Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 615/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.615/R/2009
Ședința publică din 14 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Claudia Ilieș JUDECĂTOR 2: Iuliana Moldovan Maria Boer
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, reprezentat prin PROCUROR -
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpatul și partea civilă împotriva deciziei penale nr. 82. din data de 6 mai 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. și ped. de art. 184 alin. 2 și 4.pen. cu aplicarea art. 74 lit. a și c pen. și art. 76 lit. e pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul asistat de apărător ales, avocat din cadrul Baroului M, cu delegație la dosar și apărătorul ales al părții civile, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, în substituirea d-nei avocat, lipsă fiind părțile civile, Spitalul Municipal S M, partea responsabilă civilmente SC SRL și garant asigurător de răspundere civilă SC.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și a sentinței instanței de fond și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună, în principal, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d și e pr.pen. cu aplic.art.47 pen. achitarea inculpatului. Acesta nu are nicio vină în producerea accidentului, singura sa vină constând în faptul că a circulat în ziua respectivă prin localitate, în interes de serviciu. Inculpatul circula cu autoutilitara pe traseul Vișeul de -Sl M și în localitatea de, circula în același sens de mers cu bicicleta părții vătămate, pe care l-a avertizat sonor, dar nu a fost auzit pentru că partea vătămată suferă de hipoacuzie bilaterală accentuată. După ce a trecut cu jumătatea mașinii de partea vătămată, acesta din urmă văzând o groapă în asfalt, a vrut să o ocolească, astfel că a intrat cu bicicleta în autoutilitară. Inculpatul a solicitat efectuarea unei expertize privind dinamica producerii accidentului, cererea fiind respinsă ca nejustificată. Partea vătămată nu a fost niciodată la poliție sau la Parchet, ci numai în fața instanței la 15.01.2008, când a arătat că-și menține declarația dată la poliție. Există o declarație la dosar ca fiind dată de partea vătămată la 7 luni de la data producerii evenimentului rutier, dar aceasta este dactilografiată de un polițist de la Postul de poliție, iar semnătura nu este a părții vătămate. Singura probă administrată a fost audierea a doi martori, și aceștia la insistențele inculpatului, toate celelalte probe solicitate fiind respinse. Declarațiile martorilor sunt în favoarea inculpatului și cu toate acestea instanța de fond le-a înlăturat. La instanța de apel, cererile au fost reiterate, fiind de asemenea, respinse. În mod nelegal instanța de apel a majorat despăgubirile solicitate de partea vătămată, cât timp instanța de fond a reținut culpa comună. În subsidiar, solicită achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b/1 pr.pen. cu aplicarea art.18/1 pen. Solicită a se avea în vedere că inculpatul este șofer profesionist și își va pierde locul de muncă dacă rămâne soluția de condamnare, pentru că i se va anula permisul de conducere.
