Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 701/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.701
Ședința separată și ne publică din 19 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Bogdan Adrian
JUDECĂTOR 2: Monica Vadana
JUDECĂTOR 3: Silviu Anti
GREFIER: ---
**********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa fost reprezentat legal de - procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău împotriva decizie penale nr.212/A/12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința separată și ne publică se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al intimatului - inculpat, avocat și intimata - parte responsabilă civilmente C, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, având în vedere procesul verbal întocmit ca urmare a executării mandatului de aducere emis pe numele intimatului - inculpat, din care rezultă că inculpatul este plecat din țară pe o perioadă nedeterminată, constată că intimatul - inculpat se sustrage de la judecarea cauzei în recurs.
Intimata - parte responsabilă civilmente C arată că fiul ei este plecat din țară.
Nemaifiind alte cereri, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a recursului așa cum a fost declarat și motivat. Arată că soluția instanței este netemeinică. Sancțiunea aplicată este una blândă în raport de fapta săvârșită și urmările produse, având în vedere faptul că săvârșirea unui număr de 3 infracțiuni de furt calificat, pe timp de noapte, prin efracție, nu este un accident ci reprezintă o conduită infracțională. Precizează că trebuie avute în vedere modalitatea de săvârșire a faptelor, pericolul social, prejudiciul cauzat, persoana și conduita inculpatului. Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond condamnarea inculpatului.
Apărătorul intimatului - inculpat, avocat, solicită respingerea recursului declarat de parchet și menținerea sentinței penale și a decizie atacate, ca fiind legale și temeinice. Arată că așa cum rezultă din probatoriul administrat, instanța de fond corect a dat eficiență circumstanțelor reale și personale ale inculpatului, care a recunoscut, nu are antecedente penale, a restituit bunurile părților vătămate, rezultând deci că în mod corect instanța de fond i-a aplicat o amendă administrativă, pe care inculpatul a și achitat- Susține că s-a adus o atingere minimă valorilor ocrotite de legea penală. Solicită respingerea recursului și plata onorariului pentru apărător desemnat din oficiu.
Intimata - parte responsabilă civilmente C solicită respingerea recursului parchetului.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin sentința penală nr. 2439/5 dec. 2008 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul penal nr- s-a dispus în temeiul art. 11 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod Procedură Penală raportat la art. 10 alin. 1 lit.1Cod Procedură Penală, achitarea inculpatului C, fiul lui și născut la 13-12-1990 în municipiul B, județul B cetățean român, studii medii, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în B-, județul B, CNP--, necăsătorit, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzut de art. 208 alin. 1-209 alin. 1lit. a,e, g,i Cod Penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod Penal și art. 99 u Cod Penal.
În temeiul art. 181Cod Penal raportat art. 91 alin. 1 lit. c Cod Penal, a aplicat inculpatului sancțiunea amendă administrativă în cuantum de 1000 lei.
În temeiul art. 14,346 Cod Procedură Penală coroborat cu art. 998 Cod Civil, 999 cod civil și art. 1000 alin. 2 Cod Civil a obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 250 lei către partea civilă SC PN.
În temeiul art. 189 Cod Procedură Penală a dispus plata din fondurile MJ a sumei de 200 lei către avocat - cu titlu de onorariu avocat oficiu.
În temeiul art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. d Cod Procedură Penală a obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 1859/P/ 2007 înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr- s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului minor C pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a,e,g,i Cod Penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod Penal și art. 99 șu Cod Penal.
În fapt, prin actul de sesizare s-a reținut că în perioada aprilie 2007 -iulie 2007 pe timp de noapte și împreună cu alte persoane au furat mai multe bunuri din autoturisme parcate în locuri publice din mun.
Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În noaptea de 01/02.04.2007, inculpatul C - a fost surprins de lucrătorii de poliție în timp ce încerca să ascundă o de rezervă furată de la autoturismul cu nr. de înmatriculare BC-5- parcat în loc public pe str.22 din municipiul B.
Inculpatul a deșurubat lanțul de susținere a roții de rezervă și din locul special amenajat, și-a însușit fără drept bunul, urmând să-l valorifice a doua zi în târgul auto.
Autoturismul este proprietatea SC" Casa"SRL B, care nu are pretenții bănești în cauză, deoarece bunul a fost restituit.
