Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 697/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.697
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Bogdan Adrian
JUDECĂTOR 2: Monica Vadana
JUDECĂTOR 3: Silviu Anti
GREFIER: ---
**********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua fost reprezentat legal de - procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de contestatorul împotriva sentinței penale nr.142/P/08.07.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul - contestator, în stare de detenție, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul - contestator arată că își menține recursul.
Apărătorul recurentului - contestator arată că acesta afirmă că a fost eliberat în anul 2000 și condamnat din nou în 2004, rezultând deci că în perioada 2000 - 2004 acesta a fost liber, dar tot contestatorul susține că până în 2003 executat o pedeapsă. Solicită emiterea unei adrese către Penitenciarul Bacău pentru a comunica ce a executat contestatorul, respectiv dacă în perioada 2000 - 2003 executat vreo pedeapsă.
Reprezentantul Ministerului Public arată că la pronunțarea hotărârii au fost avute în vedere toate sentințele penale privind contestatorul.
Curtea respinge cererea formulată de apărătorul contestatorului, la dosar existând toate datele pentru justa soluționare a cauzei.
Nemaifiind alte cereri, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Apărătorul recurentului - contestator, avocat, arată că temeiul contestației la executare îl constituie art.461 lit.c CPP. Precizează că din actele dosarului rezultă că s-a dispus condamnarea contestatorului în anul 2005, la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Afirmă că, contestatorul consideră că o pedeapsă nu i-a fost dedusă. Susține că la 8.09.2004 toate hotărârile erau definitive. Solicită ca instanța să aprecieze. Învederează faptul că din contopirile efectuate rezultă că nu este vreo pedeapsă care să nu fi fost avută în vedere, dar contestatorul susține că a executat o pedeapsă în perioada 2001 - 2003 care nu i-a fost dedusă.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat. Arată că hotărârea Tribunalului Neamț este legală și temeinică. Precizează că infracțiunea de tâlhărie din anul 2004 nu este concurentă cu celelalte infracțiuni anterioare.
Recurentul - contestator arată că este arestat din anul 1992 și trebuie să i se deducă perioada. Precizează că nu înțelege pentru ce i-a fost adăugat restul de circa 300 de zile. Solicită admiterea contestației la executare.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin sentința penală nr. 142/8.07.2009 pronunțată de Tribunalul Neamțs -a dispus, în temeiul art.460 și 461 Cod procedură penală, respingerea, ca nefondată, a contestației la executare, formulată de contestatorul, împotriva sentinței penale nr.90/P/18.05.2005 pronunțată de Tribunalul Neamț.
În temeiul art.189 alin.1 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 100 lei, a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
A fost bligat contestatorul să plătească statului suma de 120 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Prin contestația formulată de condamnatul i și înregistrată sub nr-, s-a solicitat anularea mandatului privind executarea pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 90/ 18.05.2005 a Tribunalului Neamț.
La data de 01.06.2009, condamnatul a formulat o nouă contestație la executare, înregistrată sub nr-, care privește același mandat de 10 ani închisoare.
La termenul din 08.07.2009, s-a dispus conexarea acestei cauze la dosarul nr-.
Condamnatul a solicitat să i se deducă din pedeapsă toate perioadele executate anterior și să fie pus în libertate, întrucât în loc de 10 ani închisoare a executat 17 ani închisoare.
Contestația este nefondată pentru considerentele ce vor fi expuse:
Prin sentința penală nr. 90/P/2005 pronunțată de Tribunalul Neamț, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 3011 din 27.09.2005 a Curții de Apel Bacău, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 7023/13.12.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin.2 lit.b,c și alin.2 ind.1 lit.a Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.a,b Cod penal - faptă comisă în noaptea zilei de 8/9.11.2004.
Anterior, a mai fost condamnat după cum urmează:
- prin sentința penală nr. 1078/08.10.1993 a judecătoriei sectorului 1 B, la 4 ani închisoare;
- prin sentința penală nr. 597/ 06.12.2001 a Judecătoriei Târgu Neamț, definitivă prin decizia penală nr. 368/06.06.2002 a Curții de Apel Bacău, la pedeapsa de 3 ani închisoare;
- prin sentința penală nr. 33/13.03.2000 a Tribunalului Suceava, rămasă definitivă prin neapelare, la pedeapsa de 5 ani închisoare;
- prin sentința penală nr. 768/11.06.1996 a Judecătoriei sectorului I B, la pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare.
Prin sentința penală nr. 1892/11.05.1999 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 30/13.01.2000 a Curții de Apel Iași, s-a admis cererea condamnatului, s-au contopit pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 768/1996 a Judecătoriei sectorului 1 B și sentința penală nr. 2340/ 1998 Judecătoriei Iași, deducându-se toate perioadele de arest preventiv executate de condamnatul.