Apărătorul părții civile solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună majorarea daunelor morale de la 1500 euro cât a acordat instanța de apel, la 3000 euro. Solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat. În ce privește starea de fapt, arată că partea vătămată circula regulamentar cu bicicleta, inculpatul s-a angajat cu autoutilitara în depășire, a reușit să depășească biciclistul cu cabina, dar văzând că din față venea un autovehicul, dorind să reintre pe lui de mers, a acroșat bicicleta. S-a întocmit un proces-verbal de constatare la fața locului, care nu a fost contestat. Cu privire la martorii audiați, martora se afla în autoturismul care venea din față și în mod corect nu s-a luat în considerare depoziția acesteia, pentru că nici nu a oprit la fața locului. Singurul martor ocular G, acesta fiind chiar în autoutilitara condusă de inculpat, a arătat că mașina care venea din față, nu a oprit la locul accidentului. Martorul a mai arătat că inculpatul a claxonat, dar partea vătămată nu avea cum să reacționeze, pentru că în dreapta sa era un șanț de 1 Având în vedere că inculpatul este șofer profesionist, diligența lui trebuia să fie sporită. Cu privire la numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea părții vătămate, respectiv 80-90 zile, este un timp real, având în vedere leziunile cauzate, vârsta părții vătămate și timpul necesar pentru vindecare. Faptul că nu există foaia de observație la dosar nu are relevanță, cât timp există la dosar o expertiză care face referire la ea. Nu este reală susținerea inculpatului că partea vătămată a încercat să evite o groapă pe șosea. Chiar nu exista nicio groapă în zona respectivă. Raportat la leziunile suferite, apreciază că suma acordată cu titlu de daune morale este prea mică, solicitând a fi acordată suma de 3000 euro. Arată că susține recursul așa cum a fost motivat în scris, solicitând aplicarea unei pedepse cu suspendare condiționată.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului declarat de partea vătămată ca nefondat. Este adevărat că martora a venit cu viteză și nu s-a oprit, dar ulterior s-a întors și a văzut ce s-a întâmplat. Nu avea niciun motiv să mintă. A vrut să o ducă pe partea vătămată la spital, însă au venit aparținătorii victimei. Declarația acestei martore se coroborează cu declarația martorului. Dacă inculpatul ar fi acroșat partea vătămată cu autoutilitara, acesta nici nu mai trăia în momentul de față.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, apreciind că vinovăția acestuia în producerea accidentului de circulație este pe deplin dovedită. Solicită a se avea în vedere procesul-verbal de cercetare la fața locului care se coroborează cu declarațiile părții vătămate și ale martorului. Nu exista nicio groapă pe șosea, aspect care rezultă din fotografiile existente la dosar. S-a apreciat în mod corect vinovăția inculpatului, fiind pronunțată o soluție de condamnare. Nu trebuie să i se aplice inculpatului o sancțiune cu caracter administrativ, pentru că oricum instanța a dat dovadă de clemență. Cu privire la recursul declarat de partea vătămată, solicită admiterea acestuia și acordarea daunelor morale în cuantumul solicitat. În ce privește pedeapsa aplicată, aceasta a fost just individualizată și nu se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunii care i se reține în sarcină.
CURTEA
Prin decizia penală nr. 81 din 6 mai 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș în temeiul art.379 pct.1 lit.b pr.pen. s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-inculpat (CNP -) fiul lui și, născut la 10.03.1982 în B M, jud. M, domiciliat în B M-/109 jud. M împotriva sentinței penale nr.21 din 27 ianuarie 2009 Judecătoriei Sighetu Marmației.
În temeiul art.379 pct.2 lit.b pr.pen.s-a admis apelul declarat de apelantul-parte civilă, domiciliat în de nr.2. jud. M împotriva sentinței penale nr.21/27 ianuarie 2009 Judecătoriei Sighetu Marmației, pe care o desființează în parte și judecând:
Au fost majorate daunele morale acordate părții civile; obligă în solidar inculpatul împreună cu partea responsabilă civilmente B M să plătească părții civile suma de 1500 Euro sau echivalentul în lei la data plății efective.
Inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească părții civile suma de 1000 RON, cheltuieli judiciare pentru judecata la instanța de fond.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței atacate.
În temeiul art.192 alin.2 pr.pen. apelantul-inculpat a fost obligat la plata sumei de 150 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, prin sentința penală nr. 21 din 27 ianuarie 2009 Judecătoria Sighetu Marmațieia dispus condamnarea inculpatului, născut la 10 martie 1982 în B M, fiul lui și, CNP -, domiciliat în B M,-/109, jud. M, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a și c și art. 76 lit. e Cod penal, la 500 lei amendă penală.
A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SRL B M, să plătească părții civile daune morale în cuantum de 900 lei și părții civile Spitalul Municipal S M, despăgubiri civile în cuantum de 2060 lei.
Inculpatul a fost obligat să plătească statului cheltuieli judiciare în cuantum de 500 lei.
Prin rechizitoriul nr. 570/P/2005 din 20 aprilie 2006, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmațieia dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 2 și 4 din Codul Penal.