Fapta inculpatului recunoscută și probată prin: proces verbal de consemnare, plângerea și relațiile părții vătămate, dovezi de predare - primire, declarație inculpat, proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, constituie în materialitatea ei infracțiunea de furt calificat prevăzută și pedepsită de art.208 al.1 - 209 al.1 lit.a,e,g,i Cod penal cu aplicarea art.99 Cod penal.
În noaptea de 04/05.06.2007 inculpatul C - s-a aflat pe str.9 - din municipiul B unde, cu ajutorul unui corp dur a spart geamurile dreapta față și stânga la două autoturisme marca, parcate în loc public furând din interior interfața unui CD player și un CD de aceeași marcă. Autoturismele aparțin SC" "SRL P N, cu punct de lucru în B, constituindu-se partea civilă cu suma de 700 lei. Autoturismele poartă numere de înmatriculare B-56- și B-51-.
Pe timpul cercetărilor, a fost ridicat și un fragment de urmă papilară de pe portiera unuia din autoturisme, constatându-se că acesta aparține inculpatului care a arătat modalitatea comiterii faptei, precizând că bunurile astfel furate au fost vândute unor persoane necunoscute.
Fapta inculpatului recunoscută și probată prin: reclamația, declarațiile și relațiile părții civile, proces verbal de cercetare la fața locului, planșe foto, raport de constatare tehnico științifică, declarația inculpat, proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, constituie în materialitatea ei infracțiunea de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art.208 al.1 - 209 al.1 lit.a,e,g,i Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și art.99 Cod penal.
În noaptea de 25/26.06.2007, inculpatul C - s-a deplasat pe str.- - din B, unde în loc public era parcat autoturismul Hunday, cu nr. de înmatriculare IF - 25-, aparținând Bank România- Sucursala B, aflat în folosința numitei.
În împrejurarea arătată inculpatul, folosindu-se de un corp dur a spart geamul autoturismului menționat și a furat un CD pe care l-a vândut a doua zi unor persoane necunoscute în Centrală din municipiul B.
Pentru paguba produsă Bank România - Sucursala B s-a constituit parte civilă în procesul penal, cu suma de 600 lei.
Fapta inculpatului recunoscută și probată prin: reclamația, declarația numitei, proces verbal de cercetare la fața locului, relații parte civilă, planșă fotografică, declarație inculpat, proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, constituie în materialitatea ei infracțiunea de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art.208 al.1 - 209 al.1 lit.e,g,i Cod penal cu aplicarea art.99 Cod penal.
În noaptea de 28/29.06.2007 inculpatul C - s-a aflat împreună cu inculpatul pe str.9 - din municipiul B, în scopul de a fura bunuri din autoturismele parcate în loc public.
În timp ce învinuitul asigura paza locului faptei, inculpatul C - a spart cu un corp dur, geamul lateral stânga față al autoturismului marca Opel Astra cu nr.B--, aparținând SC" s" P N, cu punct de lucru în Deoarece s-a declanșat sistemul de alarmă și de locul faptei se apropia o patrulă de poliție, inculpații au fugit. Prin fapta lor s-a produs o pagubă în sumă de 250 lei cu care SC" s"P N s-a constituit parte civilă.
Fapta inculpaților recunoscută și probată prin: proces verbal de cercetare la fața locului, relații parte vătămată, declarațiile numitului, planșe foto, raport de constatare tehnico științifică, declarație inculpați, proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, constituie în materialitatea ei infracțiunea de tentativă la furt calificat, prevăzută și pedepsită de art.20 Cod penal raportat la art.208 al.1-209 al.1 lit.a,e,g,i Cod penal art.99 Cod penal pentru inculpatul C - și complicitate la infracțiunea de tentativă la furt calificat, prevăzută și pedepsită de art.26 Cod penal cu referire la art.20 Cod penal raportat la art.208 al.1 - 209 al.1 lit.a,e,g,i Cod penal cu aplicarea art.75 lit.c Cod penal față de învinuitul.
În aceeași noapte de 28/29.06.2007 și în împrejurarea menționată anterior, au fost identificați și învinuiții și Pipera, care se deplasaseră pe str.- din B, unde furaseră un detector marca, prin spargerea geamului din stânga față a autoturismului marca cu nr. de înmatriculare -, aparținând părții vătămate, producând o pagubă de 300 lei, prin fapta învinuitului Pipera în timp ce paza acestuia era asigurată de învinuitul.
Bunul astfel sustras, a fost restituit celui păgubit care continuă să aibă pretenții în cauză, constituindu-se parte civilă cu suma de 300 lei reprezentând contravaloarea geamului distrus.
