Nerespectarea hotărârilor judecătorești (art. 271 cod penal). Decizia 237/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 237/R/2008
Ședința publică din 10 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Monica Șortan
JUDECĂTORI: Monica Șortan, Valentin Chitidean Săndel Macavei
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 26/A/05.02.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de nerespectare a hotărârii judecătorești, prev. de art. 271 alin. 2.pen. și lovire, prev. de art. 180 alin. 2.pen.
La apelul nominal făcut în cauză la prima strigare se constată lipsa inculpatului și a părții civile
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, Curtea, față de lipsa părților și având în vedere că inculpatul a solicitat la termenul anterior de judecată amânarea cauzei pentru prezentarea apărătorului ales, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în cauză la a doua strigare se prezintă inculpatul și partea civilă
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că apărătorul său nu se prezintă și că în aceste condiții este de acord cu judecarea cauzei la acest termen.
Curtea, în urma verificărilor efectuate în cauză, constată că apărătorul ales al inculpatului are împuternicire doar pentru a redacta motivele de recurs, nu și pentru a le susține.
Reprezentantul Parchetului, față de cele menționate pe împuternicirea avocațială, arată că nu ridică nici o obiecție.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Inculpatul solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, solicită achitarea sa pentru comiterea infracțiunii de lovire, întrucât nu l-a lovit pe partea vătămată, ci acesta împreună cu alte persoane au venit pe terenul său. Totodată, învederează instanței că terenul în cauză în aparține și că partea vătămată a prezentat acte false și a mințit cu privire la acest aspect. De asemenea, solicită a nu fi obligat la plata despăgubirilor stabilite de instanța de fond.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat în cauză, soluția atacată fiind legală și temeinică, având în vedere și că, deși sunt rude, părțile nu s-au împăcat.
Partea vătămată G solicită respingerea recursului declarat în cauză și menținerea hotărârii atacate.
CURTEA
Prin sentința penală nr.286 din 4 decembrie 2007 Judecătoria Vișeul de a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea a hotărârilor judecătorești prev. și ped. de art.271 al.2 la Cod Penal 500 lei amendă; pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev- și ped. de art.180 al.2 la Cod Penal 500 lei amendă.
n baza art. 33 lit. "a" și art. 34 lit. "c" pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai mare de 500 lei amendă și a atras atentia inculpatului asupra consecințelor prev. de art. 63 pen.
A obligat pe inculpat să plătească părții civile G suma de 400 lei despăgubiri.
Pentru a hotărî în acest sens prima instanță a reținut că in dosarul 1103/2001 al Judecătoriei Vișeu d S u s, între părți s-a purtat un proces de partaj al masei succesorale, rămase în urma părinților și, proces soluționat prin sentința civilă nr. 2894 din 17 decembrie 2001 rămasă definitivă prin respingerea ca nefondat a apelului, și irevocabilă prin respingerea recursului (filele 10-11 din dosarul de urmărire penala). Părții vătămate G i-a revenit lotul nr. 2, care cuprinde, printre alte terenuri, și suprafața de 1152. din terenul situat in,--35 intre punctele 1-20-21-6-7-8-9-10-1 din schița de la fila 13 din dosar. Această porțiune de teren este nemijlocit învecinată cu porțiunea de teren echivalentă ca suprafață și valoare, care i-a fost atribuită inculpatului.
Prin procesul verbal de executare din dosarul execuțional nr. 3/2002 încheiat de executorul judecătoresc hotărârea de partaj a fost executată, părtile fiind puse in posesie.
În luna mai 2007, inculpatul a luat gardul despărțitor dintre lotul său și cel al părții vătămate, a intrat pe terenul atribuit acestuia, a cosit iarba și și-a însușit fânul rezultat.
În drept, a reținut instanța, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectarea hotărârii judecătorești prev. și ped. de art. 271 alin. 2.pen, pentru care urmează a fi condamnat la pedeapsa cu amenda individualizată in dispozitivul sentinței.
