Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 163/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 163
Ședința publică din data de 19.02.2010
PREȘEDINTE: Daniel Dinu
JUDECĂTORI: Daniel Dinu, Ștefan Fieraru Vasile Mărăcineanu
- -
GREFIER - - -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul, fiul lui și, ns. la data de 17.12.1986, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 569 din data de 22.12.2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care a fost admisă contestația la executare formulată de Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului Dâmbovița și în temeiul disp. art. 18 al. 1 din Legea nr. 302/2004 corob. cu disp. art. 88 s-a dedus din pedeapsa aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 289 din 17.06.2003 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr- definitivă prin decizia penală nr. 574 din 22.12.2003 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, perioadele de arest preventiv executate de acesta în Spania în scopul exclusiv al extrădării, respectiv 7.03.2005 - 17.04.2005 si 17.10.2008 - 10.06.2009.
S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.394/2003 din 8.01.2004 emis pe numele condamnatului și emiterea unui nou mandat de executare a închisorii conform prezentei sentințe.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - condamnat, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurentul - condamnat, având cuvântul personal precizează că își menține cererea de recurs și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Avocat, având cuvântul pentru recurent, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat, având cuvântul pentru condamnatul, solicită instanței admiterea recursului, casarea în parte a sentinței atacate în sensul de a se deduce și perioada reținerii și arestării preventive de la 27.02.2003 până la 24.06.2003.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul pune concluzii de admiterea recursului declarat de condamnat, casarea în parte a sentinței atacate și deducerea perioadei reținerii și arestării preventive de la 27.02.2003 până la 24.06.2003, anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii și emiterea unui nou mandat.
Consideră că într-adevăr hotărârea atacată este nelegală prin omisiunea de a se pronunța și cu privire la deducerea perioadei reținerii și arestării preventive mai sus indicate.
Condamnatul, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 569 din data de 22.12.2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a admis contestația la executare formulată de către Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului Dâmbovița privind pe condamnatul, fiul lui și, născut la data de 17.12.1986 în Târgoviște, CNP -, domiciliat în Târgoviște, str.- -,.22,.A,.6,.28, jud.
În temeiul disp. art.18 alin.1 din Legea nr.302/2004 coroborat cu disp. art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată condamnatului prin sentința penală nr.289 din 17.06.2003, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-, definitivă prin decizia penală nr.574 din 22.12.2003 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, perioadele de arest preventiv executate de acesta în Spania, în scopul exclusiv al extrădării, respectiv 7 martie 2005 - 17 aprilie 2005 și 17 octombrie 2008 - 10 iunie 2009.
S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.394/2003 din 08.01.2004 emis pe numele condamnatului, în baza sentinței penale nr. 289 din 17.06.2003, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-, definitivă prin decizia penală nr.574 din 22.12.2003 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, conform prezentei sentințe.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.11.2009 sub nr-, formulată de către Biroul Executări Penale, în conformitate cu disp. art.419 alin.2 Cod procedură penală, a fost sesizată instanța de executare a sentinței penale nr. 289 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița la data de 17.06.2003 în dosarul nr-, definitivă prin decizia penală nr.574 pronunțată de către Curtea de Apel Ploiești la 22.12.2003, în baza căreia a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 394/2003 din data de 08.01.2004, pe numele condamnatului, constatându-se că în cursul executării sentinței mai sus menționată a intervenit un incident, în sensul disp.art.461 alin.1 lit.d Cod procedură penală, pentru care poate fi promovată o contestație la executare în baza dispozițiilor art.461 Cod procedură penală.
În motivarea cererii se arată că, prin adresa din data de 13.10.2009, Direcția Drept Internațional și Tratate - Serviciul Cooperare Judiciară Internațională în Materie Penală din cadrul Ministerului Justiției și Libertăților a transmis, în anexă, înscrisul prin care autoritățile spaniole au comunicat durata arestării provizorii în vederea extrădării condamnatului, cu mențiunea de a dispune măsurile care se impun în conformitate cu disp. art.18 alin.1 din Legea nr.302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cu modificările și completările ulterioare.