Fapta inculpaților recunoscută și probată prin: reclamația și declarațiile părții civile, dovezi de predare primire, proces verbal de cercetare la fața locului, planșe foto, declarație inculpați, proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, constituie în materialitatea ei infracțiunea de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art.208 al.1 -209 al.1 lit.a,e,g,i Cod penal cu aplicarea art.99 Cod penal pentru învinuitul Pipera și complicitate la infracțiunea de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art.26 Cod penal raportat la art.208 al.1 - 209 al.1 lit.a,e,g,i Cod penal cu aplicarea art.75 lit.c Cod penal și art.37 lit.b Cod penal față de învinuitul.
În noaptea de 13/14.07.2007 inculpatul C -, - și Pipera s HG-au aflat pe- din B, unde în loc public era parcat autoturismul marca cu nr. de înmatriculare -, aparținând părții vătămate.
În timp ce și Pipera asigurau paza locului faptei, inculpatul C - a spart geamul din partea a autoturismului, furând un radiocasetofon marca și un detector marca.
Deoarece bunurile furate, au fost restituite părții vătămate, aceasta nu are pretenții în cauză.
Fapta inculpaților recunoscută și probată prin: reclamația și declarațiile părții vătămate, proces verbal de depistare, dovezi de predare primire proces verbal, declarație inculpați, proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, constituie în materialitatea ei infracțiunea de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art.208 al.1 - 209 al.1 lit.a,e,g,i Cod penal cu aplicarea art.99 Cod penal pentru inculpatul C, complicitate la infracțiunea de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art.26 Cod penal raportat la art.208 al.1- 209 al.1 lit.a,e,g,i Cod penal cu aplicarea art.99 Cod penal față de învinuiții și Pipera.
Audiat în instanță inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor.
În conformitate cu dispozițiile art. 17 Cod penal infracțiunea este fapta socială care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală. în ceea ce privește pericolul social, în conformitate cu dispozițiile art. 18 Cp. acesta are în vedere orice acțiune sau inacțiune prin care se aduce atingere uneia dintre valorile apărate de legea penală și pentru sancționarea căreia este necesară aplicarea undei pedepse.
În baza art. 18Cod penal nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia dintre valorile aparate de lege si prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social s-a ținut seama de modul și de mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Pentru ca o pedeapsă să-și atingă scopul preventiv, ea trebuie să fie astfel aleasă și dozată încât, prin fiecare din funcțiile ei, să realizeze un efect preventiv maxim. Individualizarea legală se face prin stabilirea pedepsei pentru fiecare infracțiune în parte în raport de gradul de pericol social abstract al faptei, ținând cont de importanța valorii sociale lezate și de gravitatea vătămării la care e supusă acesta dar individualizarea judecătorească se face post delictum de instanța judecătorească și constă în adecvarea pedepsei la o anumită faptă concretă și la un infractor care trebuie reeducat.
Este de necontestat faptul că o pedeapsă - de același gen și cuantum - nu produce același efect educativ asupra tuturor infractorilor, instanța a fost datoare să țină seama de elementele care caracterizează persoana infractorului: starea psihofizică a acestuia, mediul în care s-a dezvoltat și trăiește, comportarea sa înainte și după săvârșirea infracțiunii.
În speță, inculpatul, a avut o conduită bună în societate înainte de săvârșirea infracțiunii, acesta nemaiavând de a face cu rigorile legii, nu prezintă pericol social prin aplicarea unei sancțiuni mai blânde, iar pe parcursul cercetărilor a avut o comportare sinceră.
Având în vedere cele expuse anterior și faptul că ceilalți participanți la faptă au fost pedepsiți prin aplicarea unei amenzi administrative, deși unul dintre făptuitori era recidivist, având în vedere faptul că inculpatul era minor iar prin aplicarea unei pedepse ar exista în cauză un tratament sancționator mai față de ceilalți participanți în condițiile în care este necesar să existe o egalitate de tratament față de toți făptuitorii, instanța a apreciat că fapta dedusă judecății nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În consecință, în temeiul art.11 pct. 2 lit. a și al art. 10 lit.1cu art. 181Cod penal a achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii pentru care este cercetat întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În temeiul art. 91 lit. c Cod penal, a aplicat inculpatului sancțiunea de 1000 lei amendă administrativă.
