Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1258/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 1258/
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 24 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR 3: Laura Bogdan
GREFIER: - -
- SERVICIUL TERITORIAL TIMIȘOARAa fost reprezentat de procuror.
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale de ședință din 18.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul recurent în stare de arest preventiv asistat de apărător ales avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri, se trece la dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului recurent solicită admiterea recursului, casarea încheierii, respingerea menținerii arestării preventive și judecarea inculpatului în stare de libertate arătând că măsura arestării preventive nu este justificată, în mod greșit s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, iar cererea având ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea a fost neîntemeiat respinsă: Mai solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură mai puțin severă. Mai arată că Curtea de APEL TIMIȘOARA prin decizia penală nr. 1242/R, a menținut măsura arestării preventive a sa fără ca aceasta să fie pusă în discuție.
Procurorul pune concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță pentru stabilirea unui termen intermediar, dar arată că măsura arestării preventive nu a încetat.
Inculpatul recurent solicită admiterea recursului și săi fie respectat dreptul la apărare.
CURTEA,
deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele: prin încheierea penală de ședință din 18 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, "În baza art. 3002rap. la art. 160 alin. 3 pr.pen. a constatat temeinicia și legalitatea luării măsurii arestării preventive față de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 02.12.1977 în T, domiciliat în T, str. - -, bloc 303,. 2,. 11, jud. T, CNP- -, administrator persoană juridică, fără antecedente penale, studii medii), în prezent reținut în Penitenciarul Timișoara, arestat preventiv în baza mandatului de arestare nr. 52/24.06.2009, emis de Tribunalul Timiș, și a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, urmând ca legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile.
În temeiul art. 139 alin. 1 Cpp raportat la art. 145 și art. 145 ind. 1 Cpp, a respins ca neîntemeiate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, formulate de apărătorii aleși ai inculpatului.
Pentru a pronunța această încheiere penală, prima instanță a reținut următoarele: prin încheierea de ședință din 16 decembrie 2009 tribunalul a dispus față de inculpatul înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, considerând că prin trecerea unei perioade de timp atât de la comiterea faptelor reținute în sarcina acestuia cât și de la momentul arestării preventive a inculpatului s-a diminuat și pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului.
De asemenea,la același termen de judecată tribunalul a omis a pune în discuție legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive față de inculpat, în condițiile art. 300 ind. 2 Cpp raportat la art. 160 ind. b Cpp, motiv pentru care a fixat termen la data de 18 decembrie 2009.
Totodată, s-a constatat că prin decizia penală nr. 1242/R din data de 18 decembrie 2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARAs -a considerat că se impune menținerea inculpatului în stare de arest preventiv, care își păstrează în continuare caracterul adecvat și de necesitate pentru siguranța publică, apreciind că față de inculpat sunt în continuare incidente dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală.
În acest context, tribunalul a constatat că în această perioadă de timp foarte scurtă scursă de la pronunțarea deciziei instanței de recurs nu au intervenit împrejurări noi de natură a determina punerea în libertate a inculpatului, astfel încât în manifestarea unei consecvențe față de decizia instanței de recurs amplu motivată, în sensul constatării subzistenței temeiurilor ce au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul, în temeiul art. 300 ind. 2 Cpp raportat la art. 160 ind. b Cpp, a constatat legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive față de inculpat și s-a dispus menținerea acesteia.
Pentru aceleași considerente expuse mai sus, în temeiul art. 139 alin. 1 Cpp raportat la art. 145 și art. 145 ind. 1 Cpp, tribunalul a respins ca neîntemeiate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, formulate de apărătorii aleși ai inculpatului.
Împotriva acestei încheieri penale a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie, întrucât în mod greșit s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, iar cererea având ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea a fost neîntemeiat respinsă.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat, pentru motivele care vor fi analizate în continuare, urmând a fi respins.
Prin încheierea penală de ședință din 16 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în același dosar, în temeiul prevederilor art. 139 alin.1 Cod procedură penală, rtaportat la art. 1451Cod procedură penală a fost admisă ce4rerea formulată de inculpatul având ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive, dispunându-se obligarea acestuia de a nu părăsi țara.
Prin această încheiere penală s-a amânat soluționarea judecării cauzei pentru termenul de judecată din 25 ianuarie 2010, fără ca temeinicia și legalitatea măsurii arestării preventive a inculpatului să fie pusă în discuție, deși aceasta expira la data de 20 decembrie 2009 și fără ca până la acest termen să fie stabilit un alt termen de judecată pentru discutarea acestei măsuri.