Au fost anexate " nota verbală din 28.08.2009 a Ministerului lor Externe și al Spaniei - Secretariatul General de Consulare și, Generală de și Asistență Consulară - Generală de Juridice Consulare din dosarul nr.75649--2005, către Ambasada României la Madrid - Secția Consulară, prin intermediul căreia a fost remisă copia adresei Secției nr.2 a Secției Penale a Tribunalului Național ( Nacional), împreună cu certificatul perioadei de arest preventiv suferit de numitul, în scopul exclusiv al extrădării, cum reiese din Rolul Secției 49/2005 din Procedura de Extrădare -/2005 al Judecătoriei Centrale de Instrucție nr.003, cuprinsă între 07 martie 2005 - 17 aprilie 2005 și de la 17 octombrie 2008 până la 10 iunie 2009.
A fost atașat dosarul Tribunalului Dâmbovița nr.2717/2003 în care s-a pronunțat sentința penală nr.289/17.06.2003.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constat că, a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare, prin sentința penală nr. 289 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița la data de 17.06.2003 în dosarul nr-, definitivă prin decizia penală nr.574 pronunțată de către Curtea de Apel Ploiești la 22.12.2003, în baza căreia a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 394/2003 din data de 08.01.2004, iar în temeiul art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată condamnatului durata reținerii și a arestării preventive executată în perioada 27.02.2003 - 24.06.2003.
Prin adresa nr.- din 3.11.2008 s-a comunicat de către Inspectoratul de Poliție al Județului D - Serviciul de Investigații Criminale că mandatul de executare nr.394/2003 din 08.01.2004 emis în baza sentinței penale nr.289 din 17.06.2003 privind pe numitul nu a fost executat întrucât cel în cauză se sustrage de la executarea pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare, fiind dat în urmărire națională prin Dispoziția nr.-/19.02.2004 și în urmărire internațională prin nr.9267 din 15.07.2004 și că a fost arestat în Spania la data de 07.03.2005 în vederea extrădării pentru România.
Prin certificatul emis de Tribunalul Național ( Nacional) - Secția Penală s-a comunicat către Ministerul Justiției - Generală de Cooperare Juridică Internațională perioada de arest preventiv suferit de numitul, în Spania, în scopul exclusiv al extrădării, cum reiese din Rolul Secției 49/2005 din Procedura de Extrădare -/2005 al Judecătoriei Centrale de Instrucție nr.003, aceasta fiind cuprinsă între 07 martie 2005 - 17 aprilie 2005 și 17 octombrie 2008 până la 10 iunie 2009, când a fost predat autorităților române.
Având în vedere și documentele înaintate de către Direcția Drept Internațional și Tratate - Serviciul Cooperare Judiciară Internațională în Materie Penală din cadrul Ministerului Justiției și Libertăților, respectiv, nota verbală din 28.08.2009 a Ministerului lor Externe și al Spaniei - Secretariatul General de Consulare și, Generală de și Asistență Consulară - Generală de Juridice Consulare din dosarul nr.75649--2005 către Ambasada României la Madrid - Secția Consulară, prin intermediul căreia a fost remisă copia adresei Secției nr.2 a Secției Penale a Tribunalului Național ( Nacional), împreună cu certificatul perioadei de arest preventiv suferit de numitul, în scopul exclusiv al extrădării, cum reiese din Rolul Secției 49/2005 din Procedura de Extrădare -/2005 al Judecătoriei Centrale de Instrucție nr.003, cuprinsă între 07 martie 2005 - 17 aprilie 2005 și de la 17 octombrie 2008 până la 10 iunie 2009, instanța apreciază că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.18 alin.1 din Legea nr.302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "durata arestului efectuat în străinătate în îndeplinirea unei cereri de asistență judiciară internațională în materie penală formulate de autoritățile române în temeiul prezentei legi este luată în calcul în cadrul procedurii penale române și se compută din durata pedepsei aplicate de instanțele române".
Pentru considerentele mai sus enunțate, contestația la executare formulată de către Biroul Executări Penale se privește ca fondată, astfel încât, în temeiul disp. art. 461 alin.1 lit.d Cod procedură penală, instanța a admis-o, iar în temeiul disp. art.18 alin.1 din Legea nr.302/2004 coroborat cu disp. art.88 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 289 din 17.06.2003, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-, definitivă prin decizia penală nr.574 din 22.12.2003 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, perioadele de arest preventiv executate de acesta în Spania, în scopul exclusiv al extrădării, respectiv 7 martie 2005 - 17 aprilie 2005 și 17 octombrie 2008 - 10 iunie 2009.
