Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 846/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 846/
Ședința publică din 26 august 2009
PREȘEDINTE: G -
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Bugarsky
JUDECĂTOR 2: Anca Nacu
GREFIER: BECHE
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 14.08.2009 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă inculpatul recurent personal, în stare de arest, asistat de avocat ales din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat solicită admiterea recursului declarat de inculpat și cercetarea acestuia în stare de libertate deoarece nu prezintă pericol pentru societate, inculpatul regretând fapta comisă și contribuind la descoperirea altor făptuitori. A invocat și situația personală a inculpatului în sensul că acesta a avut condiții precare de creștere și educare.
Procurorul pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului formulat de inculpat, acesta prezentând pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul recurent regretă comiterea faptei și solicită să fie judecat în libertate.
A,
Deliberând, constată următoarele:
Prin încheierea din 14.08.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art. 3001alin. 3.C.P.P. rap. la art. 143.C.P.P. și art. 148 lit. f s C.P.P.-a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului, iar în baza art. 3001alin. 3.C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive a acestuia, urmând ca legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive să fie verificată din nou, după audierea inculpatului în fața primei instanțe și înainte de expirarea termenului prevăzut de lege, respectiv data de 11.10.2009. În baza art. 139 alin. 1.C.P.P. a respins ca neîntemeiată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, formulată de apărătorul ales al inculpatului.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Timișa reținut că prin rechizitoriul Ministerului Public - DIICOT - Serviciul Teritorial Timișoara nr. 121/D/P/2009 emis la 12.08.2009, inculpații, și au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, în sarcina inculpaților și fiind reținută și forma continuată prev. de art. 41 alin. 2.
Cod PenalÎn fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului că a vândut, în mod repetat, o cantitate de aproximativ 100,9 grame rezină de cannabis, colaboratorului sub acoperire și investigatorului sub acoperire.
Din dosarul de urmărire penală nr. 121/D/P/2009, s-a reținut că prin ordonanța nr. 38/D/P/2009 din 22.05.2009 a DIICOT - Serviciul Teritorial Timișoara, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, constând în aceea că în perioada 2008-2009 vândut, în mod repetat, droguri de risc către colaboratorul sub acoperire și investigatorul sub acoperire.
În același timp, organele de urmărire penală au solicitat instanței de judecată arestarea preventivă a inculpatului, Tribunalul Timiș pronunțându-se prin încheierea penală nr. 68/CC/22.05.2009 în sensul admiterii propunerii și arestării preventive a inculpatului, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit. f C.P.P. emițându-se mandat de arestare preventivă pe numele acestuia.
Potrivit disp. art. 3001alin.1 C.P.P. în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este obligată să verifice, din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive înainte de expirarea duratei arestării preventive, urmând ca, atunci când temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, instanța să mențină arestarea preventivă.
Având în vedere probele administrate în cauză în faza de urmărire penală, din care rezultă suficiente indicii cu privire la posibilitatea ca inculpatul să fie implicat în comiterea unor fapte prevăzute de legea penală și sancționate cu închisoarea mai mare de 4 ani, tribunalul a considerat că temeiurile care au justificat luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, impunând în continuare privarea de libertate a inculpatului, cu atât mai mult cu cât, raportat la natura faptelor comise și la împrejurările în care au fost săvârșite actele materiale ce alcătuiesc presupusa activitate infracțională, se observă faptul că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Ordinea publică, care presupune și crearea și menținerea unui climat de liniște și securitate în care cetățenii să-și poată desfășura viața cotidiană, cu respectarea tuturor drepturilor fundamentale prin care se exprimă personalitatea umană, printre care se regăsește și dreptul oricărei persoane la sănătate, ar putea fi și este afectată prin sentimentul de insecuritate ce s-ar crea raportat la faptele grave în care este implicat inculpatul alături de ceilalți doi inculpați, respectiv și, astfel că în vederea prezervării ordinii publice, cel puțin pentru o perioadă determinată, menținerea stării de arest apare ca fiind necesară.
Având în vedere cele mai sus expuse, tribunalul a menținut starea de arest a inculpatului și constatând că temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu s-au schimbat, a respins ca neîntemeiată și cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, formulată de apărătorul ales al inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, recursul nefiind motivat în scris ci doar oral în ziua judecății de către apărătorul ales al inculpatului, care a solicitat judecarea în stare de libertate a acestuia deoarece nu prezintă pericol pentru societate, inculpatul regretând fapta comisă și contribuind la descoperirea altor făptuitori, invocându-se și situația personală a inculpatului în sensul că acesta a avut condiții precare de creștere și educare.
Examinând încheierea penală recurată prin prisma motivelor de recurs invocate dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit disp. art. 3856alin. 3.C.P.P. instanța constată că recursul formulat de către inculpatul este nefondat, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.
Astfel, Curtea apreciază că din întregul probatoriu existent în cauză rezultă că subzistă în continuare temeiurile care au condus la luarea și apoi prelungirea măsurii arestării preventive, fiind în continuare îndeplinite condițiile prev. de art. 143 și 148 lit. f Cod proc.penală în sensul că sunt indicii temeinice că inculpatul ar fi săvârșit faptele penale reținute în sarcina sa, care sunt pedepsite de legea penală cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere natura, gravitatea infracțiunii reținute în sarcina sa, aceea de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal și art. 16 din Legea nr. 143/2000, acesta fiind acuzat că a pus în vânzare, în mod repetat, droguri de risc, respectiv rezină de cannabis.
Instanța apreciază că punerea în libertate a inculpatului ar prezenta o stare de neliniște și temere în rândul populației, inculpatul fiind acuzat de o infracțiune care vizează relațiile sociale privind sănătatea publică, autoritățile statului trebuind să aibă o atitudine fermă în stoparea fenomenelor infracționale de acest gen, fiind prioritar interesul general de apărare al ordinii publice față de interesul particular al inculpatului de a fi judecat în stare de libertate.
Este adevărat că inculpatul este un element tânăr, a avut un comportament sincer în fața autorităților judiciare, reținându-se în favoarea sa și dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, însă aceste aspecte nu pot conduce la punerea în libertate a inculpatului, ci pot constitui elemente de circumstanțiere pentru instanța de judecată care soluționează fondul cauzei.
Văzând că nu a intervenit nici un element nou care să schimbe situația inculpatului sub aspectul măsurii arestării preventive, nefiind motive de casare a hotărârii penale recurate, instanța urmează să respingă ca nefondat recursul formulat de către inculpat.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2.C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii penale din 14.08.2009 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la 80 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26.08.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Codrina Iosana
G - - - - -
GREFIER,
BECHE
Red. Gh./27.08.2009
Tehnored./2 ex./28.08.2009
Prima instanță:
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 846/
Ședința publică din 26 august 2009
În baza art. 38515pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii penale din 14.08.2009 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la 80 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26.08.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G - - - - -
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky, Anca Nacu, Codrina Iosana
