Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Sentința 187/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR. -
1462/2009
SENTINȚA PENALĂ NR.187
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 03.07.2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Andreea Cioată
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - a fost reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea contestației la executare formulata de contestatorul.
La apelul nominal făcut in ședința publică răspunde contestatorul, in stare de arest, asistat de avocat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședința, după care:
Contestatorul susține ca nu contesta hotărârea in a cărui executare se afla, respectiv sentința penală nr.123/F din 16 mai 2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI -Secția a II a Penală in dosarul nr- (2986/2008), care se afla atașata la dosar, ci modalitatea in care s-a efectuat calculul fracției de pedeapsa pe care o mai are de executat, in sensul ca nu s-au scăzut cele 90 zile executate. Susține ca a formulat aceasta cerere si la judecătorul delegat de la penitenciar, iar acesta l-a îndrumat sa se adreseze instanței de judecata.
Constatând ca nu sunt excepții de invocat, alte probe de administrat și cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată si acordă cuvântul în susținerea contestației.
Apărătorul din oficiu numit pentru contestatorul susține ca l-a sfătuit pe acesta in sensul depunerii unei cereri la judecătorul delegat, si, fata de susținerile contestatorului, lasă la aprecierea curții.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazăinadmisibilacontestația la executare formulată, în cauză nefiind incidente nici unul din cazurile limitativ prevăzute de art.461 Cod Procedură Penală, aspectele sesizate putând fi soluționate prin depunerea unei cereri la judecătorul delegat de la penitenciar.
În ultimul cuvânt, contestatorul solicită admiterea contestației sale.
CURTEA
La data de 18.06.2009 s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe sub numărul - (1462/2009) o cerere formulată de condamnatul, prin care acesta sesiza faptul că o hotărâre a Curții de APEL BUCUREȘTI este interpretată în mod eronat și, în consecință, pusă în aplicare în mod greșit de către locul de detenție.
În fapt, condamnatul a arătat că prin sentința penală nr. 79127/2002 a Tribunalului Penal din, Italia, a fost condamnat la pedeapsa de 9 închisoare și 3 mii de euro amendă. Această pedeapsă a fost grațiată parțial, respectiv cu o fracție de 3 ani precum și amenda de 3 mii de euro, rămânând de executat 6 ani. A început executarea acestei pedepse în Italia la data de 24.04.2006.
În data de 05.07.2007, Biroul de supraveghere, prin magistratul de supraveghere emite "Ordonanța în materie de eliberare anticipată" cu nr. 273/07 LA prin care s-a permis reducerea pedepsei cu 90 de zile pentru 2 semestre de pedeapsă executate, respectiv pentru pedeapsa executată în perioada 24.04.2006-23.04.2007. Prin urmare s-au acordat 90 de zile câștig datorită a muncii depuse.
Curtea de APEL BUCUREȘTI, prin sentința penală nr. 123 din 16.05.2008, a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Ape! B și a recunoscut sentința penală nr. 79127/2002 a Tribunalului Penal din, a constatat că pedeapsa a fost grațiată parțial, respectiv cu o fracție de 3 ani precum și amenda de 3 mii de euro, rămânând de executat 6 ani, a computat perioada executării de la data de 24.04.2006 la zi și a constatat că executarea pedepsei începută la data de 24.04.2006 urmează a fi executată la data de 25.01.2012. Adică s-au recunoscut cele 90 de zile câștig.
În baza sentinței penale nr. 123F din 16.05.2008, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI, și a mandatului de condamnare, nr. 207, din data de 01.08.2008, condamnatul a considerat că la calculul fracției când subsemnatul urmează să devină propozabil pentru liberare condiționată trebuie să se țină cont de data de 25.01.2010 și nu 22.04. 2010 așa cum este stipulat acum în dosarul său, ținându-se astfel cont de cele 90 de zile câștig, recunoscute atât prin "Ordonanța în materie de eliberare anticipată" cu nr. 273/07 a Biroului de supraveghere, prin magistratul de supraveghere, cât si prin sentința penală nr. 123 din 16.05.2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Condamnatul a mai arătat că, în opinia sa, instanța competentă, Curtea de APEL BUCUREȘTI, s-a pronunțat prin sentința penală nr. 123F din 16.05.2008, stabilind că pedeapsă urmează a fi executată la data de 25.01.2012.