Totodată, a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.394/2003 din 08.01.2004 emis pe numele condamnatului, în baza sentinței penale nr. 289 din 17.06.2003, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-, definitivă prin decizia penală nr.574 din 22.12.2003 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești și a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, urmând a se deduce din pedeapsa aplicată perioadele de reținere și arestare preventivă, respectiv 27.02.2003 - 24.06.2003, 7.03.2005 - 17.04.2005, 17.10.2008 - 10.06.2009 și perioada executată de la 10.06.2009 până la zi.
Împotriva sentinței a declarat recurs contestatorul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că, nu i s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la data de 27.02.2003 la 24.06.2003, solicitând admiterea recursului, casarea în parte sentinței și deducerea acestei perioade.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele, așa cum prevăd disp. art.3856alin.2 cod pr.penală, constată că recursul contestatorului este fondat, cazul de casare incident fiind cel prevăzut de art. 3859pct. 10 cod pr.penală, respectiv instanța nu s-a pronunțat asupra unei cereri esențială pentru parte.
Astfel, recurentul contestator, a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare, prin sentința penală nr. 289 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, la data de 17.06.2003, în dosarul nr-, modificată prin decizia penală nr.574 pronunțată de către Curtea de Apel Ploiești la 22.12.2003, și rămasă definitivă prin decizia nr. 3346/17.06.2004 a ÎCCJ, prin care s-a respins recursul ca tardiv declarat.
Prin aceleași hotărârii, în baza art. 88 cod penal, i s-a computat recurentului perioada reținerii și arestării preventive de la data de 27.02.2003 până la punerea în libertate, respectiv 24.06.2003, acestuia fiindu-i inițial aplicată măsura educativă a liberărtății supravegheate, prevăzută de art. 103 cod penal.
În baza sentinței sus-menționate a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 394/2003 din data de 08.01.2004, în cuprinsul căruia s-a menționat perioada dedusă de la 27.02.2003 - 24.06.2003.
Prin urmare, în condițiile în care instanța de fond a admis contestația formulată de contestatorul, a dedus perioadele de arest preventiv executate de acesta în Spania, în scopul exclusiv al extrădării, respectiv 7 martie 2005 - 17 aprilie 2005 și 17 octombrie 2008 - 10 iunie 2009 și a anulat mandatul de executare menționat, trebuia dedusă și perioada reținerii și arestării preventive de la data de 27.02.2003 la 24.06.2003, în vederea menționării ei în noul mandat.
Față de aceste considerente, constatând temeinicia cazului de casare invocat de inculpat, Curtea, în baza art.38515alin.(1) pct.(2) lit.d) Cod procedură penală, va admite recursul penal declarat de condamnatul, fiul lui si, ns.la data de 17.12.1986, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 569 din data de 22.12.2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, și va casa, în parte, sentința atacată, în sensul că deduce și perioada reținerii și arestării preventive de la 27.02.2003 până la 24.06.2003, perioada ce va fi menționată în mandatul de executare a pedepsei închisorii ce se va emite.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În baza art.192 al.3 cod procedură penală, cheltuieli judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, iar în baza art. 189 cod procedură penală, va dispune plata onorariului apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515al.1 pct.2 lit. cod procedură penală, admite recursul declarat de condamnatul, fiul lui si, ns.la data de 17.12.1986, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 569 din data de 22.12.2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Casează în parte sentința atacată, în sensul că deduce și perioada reținerii și arestării preventive de la 27.02.2003 până la 24.06.2003, perioada ce va fi menționată în mandatul de executare a pedepsei închisorii ce se va emite.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În baza art.192 al.3 cod procedură penală, cheltuieli judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
În baza art. 189 cod procedură penală, dispune plata onorariului apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.02.2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Daniel Dinu, Ștefan Fieraru Vasile Mărăcineanu
Fiind plecat în concediu de odihnă
se va semna de
Președintele completului
Grefier,
Red.
Tehnored.DD
6 ex./03.03.2010
nr- Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Daniel DinuJudecători:Daniel Dinu, Ștefan Fieraru Vasile Mărăcineanu
