Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 721/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 721/
Ședința publică din 8 iulie 2009
PREȘEDINTE: Constantin Costea
JUDECĂTOR 2: Ion Dincă
JUDECĂTOR 3: Victor Ionescu
Grefier: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara - este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea recursului declarat de inculpata împotriva încheierii de ședință din data de 19.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpata recurentă, în stare de arest preventiv și asistată de avocat din oficiu, cu delegație la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Inculpata recurentă depune în scris, la dosarul cauzei, un memoriu cuprinzând motivele de recurs, o excepție de neconstituționalitate a art. 215 alin.1,2,3,4,5 Cp, o cerere de "judecare în stare de libertate sub control judiciar", o cerere de expertiză contabilă, o cerere de "disjungere a dosarului" și trimiterea cauzei la Tribunalul.
Instanța pune în discuție cererile formulate de inculpata recurentă.
Procurorul pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate invocată, din conținutul acesteia rezultând că inculpata solicită de fapt o schimbare a încadrării juridice, în infracțiunea prev. de art. 84 al.1 pct.2 din legea cecului. Referitor la celelalte cereri pune concluzii de înaintare a lor către instanța de fond, singura competentă să se pronunțe asupra acestor cereri.
Deliberând, instanța, având în vedere obiectul cauzei, respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate invocată de inculpata recurentă; referitor la cererea de "judecare în stare de libertate sub control judiciar", cererea de expertiză contabilă și cererea de "disjungere a dosarului" și trimiterea cauzei la Tribunalul, toate aceste cereri vor fi înaintate instanței de fond, Tribunalul Timiș, pentru a se pronunța asupra lor.
Nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul din oficiu al inculpatei recurente solicită admiterea recursului astfel cum a fost motivat, în sensul casării încheierii recurate, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea inculpatei în stare de libertate.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, întrucât se mențin temeiurile avute în vedere la luarea și ulterior menținerea arestului preventiv.
Inculpata recurentă, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și punerea în stare de libertate, având în vedere că este arestată deja de 1 an și 8 luni.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală de ședință din 19.06.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în temeiul prevederilor art. 3002Cpp rap. la art. 160 Cpp a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatei, urmând ca temeinicia și legalitatea acesteia să fie verificate anterior împlinirii duratei legale de 60 de zile.
Deliberând asupra stării de arest preventiv a inculpaților, G și A, tribunalul a apreciat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpați subzistă și în prezent, iar măsura arestării preventive a fost luată și menținută cu respectarea dispozițiilor legale, fiind îndeplinite, atât condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, cât și cele prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f Cpp.
În ceea ce privește durata privării preventive de libertate, plecând de la criteriile ce rezultă din jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, tribunalul a considerat că, față de complexitatea deosebită a cauzei și comportamentul autorităților judiciare, care nu au manifestat, în nici un moment, pasivitate în instrumentarea cauzei, aceasta se înscrie în limite rezonabile. În același sens, tribunalul este obligat să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate, pe de o parte, și interesul public, de protecție, a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpaților, precum și din consecințele acestora.
De asemenea, tribunalul a constatat că nu au intervenit împrejurări noi care să justifice fie încetarea, fie modificarea temeiurilor ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpați, astfel încât a menținut starea de arest preventiv a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri penale a declarat recurs inculpata, criticând-o pentru netemeinicie, întrucât în mod greșit măsura arestării preventive a sa a fost menținută.
Recursul declarat de inculpată nu este fondat.
Potrivit disp. art. 3002Cpp, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată, este datoare să verifice în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160 Cpp, iar potrivit dispozițiilor art. 160 alin.1 Cpp, în cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinica arestării preventive.
Inculpata a fost arestată în temeiul prevederilor art. 148 lit.f Cpp, fiind trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 1 - 5 Cp, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp.
Împrejurările reținute la urmărirea penală cu privire la săvârșirea infracțiunii, numărul părților vătămate și valoarea mare a prejudiciului pretins a fi produs, comportarea inculpatei în cursul procesului, dovedesc menținerea temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv cele două condiții cumulativ prevăzute de art. 148 lit.f Cpp, constând în cuantumul pedepsei închisorii mai mare de 4 ani și pericolul pentru ordinea publică pe care-l prezintă lăsarea în libertate a inculpatei.
Așa fiind, în baza prev. art. 38515alin.1 pct.1 lit.b Cpp, recursul va fi respins ca nefondat, iar în baza prevederilor art. 192 alin.2 Cpp, inculpata va fi obligată la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs. Se va dispune plata din contul Ministerului Justiției și Libertăților, în contul Baroului T, a sumei de 100 lei, onorariu avocat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul prevederilor art. 38515alin.1 pct.1 lit.b Cpp, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata împotriva încheierii penale de ședință din 19.06.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
În temeiul prevederilor art. 192 alin.2 Cpp obligă inculpat-recurentă la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs și dispune plata din contul Ministerului Justiției și Libertăților, în contul Baroului T, a sumei de 100 lei, onorariu avocat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08 iulie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. /13.07.09
Tehnored. /23.07.09
PI. - - Trib.
Președinte:Constantin CosteaJudecători:Constantin Costea, Ion Dincă, Victor Ionescu