Prin decizia penală nr.212/A/12.05.2009, pronunțată în dosarul nr- al tribunalului Bacăus -a dispus respingerea ca nefondat a apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a arătat că, caracterul penal al faptei este înlăturat dacă fapta concretă nu prezintă gradul de pericol necesar al unei infracțiuni.
Pericolul social al infracțiunii, stabilit în abstract de legiuitor în momentul incriminării faptei trebuia să existe, să se verifice prin fiecare faptă săvârșită, pentru a caracteriza fapta respectivă ca infracțiune.
Este posibil ca în concret fapta săvârșită, deși formal, să îndeplinească toate trăsăturile pentru a fi caracterizată ca infracțiune, adică este prevăzută de legea penală, este săvârșită cu vinovăția cerută de lege, dar pericolul social să nu evidențieze o periclitare a valorilor sociale ocrotite, să fie minim, să nu fie suficient pentru a caracteriza fapta ca infracțiune.
Cu alte cuvinte, este posibil ca, în concret, fapta săvârșită să fie lipsită de importanță prin pericolul social minim pe care-l prezintă, iar pentru combaterea ei, nu este necesară aplicarea unei pedepse. În astfel de situații, când pericolul social concret al faptei săvârșite este minim, când nu este suficient pentru a caracteriza fapta ca infracțiune - este înlăturat caracterul infracțional al faptei și, pe care de consecință, este înlăturată și răspunderea penală. Cum însă, la incriminarea unei fapte, legiuitorul ia în considerare printre altele și pericolul social ce-l reprezintă fapta, tot legiuitorul trebuie să prevadă în ce condiții fapta concretă nu are gradul de pericol social necesar al unei infracțiuni.
În art.18 Cod penal, se prevede că "nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni".
Prin aceste dispoziții, așa cum s-a arătat mai sus, se stabilește pentru organul de aplicare al legii sarcina de a stabili pe baza unor criterii legale prevăzute de art.18/1 al.2 Cod penal, dacă fapta săvârșită prezintă sau nu gradul de pericol social necesar pentru caracterizarea acesteia ca infracțiune.
Când pericolul social concret nu este suficient pentru caracterizarea faptei, ca infracțiune, caracterul penal al faptei este înlăturat, iar făptuitorului i se aplică o sancțiune cu caracter administrativ prev. de art.91 Cod penal.
Fapta prevăzută de legea penală, care nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni, potrivit art.181Cod penal, este o faptă lipsită în mod vădit de importanță, concluzie ce rezultă din atingerea minimă adusă valorilor ocrotite de legea penală și din conținutul ei concret.
Așadar, fapta prevăzută de legea penală lipsită de pericol social are ca trăsături caracteristice o atingere minimă adusă valorii sociale ocrotite penalicește și prin aceasta reliefează o lipsă vădită de importanță.
Instituția prevăzută în art.181Cod penal, are un caracter general, în sensul că este aplicabilă în principiu în cazul tuturor faptelor prevăzute de legea penală, indiferent de natura lor și de pedeapsa prevăzută pentru ele.
Înlăturarea caracterului penal al faptei prevăzute de legea penală ca urmare a constatării lipsei de pericol social concret are loc cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.
Prevederea condițiilor în care fapta prevăzută de legea penală nu are caracter penal asigură cadrul legal în care organele de aplicare a legii penale evaluează pericolul social concret cu evitarea arbitrariului, subiectivismului, abuzurilor.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social - potrivit dispozițiilor art.181al.2 Cod penal - se ține seama de: modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit de făptuitor de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, de persoana și conduita făptuitorului.
Criteriile prevăzute în lege se folosesc împreună pentru a stabili gradul de pericol social al faptei comise și necesitatea ori inutilitatea pedepsei în cazul concret.
a) Modul și mijloacele de săvârșire pot reliefa un pericol social concret suficient pentru a caracteriza fapta ca infracțiune, când au fost folosite mijloacele de săvârșire periculoase (explozii, otrăvirea apei ori a alimentelor care urmează să fie servite mai multor persoane) ori prin numărul mare de acte comise.
b) După scopul urmărit de făptuitor, pericolul social poate fi scăzut când fapta a fost comisă pentru satisfacerea unei trebuințe (cumpărarea unui medicament pentru cineva bolnav din familie cu banii sustrași din gestiune). Când infracțiunea a fost comisă pentru înlesnirea ori acoperirea altei infracțiuni, pericolul social, de data aceasta, este ridicat și suficient pentru a caracteriza fapta ca infracțiune.