La data de 27 aprilie 2007, intre partea vătămată si inculpat a izbucnit o ceartă in cursul căreia inculpatul a aruncat și cu pietre înspre partea vătămată, cauzându-i leziuni la nivelul feței, vindecabile in 1-2 zile, după cum rezultă din certificatul medico-legal și declarațiile martorilor T si care au văzut și că inculpatul a spart gardul de la terenul părții vătăma te și și-a însușit fânul.
În drept, cea de-a doua faptă a inculpatului, reține instanța, constituie infracțiunea de lovire prev. si ped. de art. 180 alin. 2.pen, pentru care acesta a fost condamnat la o pedeapsă cu amenda.
În baza art. 33 lit. "a" si 34 lit. "c" pen, instanța a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai mare si a atras atenția acestuia asupra consecințelor prev. de art. 63 pen.
În baza art. 14 pr.pen raportat la art. 998.civ, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile G suma de 400 lei despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea fânului rezultat de pe terenul parții civile și a porțiunii de gard distruse.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, apel prin care solicită achitarea sa pentru faptele reținute în sarcină, având în vedere că este nevinovat și că terenul îi aparține lui, nu fratelui său, pentru că acesta a renunțat și pentru că el a fost cel care a avut grijă de părinți.
Prin decizia penală nr.26/A din 05 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, în temeiul art 379 pct. 2 lit a Cod procedura penală a fost admis apelul declarat de inculpatul domiciliat în - jud. M împotriva sentinței penale nr. 286 din 4 decembrie 2007 Judecătoriei Viseu de care a fost desființată doar cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate și judecând cauza:
In temeiul art. 82 al 2 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu amendă în cuantum de 500 lei aplicată inculpatului pe un termen de încercare de 1 an si s-a atras atenția acestuia asupra art.83 Cod penal.
Au fost menținute în totalitate restul dispozițiilor sentinței apelate.
In baza art. 192 al 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare au rămas în
sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
În baza probelor administrate prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea în sensul că între părți (care sunt frați) există neînțelegeri legate de modul de partajare a masei succesorale rămasă după părinți.
Pe acest motive între părți s-a derulat și un proces civil, care prin sentința civilă cu nr. 2894 din 17 decembrie 2001 rămasă definitivă a fost finalizat prin partajarea masei succesorale.
Sentința mai menționată a fost pusă în executare prin procesul verbal aflat la fila 12 dosar
Cu toate acestea, inculpatul nemulțumit de modul de partajare a terenului a împiedicat-o pe partea vătămată să-și folosească proprietatea și chiar a distrus gardul ce delimitează cele două terenuri în discuție.
În contextul acestor neînțelegeri la data de 27 aprilie 2007 inculpatul l-a și lovit cu o piatră pe fratele său - partea vătămată G cauzându-i acestuia leziuni vindecabile în 1 - 2 zile îngrijiri medicale.
Inculpatul nu a recunoscut comiterea nici unei fapte penale susținând că nu l-a lovit pe fratele său iar terenul pe care acesta l-a dobândit în baza unei hotărâri judecătorești îi aparține lui.
Această susținere a inculpatului nu are nici un suport probator, astfel că în mod corect a fost înlăturată de prima instanță, în primul rând având în vedere declarațiile martorilor T, și și concluziile certificatului medico-legal, dar nu în ultimul rând și poziția inculpatului cu privire la infracțiunea prev. de art. 271 pen. în sensul că a recunoscut că l-a împiedicat pe fratele său să-și folosească terenul și chiar a distrus gardul dintre proprietăți, însă în opinia sa aceste fapte nu antrenează răspunderea penală.
Raportat la această stare de fapt instanța a constatat că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 271 al.2 pen. și art. 180 al. 2 pen. fapte pentru care instanța în baza criteriilor gen era le prev. de art. 72 pen. a procedat la o judicioasă individualizare a cuantumului pedepselor ce i-a aplicat acestuia.
Având în vedere vârsta inculpatului și lipsa antecedentelor penale, instanța a apreciat că se impune schimbarea doar a modalități/or de executare a acestora.
Drept urmare, a fost admis apelul inculpatului doar sub acest aspect, a fost desființată în parte hotărârea judecătoriei și pe cale de consecință în temeiul art. 82 al. 2 pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante pe un termen de încercare de 1 an și atrage atenția asupra art. 83 pen.