Din probele administrate în cauză s-a reținut că, la data de 31 mai 2005, în jurul orelor 10,00, în timp ce conducea autoutilitara marca Mercedes Benz cu numărul de înmatriculare -, proprietatea SC Com SRL B M, pe DN 18 pe traseul Vișeu de -S M, în localitatea de, inculpatul s-a angajat în depășirea părții vătămate care se deplasa pe carosabil în aceeași direcție de mers pe o bicicletă și prin nerespectarea distanței față de aceasta a agățat cu partea laterală dreapta a furgonului bicicleta, motiv pentru care partea vătămată s-a dezechilibrat și a căzut.
Ca urmare a căderii părții vătămate i s-au produs leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 80-90 zile de îngrijiri medicale conform raportului de constatare medico legală nr. 1268/2005 emis de Serviciul medico-legal Județean BM( 25,26).
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului care la data de 31 mai 2005, în timp ce conducea autoutilitara cu numărul de înmatriculare - pe drumurile publice prin nerespectarea dispozițiilor legale privind depășirea altor vehicule a accidentat pe partea vătămată care se deplasa pe o bicicletă cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 80-90 de zile de îngrijiri medicale constituie infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art. 184 alin 2 și 4 Cod penal.
În baza probelor administrate, Judecătoria Sighetu Marmațieia constatat că sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, motiv pentru care în temeiul art. 345 alin. 2 Cod procedură penală a hotărât condamnarea lui la pedeapsa stabilită prin dispozitiv, având în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei dispozițiile art. 72 și 52 Cod penal și făcând aplicarea art. 74 lit. a și c și art. 76 lit. e Cod penal.
La stabilirea pedepsei, prima instanță a ținut cont de modul concret în care s-au produs vătămările pricinuite părții civile raportat la declarațiile martorilor audiați în faza cercetării judecătorești, sens în care a reținut și culpa părții vătămate la producerea accidentului de circulație.
Cu privire la numărul de zile de îngrijire medicală acordate părții vătămate, deoarece acestea au fost contestate, judecătoria a dispus efectuarea unui nou raport de expertiză medico legală la Institutul de Medicină Legală C, acesta stabilind același număr de zile de îngrijire medicală, adică 80-90.
Judecătoria Sighetu Marmațieia constatat că inculpatul era la momentul producerii accidentului angajat cu contract de muncă nr. 885.677/13.01.2004 la SC Com SRL motiv pentru care această societate dobândește calitate de parte responsabilă civilmente(fila 156).
De asemenea, în cauză a fost introdus în calitate de asigurător răspundere civilă societatea SC Asigurări SA, societate la care era asigurat autovehiculul.
Cu privire la latura civilă a cauzei, judecătoria a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească părții vătămate daune morale în cuantum de 900 lei.
Cu privire la asigurătorul de răspundere civilă, în baza deciziei 1/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, recurs în interesul legii, prima instanță a constatat că aceasta a fost introdusă în cauză doar pentru ca hotărârea să-i fie opozabilă, neavând calitatea de parte responsabilă civilmente și deci nu poate fi obligată în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile.
De asemenea inculpatul și partea responsabilă civilmente au fost obligați în solidar să plătească Spitalului Municipal SMd espăgubiri civile în cuantum de 2060 lei, reprezentând îngrijirile medicale acordate părții vătămate, conform constituirii de parte civilă existente la dosarul cauzei (fila 195).
În temeiul art. 191 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul și partea civilă.
În motivarea apelului inculpatului a solicitat desființarea hotărârii pronunțate de Judecătoria Sighetu Marmației și procedând la o nouă judecată, tribunalul să dispună achitarea inculpatului în temeiul art. 11 alin. 1 pct. 2 lit. a și 10 lit. d și e din Codul d e procedură penală și art. 47 Cod penal, inculpatul apreciind că nu se face vinovat de producerea accidentului, culpa exclusivă în cauzarea evenimentului rutier revenind părții vătămate.
