Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 1418/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
2320/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1418
Ședința publică din data de 13 OCTOMBRIE 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Antoaneta Nedelcu
JUDECĂTOR 2: Mihai Oprescu
JUDECĂTOR 3: Viorel Adrian
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-contestator împotriva Sentinței penale nr.500/30.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-contestator, personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recurentul-contestator a depus motivele de recurs.
Nemaifiind cereri sau excepții de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată astfel încât acordă cuvântul pe fond.
Recurentul contestator, având cuvântul, completează motivele de recurs pe care le-a expus și oral.
Față de motivele formulate și depuse la dosar, solicită admiterea recursului și pe fond, după casarea hotărârii pronunțată de Tribunalul București admiterea contestației.
Reprezentantul Ministerului Public, arată că, în opinia Parchetului hotărârea pronunțată de Tribunalul București este legală și temeinică, solicitând respingerea recursului formulat în cauză, ca nefondat.
În replică contestatorul consideră întemeiată cererea formulată având în vedere susținerile prezentate și în scris.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.500/30.04.2009, Tribunalul București - Secția I-a Penală a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de contestatorul și l-a obligat la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin ordonanța nr. 35/P/2005 din data de 01.04.2005, de scoatere de sub urmărire penală și de aplicare a unei sancțiuni cu caracter administrativ (filele 1-7 ), procurorul din cadrul Parchetului Național Anticorupție Serviciul Anticorupție Bad ispus - în baza art.11 pct.1 lit.b și art.10 lit.b/1 proc.pen. art.91 pen. și art.10 lit.i/1 proc.pen. - următoarele:
1.) Scoaterea de sub urmărire penală, pentru faptele prev. de art.254 alin.2 pen. rap. la art.7 din Legea nr. 78/2000, a învinuiților:
- - fiul lui și, născut la 30.08.1969 în B, domiciliat în B-dul 1 - 1918 nr. 35,. 14,. 1,. 30, sector 3, agent principal de poliție, studii medii, tară antecedente penale;
- fiul lui și, născut la 01.09.1970 în B, domiciliat în B,-, sector 3, agent-șef adjunct de poliție, studii medii, căsătorit, un copil minor. antecedente penale.
2.) Sancționarea învinuiților și, cu câte 3.000.000 lei (ROL), reprezentând amendă administrativă.
3.) Neînceperea urmăririi penale față de numitul -.
Pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.255 pen. rap. la art.7 alin.2 din Legea nr. 78/2000, întrucât există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege.
4.) S-au stabilit cheltuieli judiciare, în cuantum de 1.000.000 lei (ROL), ce au urmat să fie suportate solidar de învinuiți.
5.) Soluția s-a comunicat.
Pentru a dispune astfel, procurorul a reținut - în esență - că:
În fapt, la data de 11.03.2005, aflându-se în executarea atribuțiilor de serviciu, învinuiții și au acceptat și au primit, în baza unei înțelegeri tacite, suma de 300.000 lei (ROL) de la denunțătorul, pentru a acționa contrar îndatoririlor lor de serviciu: să nu aplice măsuri de sancționare contravențională a acestuia.
In concret, învinuiții, în calitate de agenți de poliție la Direcția Generală de Poliție a Municipiului B - Secția 23 Poliție, au oprit pentru verificare la intrare într-un centru Remat, situat pe str. - din Municipiul B, autoturismul cu nr. de înmatriculare B-30-, condus de denunțătorul, care urma să predea la centrul arătat cantitatea de 50 kg. de material reciclabil (aluminiu), provenit din dezmembrarea unor calculatoare, dar nu poseda aviz de însoțire a mărfii și nu avea aplicată în actul de identitate viza de reședință. In acest context, învinuiții i-au comunicat faptul că îl pot sancționa contravențional cu amendă între 2 și 6 milioane lei (ROL), cel verificat înțelegând că trebuie să le ofere o sumă de bani și dându-le suma menționată anterior.
Ținând cont de împrejurările comiterii faptei, urmarea produsă, suma modică, ce reprezintă obiectul infracțiunii de corupție, în cazul fiecăruia dintre învinuiți, a apreciat că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind aplicabile dispozițiile art.18/1 pen.
Potrivit referatului întocmit de procuror la data de 08.02.2006 (filele 122-123, 132, 133, 134, 135 ), ambii învinuiți au achitat la datele de 08.04.2005 și de 19.04.2005 atât amenzile administrative, cât și cheltuielile judiciare aplicate, chiar la datele comunicării soluției adoptate împotriva lor.
Prin ordonanța nr. 512/II-2/2006 din data de 17.08.2006 (filele 140-143), procurorul-șef din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Bucureștia dispus - în baza art.278 proc.pen. - respingerea, ca nelegale și netemeinice, a plângerilor depuse de petentul, iar soluția s-a comunicat.
Pentru a dispune astfel, procurorul-șef a reținut - în esență - că:
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 360/2002, soluția dispusă de procuror a fost comunicată și la Direcția Generală de Poliție a Municipiului
Învinuiții nu au formulat plângere, în termenul prevăzut de art.278 proc.pen. împotriva ordonanței procurorului, ci, tardiv,.
In luna septembrie 2005, în urma cercetărilor administrative efectuate, conducerea Direcției Generale de Poliție a Municipiului B i-a destituit pe cei doi din poliție.
Prin sentința penală nr. 471/02.04.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-:
S-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul împotriva ordonanței nr. 512/II-2/2006 din data de 17.08.2006 a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial București.
