Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 621/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.621/R/2009
Ședința publică din 14 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Claudia Ilieș JUDECĂTOR 2: Iuliana Moldovan Maria Boer
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin PROCUROR -
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva Încheierii penale din data de 28 septembrie 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, inculpatul fiind cercetat pentru comiterea tentativei la infracțiunea de omor calificat.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av., din Baroul Maramureș, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, întrebat fiind, inculpatul arată că-și însușește recursul declarat de apărătorul său ales și că nu are cereri de formulat.
Apărătorul inculpatului depune la dosar o caracterizare a inculpatului de la locul de muncă până la data arestării, o adeverință de la locul de muncă al părții vătămate, precum și contractul de muncă al acestuia.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, având în vedere că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, faptă comisă la 19 august 2009. Față de inculpat s-a luat măsura arestării preventive la data de 01 septembrie 2009, reținându-se ca temei al arestării cazul prev.de art.148 lit.f pr.pen. Se poate observa că arestarea inculpatului s-a dispus la 12 zile de la comiterea infracțiunii, timp în care inculpatul nu a prezentat pericol pentru ordinea publică. După 12 zile, s-a apreciat că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică. Solicită a se reține că este vorba de un incident izolat, care a avut loc în apartamentul inculpatului și că acesta nu are probleme în comunitate și la serviciu. Partea vătămată a arătat împrejurările în care a avut loc agresiunea. S-a reținut starea de provocare dar și premeditarea. Încadrarea juridică va suferi probabil modificări, în sensul că se va reține fie starea de legitimă apărare, fie se va reține vătămarea corporală și nu tentativa la omor calificat. Partea vătămată a plecat singur la Urgență, a arătat că nu are pretenții de la inculpat și că se simte și el vinovat. Niciodată inculpatul nu a avut vreun incident cu vreun membru al comunității. Nu există nici un element de comportare negativă în rândul comunității. Nu se impune menținerea inculpatului în stare de arest numai pentru încadrarea juridică a faptei. Trebuie să se aibă în vedere și persoana acestuia. Inculpatul regretă comiterea faptei, a avut o atitudine sinceră, iar aceste aspecte trebuie să fie avute în vedere la scopul măsurilor preventive. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. Raportat la modalitatea în care s-a comis infracțiunea, apreciază că prima instanță a procedat corect la menținerea stării de arest a inculpatului. Nu se știe ce se va întâmpla pe fondul cauzei, dar starea de legitimă apărare este exclusă și nu se poate vorbi nici de infracțiunea de vătămare corporală. Nu există la dosar dovada că partea vătămată a lovit pe inculpat cu cuțitul. Din probe rezultă indicii că inculpatul a comis fapta care i se reține în sarcină, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Apărătorul inculpatului, în replică, arată că există la dosar certificatul medico-legal cu 4-5 zile de îngrijiri medicale pentru inculpat. Deci acesta a fost agresat de partea vătămată.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, pe motiv că nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
CURTEA
Prin Încheierea penală din 28.09.2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș în temeiul art. 3001raportat la art. 160 Cod procedură penală s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului (CNP -, fiul lui G și, născut la 18.04.1963 în S M, județul M, domiciliat în S M, str. -,. 7,. IV,. 19, jud. M, aflat în Arestul M), măsură care a fost menținută pentru următoarele 60 de zile.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș nr. 418/P/2009 a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 și art. 175 alin. 1 lit. a și c Cod penal, cu aplicarea art. 73 lit. b Cod penal.
Instanța de judecată procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată față de inculpat a reținut că prin încheierea penală nr. 449 din 2 septembrie 2009 Tribunalului Maramureșs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 zile (2.09.2009-30.09.2009), reținându-se că acesta la data de 19 august 2009 pe fondul unor discuții contradictorii avute cu partea vătămată, care este fiul său, l-a lovit în mod repetat cu un cuțit în zona abdominală, punându-i astfel viața în pericol.
Din cuprinsul actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală rezultă probe și indicii temeinice în sensul presupunerii că inculpatul a comis infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, astfel că s-a apreciat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 143 Cod procedură penală.