Celelalte aspecte ale hotărârii sunt temeinice și legale inclusiv modul de soluționare a laturii civile prin obligarea inculpatului la despăgubiri, cuantumul acestora fiind justificat. De altfel, acest aspect nici nu a fost criticat în apelul declarat.
Așa fiind, tribunalul a menținut ca legale și temeinice restul dispozițiilor sentinței apelate.
In baza art. 192 al. 3 pr.pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva mai menționatei decizii a declarat recurs în termenul legal inculpatul invocând nelegalitatea și netemeinicia deciziei recurate solicitând achitarea sa în principal, iar în subsidiar încetarea procesului penal deoarece instanțele ierarhic inferioare au comis o gravă eroare de fapt ce a avut drept consecință pronunțarea unei greșite hotărâri de condamnare a sa.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate de către inculpat și a celor care, potrivit legii, pot fi analizate din oficiu de către instanță, Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanțele ierarhic inferioare au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea constând în aceea că între inculpat și partea vătămată a avut loc un proces având ca obiect partajarea masei succesorale după defuncții și soluționat prin sentința civilă nr.2894/2001 pronunțată în dosarul nr.1103/2001 a Judecătoriei Vișeul de, sentință rămasă definitivă și irevocabilă a urmare a respingerii căilor de atac. Această sentință a stabilit că părții vătămate îi revene lotul nr.2 care cuprinde și suprafața de 1152 mp din terenul situat în --35 conform schiței de la fila 13 din dosar. Această hotărâre judecătorească a fost pusă în executare prin intermediul executorului judecătoresc părțile fiind puse în posesie.
Din probele administrate, atât în cursul urmăririi penale cât și cu ocazia cercetării judecătorești, a reieșit că inculpatul, în cursul lunii mai 2007, înlăturat gardul ce despărțea terenul proprietatea sa de terenul atribuit prin sentință judecătorească părții vătămate a intrat pe terenul acestuia din urmă a cosit și și-a însușit fânul rezultat.
Anterior, inculpatul, în cursul lunii aprilie a aceluiași an, pe fondul unei discuții în contradictoriu cu partea vătămată a lovit-o pe aceasta din urmă cu pietre cauzându-i leziunile descrise în certificatul medico legal existent la fila 21 din Deși inculpatul comiterea infracțiunii de lovire aceasta este pe deplin dovedită din declarațiile părții vătămate, ale martorilor T, și.
Cu privire la infracțiunea de nerespectare a hotărârii judecătorești inculpatul susține în mod nejustificat și nefondat că terenul îi aparține și că expertiza efectuată în cauză la momentul soluționării acțiunii de partaj a masei succesorale este una incorectă în plus partea vătămată folosindu-se de înscrisuri false.
Aceste aspecte învederate de către inculpat nu sunt de natură a înlătura vinovăția sa deoarece obiectul juridic al infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești reținută în sarcina sa este unul complex. Pe de o parte este format din relațiile sociale privitoare la înfăptuirea justiției, cărora li se aduce atingere prin nerespectarea autorității hotărârilor definitive ale instanțelor de judecată indiferent de calitatea lor și indiferent dacă ele mulțumesc sau nu părțile implicate în proces. Pe de altă parte se aduce atingere relațiilor sociale privind respectarea drepturilor persoanelor, care, în urma unor procese, adeseori îndelungate și costisitoare, deși au obținut câștig de cauză se văd în imposibilitatea de a fructifica drepturile obținute pe acesată cale. De altfel inculpatul, ce s-a arătat de la bun început nemulțumit de sentința pronunțată în privința sa, a uzitat de căile de atac prevăzute de lege, a putut formula apărări, pune concluzii și a administra probe în condițiile unui proces echitabil.
Pentru aceste motive instanța constatând că nu există motive de nelegalitate sau netemeinicie a deciziei recurate va respinge recursul declarat de către inculpat conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul domiciliat in,-, jud. M, împotriva deciziei penale nr. 26/A din 5 februarie 2008 Tribunalului Maramureș.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 10.04.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./14.04.2008
Președinte:Monica ȘortanJudecători:Monica Șortan, Valentin Chitidean Săndel Macavei