A fost obligat petentul la 20 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotăra astfel, instanța de fond a reținut - în esență - că:
Din piesele dosarului, rezultă - în mod cert - că petentul nu a atacat ordonanța din 01.04.2005 emisă în dosarul nr. 35/P/2005, comunicată la 08.04.2005, în termenul legal de 20 de zile prev. de art.278 alin.3 proc.pen. ci după mai mult de 9 luni (dacă avem în vedere primul memoriu formulat de petent, înregistrat în 30.01.2006 la. celelalte memorii fiind ulterioare acestei date), așa încât soluția de respingere a plângerilor acestuia, prin ordonanța nr. 512/II-2/17.08.2006 a - Serviciul Teritorial București, pe motiv că au fost tardiv formulate, este legală.
Prin decizia penală nr. 958/R/19.06.2007, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penală în dosarul nr- (1430/2007):
S-a respins, ca nefondat, recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 471/02.04.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
A fost obligat recurentul-petent la 40 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut - în esență - că petentul a cunoscut soluția procurorului (a plătit amenda), neformulând plângere la timp.
Conform art.461 alin.1 proc.pen. privind contestația la executare, contestație contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, precum și orice alt incident ivit în cursul executării.
Prin petiția prezentă (precizată la termenul de judecată de la data de 24.04.2009, ca fiind o contestație la executare, întemeiată pe dispozițiile art.461 alin. 1 lit.c și d proc.pen.), inclusiv prin concluziile formulate la același termen de judecată, contestatorul a solicitat să i se ridice "măsura de siguranță" care i-a fost aplicată prin ordonanța procurorului, respectiv interzicerea dreptului de a mai exercita funcția de subofițer - agent de poliție.
A susținut că măsura dispusă împotriva sa este nelegală și netemeinică, întrucât împrejurările reținute în actele de urmărire penală efectuate, în special în ordonanța de scoatere de sub urmărire penală și de aplicare a unei sancțiuni cu caracter administrativ, nu corespund adevărului pentru că probele au fost interpretate în mod eronat.
Nu a făcut însă nicio referire expresă la cele două cazuri de contestație la executare pe care le-a considerat incidente.
Ab initio, prin prisma normei de procedură penală redate mai sus, Tribunalul a constatat că, în speță, contestatorul nu se îndreaptă contra executării unei hotărâri (judecătorești) penale, ci împotriva unei ordonanțe emise de procuror, care nici măcar nu conține vreo dispoziție în legătură cu exercitarea funcției de subofițer - agent de poliție. Chiar dacă contestatorul a menționat că destituirea sa a avut loc pe cale administrativă (prin dispoziția nr. 243/2005 a ), urmare a soluției adoptate de procuror, menținută printr-o hotărâre judecătorească definitivă, având putere de lucru judecat, situația este aceeași.
Împotriva acestei sentințe, contestatorul a declarat recurs criticând în esență greșita respingere a contestației ca inadmisibilă în raport de prevederile art. 115 alin. 2 Cod penal și a împrejurării că această contestație ar fi fost îndreptată împotriva ordonanței nr. 512/II-2/2006 din 17.08.2009 a, în realitate privind hotărârea penală nr. 471/02.04.2007 a Tribunalului București - Secția I-a Penală și nr. 958/R/19.06.2007 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția I-a Penală.
A indicat drept temei al cererii de contestație prev. de art. 461 alin. 1 lit. c și d Cod procedură penală.
A mai arătat că greșit a fost respinsă ca tardivă plângerea întemeiată pe prevederile art. 278 Cod procedură penală împotriva ordonanței față de comunicarea greșită a acesteia, iar unele condamnări reflectă o interpretare eronată a probelor de către procurorul de caz.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței recurate în raport de criticile aduse, precum și din oficiu conform prevederilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Corect s-a reținut de către instanță că în realitate contestația formulată în cauză vizează în concret o ordonanță a procurorului care a determinat o destituire pe cale administrativă din funcție, deoarece motivele invocate de petent privesc în concret numai măsurile luate prin această ordonanță și implicit pe cele de natură administrativă, interesul contestatorului fiind acela de a fi repus în funcția de subofițer - agent de poliție.
Ori în raport de această calificare cererii petentului, soluția adoptată de instanță este legală și întemeiată pe prevederile art. 461 alin. 1 Cod procedură penală, potrivit cu care orice contestație împotriva executării vizează o hotărâre penală.
Împotriva ordonanței, însă, contestatorul avea la îndemână calea plângerii întemeiate pe prevederile art. 2781Cod procedură penală, cale de care acesta a uzat, pronunțându-se sentința penală nr. 471/02.04.2007 a Tribunalului București - Secția I-a Penală și decizia penală nr. 958/R/19.06.2007 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția I-a Penală.
Chiar și dacă s-ar fi apreciat că petentul a formulat contestație la executare împotriva acestor hotărâri, Curtea constată că în raport de limitele în care s-a soluționat cauza, respectiv instanțele s-au pronunțat pe cale de excepție cu privire la tardivitatea formulării plângerii, motivele pe care se întemeiată contestația exced acestor limite vizând probleme de fond legate de destituirea sa din funcție, astfel că soluția ar fi fost aceeași, nefiind incidente în cauză prevederile art. 461 alin. 1 lit.c și d Cod procedură penală, întrucâtnupe cale judecătorească, prin cele două hotărâri penale, s-a dispus destituirea din funcție ca măsură de siguranță în sensul prevederilor art. 115 Cod penal.
De asemenea, toate celelalte critici vizează tot aspecte de fond care exced limitele judecății în cadrul procedurii prev. de art. 2781Cod procedură penală.
Așa fiind, pentru toate aceste considerente, Curtea, în temeiul prevederilor art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestator.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul contestato împotriva sentinței penale nr. 500/30.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Dact./05.11.2009.
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală
Președinte:Antoaneta NedelcuJudecători:Antoaneta Nedelcu, Mihai Oprescu, Viorel Adrian