În cauză, sunt incidente pentru inculpat dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală deoarece faptele pe care se presupune că le-a comis sunt sancționate cu pedepse mai mari de 4 ani închisoare, iar în raport de natura și gravitatea presupuselor fapte lăsarea în libertate a acestuia ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
În raport de aceste aspecte instanța a reținut că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent, fapta de care este acuzat inculpatul fiind de natură să producă o puternică reverberație în rândul unei comunități restrânse cum este cea din care acesta face parte, iar lăsarea sa în libertate ar putea determina un sentiment de insecuritate și convingerea că autoritățile judiciare nu reacționează în mod adecvat împotriva infracțiunilor de acest gen, astfel că a menținut măsura pentru următoarele 60 de zile.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul, solicitând prin apărătorul său casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate, având în vedere că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, faptă comisă la 19 august 2009. Față de inculpat s-a luat măsura arestării preventive la data de 01 septembrie 2009, reținându-se ca temei al arestării cazul prev.de art.148 lit.f pr.pen. Se poate observa că arestarea inculpatului s-a dispus la 12 zile de la comiterea infracțiunii, timp în care inculpatul nu a prezentat pericol pentru ordinea publică. După 12 zile, s-a apreciat că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică. Solicită a se reține că este vorba de un incident izolat, care a avut loc în apartamentul inculpatului și că acesta nu are probleme în comunitate și la serviciu. Partea vătămată a arătat împrejurările în care a avut loc agresiunea. S-a reținut starea de provocare dar și premeditarea. Încadrarea juridică va suferi probabil modificări, în sensul că se va reține fie starea de legitimă apărare, fie se va reține vătămarea corporală și nu tentativa la omor calificat. Trebuie să se aibă în vedere și persoana acestuia. Inculpatul regretă comiterea faptei, a avut o atitudine sinceră, iar aceste aspecte trebuie să fie avute în vedere la scopul măsurilor preventive.
Analizând recursul formulat pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea reține următoarele:
Inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat prev. de art.20 rap.la art.174,175 al.1 lit. a și c pen. cu aplic.art.73 lit. b pen.
În concret s-a reținut în sarcina inculpatului faptul că la data de la data de 19 august 2009 pe fondul unor discuții contradictorii avute cu partea vătămată, care este fiul său, l-a lovit în mod repetat cu un cuțit în zona abdominală, punându-i astfel viața în pericol.
Conform art.300/1 pr.pen.după înregistrarea dosarului la instanță,în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest,instanța este datoare să verifice din oficiu,în camera de consiliu,legalitatea și temeinicia arestării preventive,înainte de expirarea duratei arestării preventive.
Prin urmare,conform acestei obligații,instanța a procedat la verificarea măsurii și în mod corect a constatat că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului,astfel că a menținut arestarea preventivă.
Astfel,temeiul arestării a fost art.148 lit.f pr.pen. respectiv există date că inculpatul ar fi săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Instanța de fond în mod corect a constatat că atât prevederile art.143 cât și cele prev. de art.148 lit.f pr.pen. sunt îndeplinite în cauză,respectiv există probe și indicii temeinice că în cauză s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și că inculpatul ar fi autorul acestei infracțiuni,iar pe de altă parte,raportat la gravitatea faptei pentru care este cercetat,acesta prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte un pericol concret pentru ordinea publică prev. de art.148 lit.f pr.pen.,este,desigur,adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii;aceasta nu înseamnă însă că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei;sub acest aspect,existența pericolului public poate rezulta,între altele,și din însuși pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul,de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni,de posibilitatea comiterii chiar a unor fapte asemănătoare de către alte persoane,în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
Prin urmare,la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului,ci și date referitoare la fapte,nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate,credința că justiția,cei care concură la înfăptuirea ei,nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Raportat la atitudinea sinceră a inculpatului pe parcursul cercetărilor,de lipsa antecedentelor penale,toate acestea reprezintă criterii care vor fi luate în considerare la soluționarea pe fond a cauzei dacă se va stabili vinovăția acestuia,însă în acest cadru nu au relevanță,verificându-se doar existența temeiurilor arestării,care așa cum s-a arătat,nu s-au modificat de la data luării acestei măsuri.
alte motive de casare a încheierii, care să fie luate în considerare din oficiu de către instanță conform art.385/9 al.3 pr.pen.va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
În baza art.192 al.2 pr.pen. va obliga inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui G și, născut la 18 aprilie 1963, deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 28 septembrie 2009 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-.
Obligă pe inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.IM
Dact./3ex.
Președinte:Claudia IlieșJudecători:Claudia Ilieș, Iuliana Moldovan Maria Boer
