să o mângâie având un comportament explicit sexual, fără a avea însă un raport sexual cu aceasta.

Ulterior, în același an și în aceleași condiții, pe timpul nopții, în perioada cât soția sa se afla la muncă, de asemenea, pe fondul consumului de alcool, inculpatul a avut un raport sexual cu fiica sa, aceasta susținând că nu a penetrat-o complet, întrucât acuza dureri.

În perioada următoarea, până la sesizarea organelor judiciare 10.05.2009, inculpatul a continuat să întrețină raporturi sexuale normale cu fiica sa minoră, profitând de calitatea sa de părinte, fără ca minora să relateze vreunui membru al familiei, ori altor persoane apropiate despre cele întâmplate.

Totuși, în cadrul unor discuții avute cu tatăl său, minora i-a spus inculpatului că îi va spune mamei sale aceste aspecte, ceea ce nu a avut drept consecință îndreptarea comportamentului acestuia. Relațiile sexuale pe care inculpatul le-a inițiat cu fiica sa, aveau o frecvență aproximativ lunară, ultimul act sexual având loc în data de 07.05.2009.

Minora a fost examinată de către Serviciul de Medicină Legală G, iar din raportul de constatare medico-legală nr. 788/11.05.2009 a rezultat că aceasta prezenta semnele unei deflorări vechi, a cărei dată nu a putut fi precizată.

Instanța de fond a constatat astfel că, în drept, faptele săvârșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. de art. 198 alin. 1 și 5 pen. cu aplicarea art. 41-42.pen. și prev de art. 203.pen. cu aplicarea art. 41-42.pen.

Starea de fapt, astfel cum a fost descrisă anterior, a fost dovedită cu: procesul-verbal de constatare a denunțului verbal, declarațiile părții vătămate -, raportul de constatare medico-legală nr. 788/11.05.2009 emis de G, declarațiile martorilor, și, coroborate cu declarațiile inculpatului și fișa de cazier judiciar a acestuia.

La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 72.pen. respectiv gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite, împrejurările în care au avut loc, urmările produse sau care s-ar fi putut produce, limitele de pedeapsă prevăzute în textele incriminatorii, atitudinea procesuală sinceră și cooperantă și împrejurarea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedentele penale.

De asemenea, instanța de fond a reținut săvârșirea în mod similar și repetat a unor astfel de fapte, derulate pe o perioadă îndelungată de timp, inculpatul profitând de calitatea sa de părinte, amenințând-o pe fiica sa că, în eventualitatea în care va afla cineva despre cele întâmplate, ea va fi cea care va avea de suferit.

Ca atare, S-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare, cu interzicerea, în baza art. 71.pen. a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și art. 64 lit. b-e pen. pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art. 88 Cod penal.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a constatat întemeiată cererea formulată de partea civilă - referitor la acordarea despăgubirilor civile, obligându-l astfel pe inculpat la plata sumei de 5.000 lei daune morale, avându-se în vedere în acest sens faptul că minora parte vătămată a suportat o traumă psihică pe durata cât au avut loc actele sexuale cu tatăl său, dar și ulterior, în familie și societate, fiind cunoscut faptul că într-o comunitate sătească unde oamenii au o educație precară, modul de interpretare a unui astfel de fapt - inclusiv poziția față de victimă - nu își găsesc înțelegerea adecvată, la acestea adăugându-se și faptul că victima a fost nevoită să suporte și impactul cu colegii de școală, cazul fiind mediatizat.

Împotriva sentinței penale a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg-J - criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că instanța de fond, în mod greșit nu a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 65.pen. și că, în mod greșit a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului prevăzut la art. 64 lit. c pen.; de asemenea, a fost vizată majorarea pedepsei principale, în raport de criteriile prevăzute la art. 72.pen.

În motivele de apel formulate, inculpatul a susținut că pedeapsa principală aplicată de instanța de fond este în cuantum mult prea mare.

Prin decizia penală nr. 325 din 17 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Penală, s-a dispus admiterea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg-J; desființarea în parte a sentinței atacate, în sensul că s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a și lit. b, d și e pen. pe o durată de 5 ani, ce se va executa după executarea pedepsei principale.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a lit. b, d și e pen, ce se va executa în condițiile art.71 alin. 2.pen.

S-a respins apelul declarat de inculpat împotriva sentinței instanței de fond, ca fiind nefondat și s-a dedus durata arestului preventiv, la zi; a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului.

A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 300 lei, din care, 200 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, care să fie suportat în avans din fondurile Ministerului Justiției.

S-a menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de prim control judiciar a constatat în esență că potrivit art. 198 alin. 1 și 5.pen. actul sexual de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de același sex, care a împlinit vârsta de 15 ani și în condițiile art. 197 alin. 2 lit. b pr. pen. se pedepsește cu închisoare de la 5 la 18 ani și interzicerea unor drepturi, iar potrivit art.65 alin. 2.pen. aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă.

Cum instanța de fond a stabilit o pedeapsă de 7 ani închisoare în sarcina inculpatului, pentru fapta prev de art. 198 alin. 1 și 5 Cod penal, s-a apreciat de instanța de apel că în mod greșit nu s-a aplicat acestuia și pedeapsa complementară.