Examinând cererea formulată de petentul condamnat (calificată drept contestație la executare) în raport de actele și lucrările dosarului, dar și de dispozițiile legale în materie, Curtea reține următoarele:
Petentul condamnat a formulat cererea dedusă judecății fiind nemulțumit de modul în care figurează în dosarul său individual ținut de locul de deținere data la care urmează a lua sfârșit executarea pedepsei, respectiv 22.04.2010 în loc de 25.01.2010, cum este corect, cu consecințe directe asupra modului de calcul al fracției obligatorii de pedeapsă pentru liberarea condiționată.
În lipsa unei calificări exprese a cererii de către petent și a întemeierii ei în drept, aceasta a fost calificată drept contestație la executare, mai precis contestație la titlu, împrejurare ce a atras competența acestei instanțe, conform art.461 alin.2 teza a doua Cod procedură penală.
Potrivit dispozițiilor art.461 alin.1 Cod procedură penală, contestație contra executării unei hotărâri penale se poate face doar în următoarele 4 cazuri expres și limitativ prevăzute de lege:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, precum și orice alt incident ivit în cursul executării.
În speță, așa cum a arătat în cererea sa scrisă, dar și oral, cu ocazia dezbaterilor în prezenta cauză, petentul condamnat nu a înțeles să conteste sentința penală nr.123 F din 16.05.2008 a Curții de APEL BUCUREȘTI - secția a II a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pe care o consideră legală și temeinică sub toate aspectele (inclusiv cel al momentului la care urmează ca pedeapsa să fie considerată executată, astfel cum a rezultat în urma computării). Tot astfel, acesta nu contestă corectitudinea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.207/01.08.2008, emis în baza acestei sentințe penale.
Motivele sale concrete de nemulțumire, astfel cum au fost mai sus expuse (o menționare greșită a datei de expirare a pedepseiîn dosarul individual ținut de locul de detenție, conform art.78 din Legea nr.275/2006, cu consecința amânării datei la care devine propozabil pentru liberarea condiționată) nu se circumscriu nici cazului prev. de art.461 alin.1 lit.c Cod procedură penală (neputând fi interpretate ca "o împiedicare la executare" ori ca "o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută") și nici vreunuia din celelalte trei cazuri de contestație la executare.
Pentru îndreptarea eventualelor erori materiale strecurate în dosarul individual (pe care însă petentul nu le-a dovedit), petentul se poate adresa administrației locului de deținere, căreia îi revine obligația completării și ținerii acestui dosar. Pe de altă parte, nimic nu îl împiedică pe petent să se adreseze judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate desemnat pentru locul de deținere respectiv, care, potrivit dispozițiilor art.6 alin.3 din Legea nr.275/2006, supraveghează și controlează asigurarea legalității în executarea acestor pedepse.
Față de considerentele mai sus expuse, constatând că în cauză nu ne găsim în situația reglementată de prevederile art.461 Cod procedură penală, Curtea va respinge ca inadmisibilă contestația la executare promovată de petentul condamnat, soluție în raport de care îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca inadmisibilă contestația la executare formulată de condamnatul cu privire la sentința penală nr.123 F din 16.05.2008 a Curții de APEL BUCUREȘTI - secția a II a penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă contestatorul la plata sumei de 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu, avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare pentru contestator.
Pronunțată în ședință publică azi, 3 iulie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.AC
Dact.AC
4 ex.
Președinte:Andreea CioatăJudecători:Andreea Cioată