c) Împrejurările în care fapta a fost comisă sunt relevante pentru cunoașterea pericolului social al acesteia și al periculozității făptuitorului. Dacă fapta a fost comisă în împrejurări agravante (noaptea ori profitând de situația creată de o calamitate, pericolul social este ridicat, iar fapta poate fi infracțiune. Dimpotrivă, fapta comisă în împrejurări nefavorabile pentru făptuitor (o suferință, starea de ebrietate în care a ajuns întâmplător, etc.) pot reliefa un pericol social scăzut.
d) După urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce. Când prin faptă s-a produs un prejudiciu foarte mic, fapta după acest criteriu nu are pericolul social suficient al unei infracțiuni. Dacă prin faptă s-ar fi putut produce prejudicii mari, fapta are pericolul, social al unei infracțiuni.
e) Persoana și conduita făptuitorului este examinată, de asemenea, pentru a stabili gradul de pericol social al faptei comise de acesta. Se ține seama, fără îndoială de atitudinea făptuitorului înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea acesteia, de antecedentele penale, de orice circumstanțe personale ale acestuia.
Ori, pornind de la aceste criterii, obligatorii pentru instanță în aprecierea gradului de pericol social concret al faptei, tribunalul a apreciat așa cum corect a stabilit și instanța de fond că se regăsesc întru totul aceste dispoziții în atitudinea și urmarea activității inculpatului minor C -.
Toate actele și lucrările dosarului relevă așa cum corect a apreciat și instanța de fond că inculpatul minor se află la primul conflict cu legea penală, este un incident până la această dată în viața sa, așa încât instanța de fond a apreciat în mod corespunzător că trebuie să acorde în primul rând funcția de reeducare și nu rolului coercitiv mai ales dat fiind faptul, că este vorba despre un minor.
De altfel, atât urmările produse cât și valorile lezate prin caracterul lor concret permit aplicarea unei sancțiuni mai blânde, iar în raport de poziția pe care a avut-o pe toată durata cercetărilor, și mai mult decât atât, față de faptul că sancțiunea administrativă aplicată a și fost achitată, relevă încă o dată, că soluția adoptată de instanța de fond este cea care se impunea din întreaga economie a dispozițiile legal aplicate în speța dată.
În cauză a formulat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău în care se arată că motivarea instanței de apel este în totală contradicție cu mijloacele de probă administrate în cauză, iar aplicarea unei sancțiuni administrative nu este în măsură să atingă scopul urmărit de legea penală.
Modul și mijloacele de săvârșire ale celor trei infracțiuni în evidență faptul că inculpatul, deși minor, a acționat pe timp de noapte, în deplină cunoștință de cauză, sustrăgând bunuri prin efracție, din autoturismele părților vătămate. Conduita acestuia nu reprezintă un accident, așa cum a reținut instanța de apel ci o hotărâre infracțională distinctă, pusă în practică în mod repetat de către acesta.
Faptul că prejudiciul creat prin infracțiunile săvârșite în dauna părților vătămate este relativ modic reprezintă o împrejurare care nu ține de conduita inculpatului. Acesta a sustras bunurile pe care le-a descoperit în incinta autoturismelor iar pericolul social al faptelor săvârșite nu constă în valoarea prejudiciului ci în împrejurările în care inculpatul a săvârșit infracțiunile.
Persoana și conduita inculpatului reprezintă circumstanțe personale pe care instanța le are în vedere la individualizarea pedepsei și nu reprezintă un criteriu de bază pentru aplicarea unei sancțiuni administrative, așa cum s-a motivat în decizia penală.
Așa cum rezultă chiar și din conținutul deciziei penale, fapta a fost săvârșită de către inculpat, prejudiciul există, iar scopul urmărit de către inculpat prin săvârșirea infracțiunii a fost atins, creându-se o stare de pericol social, condiție impusă în mod imperativ de către legea penală.
Prin urmare, în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat săvârșite în condițiile impuse de dispozițiile art.41 al.2 pen.
Pentru aceste considerente, în baza art.385/15 pct.2 lit.d CPP s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii, reținerea spre rejudecare a cauzei și pe fond condamnarea inculpatului C C-tin -.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și decizia penală recurată, din prisma motivelor invocate în termenul dispus în art.385/10 alin.2 CPP, precum și a celor care pot fi luate în considerare din oficiu potrivit art.385/9 alin.3 CPP, Curtea de Apel reține următoarele:
Instanța de apel a apreciat în mod corect că din probele administrate legal de către prima instanță rezultă situația de fapt redată în considerentele sentinței penale apelate și vinovăția inculpatului. De asemenea, a dat o încadrare juridică legală, în concordanță cu faptele reținute.
