Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 240/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 240/R/2008
Ședința publică din data de 10 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Monica Șortan
JUDECĂTORI: Monica Șortan, Chitidean Valentin Săndel Macavei
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul împotriva încheierii penale din data de 26 martie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Sălaj, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. și ped. de art. 174.pen. raportat la art. 176 lit. a pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. R, cu delegație avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebat fiind de către instanței, inculpatul arată că își menține recursul declarat în cauză și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu și nu își dorește apărător ales.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a cauzei.
Apărătorul inculpatului constată că în cauză s-a declarat recurs împotriva încheierii din data de 26 martie 2008, prin care s-a menținut starea de arest a inculpatului. Apreciază că dacă sub aspectul probelor și indiciilor temeinice încheierea pronunțată nu este atacabilă, având în vedere probele administrate în faza de urmărire penală și declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, în cauză se poate discuta doar cu privire la existența demonstrată a pericolului concret pentru ordinea publică, respectiv teza a II-a a art. 148 lit. f pr.pen. reținută de instanță și cu ocazia luării măsurii arestului preventiv. Este evident că raportat la natura faptei și consecințele acesteia, fapta comisă de inculpat prezintă un grad de pericol social crescut și are o rezonanță puternică în comunitatea din care face parte acesta. Solicită a se avea în vedere, independent de încadrarea juridică dată faptei, care este greșită, că pericolul social trebuie să fie prezent, demonstrat și concret la momentul menținerii măsurii arestului preventiv și nu poate fi presupus și luat în vedere prin simpla afirmație.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale și punerea inculpatului în stare de libertate. Cu onorariu din.
Reprezentantul Parchetului, având în vedere probele administrate în cauză, constată că inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru aceea că, la data de 6 octombrie 2007 împreună cu coinculpatul, cei doi inculpați au comis infracțiunea de omor deosebit de grav în dauna victimei. Apreciind că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv față de inculpatul subzistă și impun privarea în continuare de libertate a inculpatului, solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat în cauză.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în stare de libertate, întrucât nu a comis infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată.
CURTEA
Prin încheierea penală din 26 martie 2008 a Tribunalului Sălaj, în baza art.300/2 raportat la art. 160/b Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților: (fiul lui și, născut la data de 27.08.1980 în Petreu, jud.B, domiciliat în loc. Oraș Șimleu-S, nr.243, jud.S, cetățean român, fără studii, fără ocupație, cu antecedente penale) și (fiul lui și, născut la data de 04.05.1963 în Șimleu-S, jud.S, domiciliat în loc. - Oraș Șimleu-S, nr.56, jud.S, cetățean român, fără studii, fără ocupație, cu antecedente penale).
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat că subzistă temeiurile legale care au impus această măsură și față de gradul de pericol social al faptelor săvârșite de către inculpați, se impune menținerea arestului preventiv al acestora.
Instanța a constatat că inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 174 raportat la art.176 lit.a Cod penal, faptă care prezintă un grad sporit de pericol social.
Prin Încheierea penală nr.43/C din 8 octombrie 2007 a Tribunalului Sălajs -a dispus măsura arestării preventive a inculpatului pe o durată de 29 de zile începând cu data de 08.10.2007,ora 21,00 și până la data de 05.11.2007,ora 21,00, iar prin Încheierea penală nr.44/C din 9 octombrie 2007 s-a dispus măsura arestării preventive a inculpatului pe o durată de 30 de zile începând cu data de 09.10.2007 ora 19,30 până la data de 07.11.2007 ora 19,30, constatându-se că sunt îndeplinite condițiile prev.de art.148 lit.f Cod procedură penală, măsura fiind menținută și după trimiterea acestora în judecată, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea mai mare de 4 ani și se apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Prin Încheierea din 21 02 2008 a Tribunalului Sălaj, în baza art.300/l1 rap. la art.160 Cod procedură penală s-a menținut în continuare măsura arestării preventive luată față de inculpații și.
Acest pericol pentru ordinea publică se raportează atât la pericolul social concret al faptelor săvârșite cât și la reacția colectivității față de asemenea fapte grave, lăsarea în libertate a inculpaților ar putea stimula temerea în rândul cetățenilor că organele de stat nu acționează eficient, că nu se aplică legea față de persoanele care au comis fapte grave și că ei ar putea fi în pericol. Aceasta și datorită modalității în care inculpații au comis faptele, respectiv, în data de 05.10.2007 în jurul orei 21,00 l-au agresat fizic pe numitul, aplicându-i acestuia mai multe lovituri cu securea, cu un cuțit și cu un par, cauzându-i leziuni care au dus la decesul victimei.
Împotriva încheierii menționate inculpatul a declarat recurs în termen.
În susținerea recursului s-a arătat că nu el a comis fapta pentru care a fost trimis în judecată, iar pe de altă parte, chiar dacă ar exista indicii în acest sens, indiferent de încadrarea juridică a faptei, pericolul concret care l-ar presupune lăsarea sa în libertate, trebuie să fie prezent și demonstrat în momentul menținerii arestării și nu doar presupus și afirmat.
Examinând încheierea atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.385/6 al.3 pr.pen. Curtea constată următoarele:
În mod temeinic prin încheierea atacată tribunalul a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.și ped.de art.174 rap.la art.176 lt.a pen. fiind arestat în data de 8.10.2007.
Într-adevăr prin rechizitoriul din 15.02.2008, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaja dispus trimiterea în judecată a recurentului, împreună cu inculpatul, pentru infracțiunea de omor deosebit de grav prev.de art.174 rap.la art.176 lit.a pen. constând în aceea că în data de 6.10.2007, s-au deplasat la locuința victimei din jud.S pentru a fura păsări.
Au intrat în curtea victimei însă aceasta a ieșit din casă cu o secure și între cei trei a avut loc o încăierare. Recurentul a luat securea din mâna victimei și i-a aplicat o lovitură peste picioare, aceasta căzând jos, apoi i-a mai aplicat câteva lovituri, dintre care două, cu tăișul securii în zona capului, iar celălalt l-a lovit cu picioarele.
A doua zi victima a fost găsită de către fratele ei.
Contrar celor susținute de către recurent, că nu a comis fapta, din probele administrate în cursul urmăririi penale constând în declarația inculpatei din 8.10.2007 (42), precum și cele ulterioare, în care nu-și mai recunoaște participația sa dar îl indică pe recurent drept autorul faptei, precum și din declarația martorului (195), persoana care a cumpărat securea victimei de la recurent, rezultă suficiente indicii că inculpatul a comis fapta de omor deosebit de grav.
De asemenea, din declarațiile aflate la dosar, luate membrilor comunității sătești din care făcea parte victima rezultă cu claritate oprobiul public și nesiguranța stârnită în rândul oamenilor, de fapta pentru care este acuzat inculpatul, ceea ce denotă pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar presupune lăsarea in libertate a recurentului.
Așa fiind, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat recursul acestuia.
Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 27.08.1980 în Petreu, jud.B, arestat in Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 26 martie 2008 a Tribunalului S, pronuntata in dosarul nr-.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 40 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 40 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 10.04.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
RED.VC/MR
15.04.08/4 EX.
Președinte:Monica ȘortanJudecători:Monica Șortan, Chitidean Valentin Săndel Macavei