Prin decizia penală nr. 245/16.10.2000 a Curții de Apel Suceava au fost contopite pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 768/1996 a Judecătoriei Sectorului 1 B, sentința penală nr. 2340/1998 a Judecătoriei Iași, restul de pedeapsă din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 1078/1993 a Judecătoriei sectorului 1 B și pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 33/13.03.2000 a Tribunalului Suceava și s-au dedus perioadele executate până la data pronunțării deciziei. S-a constatat pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare executată și s-a dispus punerea în libertate a condamnatului.
La data comiterii infracțiunii pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 90/P/ 2005 Tribunalului Neamț, s-a aflat în stare de recidivă prevăzută de art. 37 lit.a,b Cod penal, infracțiunea de tâlhărie comisă în noaptea de 8/9.11.2004 nu este concurentă cu nicio infracțiune pentru care contestatorul a fost condamnat, anterior prin hotărâri definitive.
Contestația condamnatului, întemeiată pe dispozițiile art. 461 alin.1 lit.c Cod procedură penală este nefondată, motiv pentru care, tribunalul a respins-o și l-a obligat pe acesta, conform art. 192 alin.2 Cod procedură penală, la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cursul judecății, inclusiv onorariul apărătorului din oficiu.
Împotriva deciziei a declarat recurs în termenul legal recurentul
Prin motivele de recurs, recurentul a invocat netemeinicia deciziei recurate prin aceea că i s-a respins cererea de contestație la executare, a executat 17 ani închisoare în loc de 10 ani cât a fost condamnat prin 90/ 2005 Tribunalului Neamț. Solicită să se constate executată această perioadă și să se dispună punerea sa în libertate.
Instanța de control judiciar, examinând motivele de recurs invocate dar și din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art 385/9alin 3 Cpp, combinat cu art 385/6 alin 1Cpp constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente.
În mod corect prima instanță a stabilit situația condamnărilor contestatorului, astfel:
Prin decizia penală nr. 245/16.10.2000 a Curții de Apel Suceava au fost contopite mai multe pedepse aplicate inculpatului în pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare, a fost constatată această pedeapsă și s-a dispus punerea inculpatului în libertate.
Ulterior la data de 8/9.11.2004 săvârșește infracțiunea de tâlhărie pentru care este condamnat prin nr 90/2005 a Tribunalului Neamț, modificată prin decizia penală nr. 3011/27.09.2005 a Curții de Apel Bacău, definitivă prin decizia penală nr. 7023/13.12.2005 a ÎCCJ la pedeapsa de 10 ani închisoare. Pentru această faptă se reține starea de recidivă postexecutorie prev de art 37 lit b Cp față de pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare aplicată prin decizia penală nr. 245/16.10.2000 amintită mai sus, precum și starea de recidivă postcondamnatorie prev de art 37 lit a Cp față de restul de 357 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani aplicată prin 597/6.12.2001 a Judecătoriei Bicaz, definitivă prin decizia nr. 368.6.06.2002 a Curții de Apel Bacău.
Din cele expuse rezultă cu claritate că pedeapsa de 10 ani nu este concurentă cu faptele pentru care s-a dispus contopirea prin decizia penală nr. 245/16.10.2000 a Curții de Apel Suceava, pentru a se contopi cu această din urmă rezultantă.
Dispozițiile art 36 Cp referitoare la contopirea pedepselor se referă doar la cazul unor infracțiuni concurente și nu atunci când condamnatul se află în stare de recidivă cum este cazul în speță, când sunt incidente dispozițiile art 39 Cp, legiuitorul prevăzând un regim sancționator mai pentru recidiviști.
Față de cele expuse, hotărârea primai instanțe fiind legală și temeinică și întrucât nu există motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu, în temeiul art 385/15 pct 1 lit Cpp Curtea va respinge recursul de față.
Văzând și dispozițiile art 192 alin 2 Cpp
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385/15 pct.l lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul contestator, împotriva sentinței penale nr.142 din 8.07.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dispune plata din fondurile MJ a sumei de 100 lei către Baroul Bacău, apărător oficiu.
In baza art.192 al 2 Cod procedură penală, obligă recurentul să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.11.2009 în prezența recurentului aflat în stare de detenție.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - -
- -
GREFIER
- - -
Red.sent.pen.
Red.
Tehnored.
Ex.2
24.11.2009
Președinte:Bogdan AdrianJudecători:Bogdan Adrian, Monica Vadana, Silviu Anti