Primele instanțe au făcut însă o apreciere greșită asupra evaluării pericolului social concret al infracțiunii comise de inculpat și a persoanei acestuia, în sensul că au luat în considerare doar acele criterii care avantajează situația juridică a acestuia.
Deși au enumerat considerații de ordin teoretic care pot îndruma instanța în procesul de evaluare a obiectului judecății, nu au mers mai departe în demersul lor, pentru a arăta în concret care anume aspecte le-au format convingerea existenței unei vătămări minime a relațiilor sociale privind patrimoniul.
Inculpatul a comis 6 acte materiale de furt calificat, unele în participație cu alte persoane, toate în locuri publice, prin efracție, sustrăgând obiecte de o valoare relativ neînsemnată, însă distrugând geamurile autoturismelor luate drept Ť.
Deși a fost surprins de organele de poliție la săvârșirea primului furt, din 01./02.04.2007, acesta a continuat activitatea infracțională încă trei luni de zile.
De altfel, din referatul de evaluare (fila 96 p) rezultă că este o persoană "care creează probleme" în comunitatea de origine, fiind cunoscut pentru furturi comise în același cadru. Recunoaște inclusiv că a săvârșit o tâlhărie cu un coautor, în luna august 2007.
În aceste condiții, nu se poate concluziona că o sancțiune cu caracter administrativ este îndestulătoare pentru a asigura reeducarea inculpatului minor, perspectiva unei pedepse susceptibile a fi executată în regim de detenție fiind mai potrivită cu situația sa socială, caracterizată prin anturaje compuse din persoane cu antecedente penale, dezvoltarea unui comportament infracțional de durată impunându-se a fi reprimat cât mai de.
Atitudinea procesuală de recunoaștere a infracțiunii comise și conștientizarea consecințelor sale antisociale vor fi avute în vedere de instanța de recurs la individualizarea modului de executare a pedepsei aplicate, după cum lipsa antecedentelor penale ale acestuia vor fi luate în considerare prin reținerea circumstanței atenuante legale, prevăzută de art.74 lit.a Cp.
Pentru aceste considerente, constatându-se întemeiat recursul procurorului, în baza art.385/15 pct.2 lit.d CPP, acesta va fi admis, vor fi casate primele hotărâri pentru greșita achitare a inculpatului, procedându-se la condamnarea lui la pedeapsa închisorii, cu aplicarea art.81 Cp, privind suspendarea condiționată a executării.
Văzând și dispozițiile art.189, art.191, alin.1 și 3 și art.192, alin.3 CPP,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.38515, pct.2, lit.d pr.pen. admite recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău împotriva deciziei penale nr.212/AP/12.05.2009, pronunțată în dosarul nr- al tribunalului Bacău.
Casează decizia penală recurată în totalitate și sentința penală nr.2439/05.12.2008 a Judecătoriei Bacău în parte, în ceea ce privește greșita soluționare a laturii penale și obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, iar în rejudecare:
În baza art.208, alin.1, art.209, alin.1, lit.a, e, g și i cod penal, cu aplicarea art.41, alin.2 cod penal, art.99 și urm. cod penal, în condițiile art.74, lit.a și art.76, lit.d cod penal, condamnă pe inculpatul C -, domiciliat în B,-, jud. B, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la pedeapsa de câte 8 luni închisoare.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64, lit.a, teza a II- a și lit.b cod penal, în condițiile și pe perioada prevăzută de art.71, alin. 2 cod penal.
În baza art.81 cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art.110 cod penal, stabilește termen de încercare pe o perioadă de 2 ani.
În baza art.71, alin.5 cod penal, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art.359, alin.1 pr.pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 cod penal.
În baza art. 191, alin.1 și 3 pr.pen. obligă inculpatul și părțile responsabile civilmente, în solidar, la plata a 500 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale menționate.
În baza art.189 pr.pen. dispune plata din fondurile MJ a sumei de 200 lei, onorariu avocat oficiu,.
În baza art. 192, alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel și în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - -
- -
GREFIER
- - -
Red.sent.pen. Șt.
Red. / Gh.
Red.
Tehnored.
Ex.4
08.12.2009
Președinte:Bogdan AdrianJudecători:Bogdan Adrian, Monica Vadana, Silviu Anti