Partea civilă a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate, criticând hotărârea pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației, atât în ceea ce privește latura penală a cauzei, cât și în ceea ce privește latura civilă.
Partea civilă a solicitat tribunalului, ca procedând la o nouă judecată să rețină culpa exclusivă a inculpatului în producerea accidentului.
De asemenea, în ceea ce privește latura civilă a cauzei, partea civilă a apreciat că daunele morale acordate sunt într-un cuantum foarte scăzut în raport de suferința fizică și psihică produsă, necesitând pentru vindecare un număr ridicat de zile de îngrijiri medicale, suferind mai multe intervenții chirurgicale.
Procedând la judecarea apelurilor prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, tribunalul a reținut următoarele:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă în baza probelor administrate. Mai exact, la data de 31 mai 2005, în timp ce conducea autoutilitara cu numărul de înmatriculare - pe DN 18 pe traseul Vișeu de - S M, inculpatul, prin nerespectarea dispozițiilor legale privind depășirea altor vehicule a accidentat pe partea vătămată, care se deplasa pe o bicicletă, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 80-90 zile de îngrijiri medicale.
În mod corect, instanța de fond a apreciat că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal, realizând totodată o individualizare judiciară corespunzătoare a pedepsei apelicate, reținând atât criteriile generale de individualizare, cât și circumstanțele atenuante personale.
În mod greșit însă, instanța de fond a reținut o culpă concurentă a victimei și a inculpatului în comiterea infracțiunii, fără însă a arăta nici gradul culpei fiecărui participant și nici dispozițiile legale încălcate de către aceștia.
Tribunalul a apreciat că de producerea accidentului rutier se face vinovat exclusiv inculpatul, acesta încălcând dispozițiile articolului 118 alin. c din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice unde este prevăzut expres faptul că, conducătorul de vehicul care efectuează depășirea este obligat "să păstreze în timpul depășirii o distanță laterală suficientă față de vehiculul depășit".
Astfel, apărările inculpatului nu au putut fi primite, probațiunea administrată confirmând că evenimentul rutier s-a produs datorită culpei sale exclusive, ca urmare a neadaptării unei distanțe corespunzătoare față de biciclist, în momentul când s-a angajat și a efectuat manevra de depășire a acestuia.
În ceea ce privește apelul părții civile, prin prisma celor menționate anterior este întemeiat și în temeiul art. 379 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, tribunalul admițând apelul, a desființat în parte hotărârea atacată și judecând, reținând culpa exclusivă a inculpatului, a dispus majorarea daunelor morale acordate părții civile. Tribunalul a avut în vedere faptul că părții vătămate i-a fost cauzată o traumă fizică și psihică puternică, suferind mai multe intervenții chirurgicale și chiar imobilizare la pat pentru o perioadă de timp.
În consecință, inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească părții civile suma de 1500 Euro sau echivalentul în lei la data plății.
De asemenea, inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata către partea civilă a cheltuielilor judiciare suportate de aceasta cu ocazia judecății la instanța de fond, inculpatul aflându-se în culpă procesuală exclusivă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen legal, inculpatul și partea civilă.
Inculpatul a solicitat casarea deciziei atacate și a sentinței instanței de fond și rejudecând, în principal să se dispună achitarea inculpatului conform art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d sau e pr.pen. cu aplic.art.47 pen. sau în subsidiar, achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b/1 pr.pen. coroborat cu art.18/1 pen.
În motivarea recursului, s-a arătat că inculpatul nu are nicio culpă în producerea accidentului de circulație a cărui victimă a fost partea vătămată, întrucât a circulat regulamentar, a avertizat sonor pe partea vătămată care suferă de hipoacuzie bilaterală, dar aceasta a intrat cu bicicleta în autoutilitara inculpatului în momentul în care a vrut să ocolească o groapă din asfalt. Probele administrate în cursul cercetării judecătorești sunt insuficiente în sensul că nu s-a efectuat o expertiză privind dinamica producerii accidentului, iar declarațiile părții vătămate sunt contradictorii și nu se coroborează cu declarațiile martorilor.