Împotriva acestei încheieri penale a declarat recurs Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul TERITORIAL TIMIȘOARA criticând-o pentru netemeinicie, întrucât în mod greșit a fost înlocuită măsura arestării preventive cu obligarea inculpatului de nu părăsi țara, întrucât temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au modificat.
Prin decizia penală nr. 1242/R/18 decembrie 2009, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA, recursul declarat de procuror a fost admis, încheierea penală recurată a fost casată, iar rejudecându-se cauza, a fost respinsă cererea formulată de inculpat având ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură și constatându-se că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nus -au modificat, în temeiul prevederilor art. 3002.C.P.P. raportat la art. 160 s C.P.P.-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului urmând ca temeinicia și legalitatea acesteia să fie verificată anterior împlinirii duratei legale de 60 de zile.
Așadar, prin însăși recursul declarat, procurorul a solicitat casarea încheierii recurate șimenținerea măsurii arestării preventive a inculpatului; cum obiectul recursului ca finalitate îl constituie menținerea măsurii arestării preventive, nu se poate susține în mod justificat că această instituție de drept procesual penal nu a fost pusă în discuție de instanța de control judiciar.
După pronunțarea acestei decizii penale, deși nu avea stabilit termen de judecată, la data de 18 decembrie 2009 - deci aceeași dată la care a fost pronunțată decizia Curții, Tribunalul Timișa pronunțat încheierea penală de ședință în același dosar, pe care o justifică prin omisiunea de a pune în discuție la termenul din 16 decembrie 2009 măsura arestării preventive și reținând că "perioada de timp foarte scurtă scursă de la pronunțarea deciziei instanței de recurs nu au intervenit împrejurări noi de natură determina punerea în libertate a inculpatului, astfel încât în manifestarea unei consecvențe față de decizia instanței de recurs,.în temeiul art. 3002.C.P.P. raportat la art. 160 C.P.P. va constata legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive față de inculpat și va dispune menținerea acesteia".
Raportat la normele Codului d e procedură penală privind desfășurarea procesului, încheierea penală din 18 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, este pronunțată în afara vreunui termen de judecată, atâta timp cât prin încheierea de ședință din 16 decembrie 2009, soluționarea cauzei s-a amânat la termenul de judecată din 25 ianuarie 2010.
Instanța omițând să se pronunțe la termenul de judecată din 16 decembrie 2009 cu privire la măsura arestării preventive, avea posibilitatea ca din oficiu să preschimbe termenul de judecată din 25 ianuarie 2010, la un alt termen, anterior celui din 18 decembrie 2009 când Curtea de APEL TIMIȘOARAa fost sesizată cu soluționarea recursului declarat de procuror, revenind acesteia obligația de a se pronunța și cu privire la ceea ce Tribunalul Timișa omis, în concret, cu privire la măsura arestării preventive.
Procedural la termenul din 16 decembrie 2009, Tribunalul Timiș trebuia să pună în discuție și măsura arestării preventive atâta timp cât această măsură expira la o dată destul de apropiată, respectiv 20 decembrie 2009, dată până la împlinirea căreia nu a mai fost stabilit alt termen de judecată.
Pe fond însă, încheierea penală recurată, nu este de natură să instituie alte dispoziții decât cele dispuse de Curtea de APEL TIMIȘOARA prin decizia penală nr. 1242/R/18 decembrie 2009, pronunțată în dosarul nr-.
Susținerile inculpatului - recurent formulate la termenul de astăzi, potrivit cărora prin decizia penală nr. 1242/R/18 decembrie 2009, menținut măsura arestării preventive a sa fără ca aceasta să fie pusă în discuție, pe fond nu sunt întemeiate întrucât însuși obiectul recursului îl constituie menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, recurs formulat în scris, susținut oral de procuror și cu privire la care inculpatul și cei doi apărători aleși au pus concluzii în ședința de judecată".
Întrucât temeiurile arestării preventive nu s-au modificat, acestea fiind analizate în decizia penală nr. 1242/R/18 decembrie 2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA, în temeiul prevederilor art. 38515alin.1, pct.1, lit. b C.P.P. recursul va fi respins ca nefondat.
În temeiul prevederilor art. 192 alin.2 C.P.P. inculpatul - recurent va fi obligat la plata sumei de 160 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 38515punct. 1 lit. b) respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 18.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2 obligă C.P.P. inculpatul recurent la plata sumei de 160 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./24.12.2009
Tehnored. CP:
Ex. 2/ 05.01.2010
Prima instanță:
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
MINUTA DECIZIEI PENALE NR.1258/
În temeiul art. 38515punct. 1 lit. b) respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 18.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2 obligă C.P.P. inculpatul recurent la plata sumei de 160 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Constantin Costea, Laura Bogdan