Totodată, instanța de apel a constatat că în speța dedusă judecății, inculpatul s-a folosit de calitatea de tată pentru a întreține raporturile sexuale cu fiica sa minoră, însă calitatea de tată nu este echivalentă ocupării unei funcții ori desfășurării unei profesii sau activității, întrucât calitatea de tată nu este o funcție sau o profesie și nici o meserie, deci nu se afla în nici una dintre situațiile descrise la art. 64 alin. 1 lit. c pen. aplicarea pedepsei accesorii cu acest conținut neavând obiect, fiind în consecință este nelegală.

În mod corect s-a constatat de instanța de fond - în raport de probatoriul administrat - că inculpatul a comis infracțiunile de act sexual cu un minor și incest, în formă continuată și în concurs și, de asemenea, în mod corect s-a dat relevanță în totalitate dispozițiilor art. 72.pen. cu consecința stabilirii unor pedepse de 7 ani, respectiv 3 ani închisoare.

Astfel, instanța de prim control judiciar a apreciat că cele invocate de inculpat în apel nu sunt fondate întrucât, în raport de limitele speciale prevăzute pentru infracțiunea de la art. 198 alin.1 și 5.pen. (de la 5 la 18 ani închisoare), instanța de fond în mod judicios a acordat relevanță atât stării de agravare a pedepsei impusă de dispozițiile art. 41-42.pen. cât și împrejurării că inculpatul a manifestat o atitudine onestă în fața organelor judiciare, recunoscând și regretând faptele, iar apărarea în sensul că atitudinea ostilă și indiferentă a soției sale (mama părții civile), l-ar fi determinat pe inculpat să comită faptele, nu a putut fi reținută ca circumstanță atenuantă, întrucât nu s-ar putea justifica nici moral și nici legal un comportament anormal, ilicit al tatălui față e copilul său, prin raportare la culpa conjugală a mamei copilului.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs - în termen legal - inculpatul, oral, personal și prin apărător, criticând hotărârile pentru netemeinicie, respectiv pentru greșita individualizare a pedepsei și solicitând reținerea de circumstanțe atenuante, cu reținerea corespunzătoare a pedepsei aplicată.

Recursul este nefondat și va fi respins, cu următoarea motivare:

Potrivit art. 72 Cod penal, Curtea reține că la individualizarea pedepsei, respectiv la stabilirea și proporționalizarea ei, trebuie să se țină seama nu numai de poziția procesuală - posibil sinceră și de regret a inculpatului - dar și de gradul de pericol social a faptei, de limitele de pedeapsă, de persoana infractorului și de împrejurările care pot atenua sau agrava răspunderea penală, iar potrivit art. 181alin. 2 Cod penal, gradul de pericol social în concret al unei infracțiuni, se apreciază ținându-se seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă și de urmarea produsă.

Curtea constată că, în raport de aceste criterii, poziția procesuală sinceră și de regret a inculpatului ori invocarea stării de beție voluntară, nu pot constitui circumstanțe atenuante, având în vedere că inculpatul, din anul 2005, de când a început să consume cantități excesive de băuturi alcoolice, a avut un comportament violent față de membrii familiei, iar din luna iunie 2006 început să întrețină raporturi sexuale cu fiica sa, -, determinat fiind - potrivit apărărilor sale - de împrejurarea că soția nu mai întreținea cu el raporturi sexuale.

În aceste condiții nu există pentru inculpat o justificare morală sau juridică a comportamentului pe care l-a avut o perioadă apreciabilă de timp față de membrii familiei sale și în special față de fiica minoră, pentru care avea obligația să o protejeze și să contribuie prin atitudinea personală, la creșterea și educarea ei și nu să o supună unor traumatisme psihice și fizice, care influențează în mod determinant dezvoltarea minorei - victimă.

Cu motivarea reținută, neexistând cazul de casare invocat și neconstatându-se din oficiu motive de fapt ori de drept care să impună casarea hotărârilor anterior pronunțate, în temeiul art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. b Cod Procedură penală, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat.

Totodată, urmează în temeiul art. 350 Cod Procedură penală, să se deducă arestul preventiv al inculpatului de la data pronunțării hotărârii instanței de apel, la zi.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod Procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul penal declarat de inculpatul - deținut preventiv în cadrul Penitenciarului d e Maximă Siguranță C - împotriva deciziei penale nr. 325 din 17 decembrie 2009, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Gorj - Secția Penală.

Obligă recurentul - inculpat la 268 lei cheltuieli judiciare statului - din care, suma de 200 lei reprezintă onorariu apărător oficiu către Baroul Dolj - care vor fi avansate din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, prin Curtea de APEL CRAIOVA.

Deduce prevenția recurentului de la 17.12.2009, în continuare, la zi.

Decizie definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Februarie 2010.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. jud.: -

Jud. apel:

Dact. 2 ex./ - 15 martie 2010

-12 februarie 2010 -

- Emis extras penal.

Președinte:George Ciobanu
Judecători:George Ciobanu, Doru Filimon, Valentina Trifănescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Actul sexual cu un minor (art. 198 cod penal). Decizia 178/2010. Curtea de Apel Craiova