Partea civilă a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și rejudecând să se dispună majorarea daunelor morale de la 1500 euro la 3000 euro.
În motivele scrise de recurs pe care apărătorul părții civile le-a susținut, aceasta a solicitat și aplicarea unei pedepse cu închisoarea față de inculpat, apreciind că pedeapsa de 500 lei amendă nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei și făptuitorului.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că instanța de fond și cea de apel, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească au stabilit în mod corect, că la data de 31 mai 2005 în jurul orelor 10, în timp ce conducea autoutilitara Mercedes Benz cu nr.-, proprietatea SC SRL B M pe DN 18 pe traseul Vișeul de -S M, în localitatea de, inculpatul s-a angajat în depășirea părții vătămate, care se deplasa pe carosabil în aceeași direcție de mers, pe o bicicleta și ca urmare a nerespectării distanței față de acesta a agățat cu partea laterală dreapta a furgonului bicicleta, astfel că partea vătămată s-a dezechilibrat și a căzut, suferind leziuni corporale vindecabile în 80-90 zile de îngrijiri medicale.
Această stare de fapt a fost dovedită cu declarația părții vătămate, procesul-verbal de cercetare la fața locului, declarația martorului G, fotografii judiciare, certificatul medico-legal nr.614 din 27 iulie 2005, raportul de constatare medico-legală nr.1268/2005 emise de Serviciul Medico-Legal Județean B M, declarația inculpatului, rezultând în mod cert că cel care nu a respectat dispozițiile legale privind circulația pe drumurile publice a fost inculpatul, întrucât angajându-se în depășire nu a respectat o distanță corespunzătoare, încălcând astfel disp.art.118 alin.5 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.195/2002.
Nu s-a dovedit că și partea vătămată a avut o culpă în producerea accidentului și că prin modul în care a circulat pe șosea, între rezultatul produs și acțiunea sa ar exista o legătură de cauzalitate, în sensul că și în situația în care s-ar accepta ideea că partea vătămată a făcut o manevră spre stânga, inculpatul trebuia să păstreze o distanță laterală suficientă pentru a evita producerea accidentului, însă din cele mai menționate, rezultă că acesta s-a aflat în depășire la o distanță foarte mică de biciclist.
Astfel, în mod corect instanța de fond și cea de apel au stabilit încadrarea juridică a faptei în prevederile art.184 alin.2 și 4.pen. fiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, cu reținerea de către instanța de apel, în mod judicios, a culpei exclusive a inculpatului, iar la individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile prev.de art.72 pen.
Nu sunt aplicabile în cauză disp.art.181pen. întrucât raportat la urmările produse de fapta inculpatului, care era șofer profesionist, nu se poate considera că, în concret, aceasta este lipsită în mod vădit de importanță, chiar dacă inculpatul a avut o atitudine corespunzătoare în cursul procesului și nu are antecedente penale.
În consecință, recursul declarat în cauză de inculpat este nefondat și va fi respins în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen.
De asemenea, despăgubirile civile au fost stabilite în mod corect și proporțional cu suferința fizică și psihică la care a fost supusă partea vătămată ca urmare a faptei săvârșite de inculpat și nu se justifică majorarea acestora, motiv pentru care recursul părții civile va fi respins în baza acelorași dispoziții legale.
Văzând și disp.art.192 alin.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul ( fiul lui și născut la 10 martie 1982) si partea civilă domiciliat în de nr. 2. județul M împotriva deciziei penale nr. 82. din 6 mai 2009 Tribunalului Maramureș.
Obligă pe inculpat si partea civilă să plătească în favoarea statului suma de câte 100 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 14 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
7 ex./27.10.2009
Președinte:Claudia IlieșJudecători:Claudia Ilieș, Iuliana Moldovan Maria Boer
