Furtul (art.208 cod penal). Decizia 1139/2008. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.1139 /

Ședința publică din data de 11. 12.2008

PREȘEDINTE: Ion Dincă

JUDECĂTOR 2: Anca Nacu

JUDECĂTOR 3: Florin Popescu

GREFIER: - -

Ministerul Public - Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror.

Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.161 din 22.05.2008, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosar nr-.

La apelul nominal se prezintă pentru inculpatul recurent lipsă, avocat ales cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind partea vătămată intimată - & SRL

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.

Avocatul ales al inculpatului solicită în principal admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri judecătorești și rejudecând cauza să se restituie cauza la procuror în vederea refacerii urmăririi penale având în vedere că actele de urmărire penală sunt lovite de nulitate, fiind efectuate cu încălcarea dreptului la apărare al inculpatului întrucât: nu i s-a adus la cunoștință învinuirea, deși i s-a luat o declarație după începerea urmăririi penale; nu i s-au adus la cunoștință dreptul de a fi asistat de un apărător; dreptul de a nu da nicio declarație. În subsidiar solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și rejudecând cauza achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a și art. 10 al.1 lit.a Cod penal pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 78 alin.1 și art.79 alin.1 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a și art. 10 lit.d Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 și 4 Cod penal pentru motivele dezvoltate în scris la dosar.

Procurorul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea ambelor hotărâri ca legale și temeinice, inculpatul a fost prins în flagrant - nu poseda permis de conducere. Cu privire la nulitatea urmăriri penală invocată de apărătorul ales al inculpatului susține că aceasta nu a fost invocată la fond și apel, că s- luat declarație inculpatului pe formular tip și i s-au pus în vedere prevederile legale.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 277 din 31 ianuarie 2008, Judecătoria Arad, în temeiul art. 208 alin.1, 4 art. 209 alin.1, lit. g, Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 27.07.1973 în, jud. B, domiciliat în comuna, jud. B, cetățean român, muncitor construcții, recidivist, CNP -, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În temeiul art. 78 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal a condamnat pe același inculpat, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.

În temeiul art. 79 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal a condamnat pe același inculpat, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.

În temeiul art.86 ind.4 alin.1 raportat la art. 83 Cod penal a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.227/24.01.2006 a Judecătoriei Arad, definitivă prin respingerea apelului conform deciziei penale nr.303./07.06.2006 a Tribunalului Arad și a dispus cumularea aritmetică a acestei pedepse cu fiecare pedeapsă sus precizată, rezultând astfel următoarele pedepse: 6 ani închisoare și două pedepse de câte 4 ani închisoare.

În temeiul art. 33 lit. b raportat la art. 34 lit. b Cod penal a contopit cele 3 pedepse în pedeapsa cea mai grea, astfel încât inculpatul va executa în final pedeapsa de6 ani închisoare.

În temeiul art.71 Cod penal a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal cu excepția dreptului de a alege.

A constatat că partea vătămată - și SRL S nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în fapt că în seara zilei de 8.07.2006, în jurul orelor 21,30 inculpatul care a locuit și a lucrat în municipiul A, la - SRL A, ca mecanic auto, efectuând reparații la mașini tip cap tractor, s-a deplasat la panoul din atelier și a luat cheile de contact de la capul tractor marca cu număr de înmatriculare BH - 06 -, s-a urcat la volanul tractorului, l-a pornit și l-a condus prin curte spre ieșire. Martorul, care era de pază în acel moment, i- deschis bariera de la ieșire din curte.

Astfel, în jurul orei 2,00 inculpatul conducea capul tractor pe Calea din direcția Gară CFR -. Un echipaj al poliției, observând noaptea circulând un cap tractor pe Calea, a pus în funcțiune semnalele acustice și luminoase și a pornit în urmărirea capului tractor, reușind să îl blocheze și să-l oprească în apropierea. Întrucât inculpatul nu a oprit când a sesizat că este urmărit, polițiștii de la ordine publică au solicitat sprijin prin stație de la echipajele rutiere.

Imediat ce a fost oprit, inculpatul a coborât din autovehicul și a devenit recalcitrant, refuzând să colaboreze și să prezinte documentele solicitate de către polițiști, alergând pe trotuarul din fața spre.

Deoarece inculpatul emana miros de băuturi alcoolice, polițiștii l-au condus la Spitalul Clinic Județean A, în vederea recoltării de probe biologice. La spital inculpatul a continuat să fie agresiv, refuzând în primă fază recoltarea de sânge, dar mai apoi a acceptat.

Potrivit buletinului de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 734/A/5 din 10.07.2006, inculpatul a avut în data de 9.07.2006, la ora 3,20 o alcoolemie de 1,35 g/l alcool pur în sânge, iar la ora 4,20 o alcoolemie de 1,20 g/l alcool pur în sânge.

De asemenea, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că inculpatul nu avea permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule.

Starea de fapt a fost stabilită prin următoarele mijloace de probă: proces verbal de constatare ( 6- 8), declarații de martor ( 21 - 30 dosar urmărire penală și - 19 dosar cercetare judecătorească, - 24 dosar cercetare judecătorească, - 39 dosar cercetare judecătorească, G - 50 dosar cercetare judecătorească), coroborate cu declarațiile învinuitului ( 31 - 32 dosar urmărire penală).

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul care a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și în rejudecarea cauzei să se dispună achitarea inculpatului în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 1o lit. a Cod procedură penală pentru infracțiunile prevăzute de art. 78 al. 1 și 79 al. 1 din OUG nr. 195/2oo2 și în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 1o lit. d Cod procedură penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 2o8 al. 1, 2o9 lit. g, i Cod penal.

Tribunalul Arad, prin decizia penală nr.161 din 29 mai 2008, respins apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 277 din 31.01.2008 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr-.

Examinând apelul conform dispozițiilor art. 371 Cod procedură penală, prin prisma motivelor de apel, Tribunalul constatat că apelul este nefondat.

S-a considerat că prima instanță, pe baza probelor administrate și anume procesul verbal de constatare, declarațiile inculpatului și a martorilor ascultați, G, buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie precum și adresa nr. 45/7 decembrie 2oo7 a - SRL A prin care sunt precizate atribuțiile de serviciu ale inculpatului, in mod corect a reținut că inculpatul a sustras de la partea vătămată un cap tractor și folosindu-se de chei potrivite la condus prin mun. A deși nu poseda permis de conducere și avea o alcoolemie de 1,35g/l.

S-a mai apreciat că prima instanță, față de mențiunile din procesul verbal de constatare încheiat de organele de poliție din care rezultă că persoana care a condus vehiculul este inculpatul și care în momentul in care a fost oprit în trafic a încercat să fugă, fiind necesară intervenția și a unui alt echipaj de poliție, în mod corect a înlăturat declarația inculpatului care a negat acest fapt. Reținând că inculpatul a condus vehiculul, prima instanță în mod corect a reținut săvârșirea de către acesta și a infracțiunii de furt calificat și de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o alcoolemie care depășește limita legală.

De asemenea s-a constatat că prima instanță a făcut o justă aplicare a dispozițiilor art. 72 și art. 52 Cod penal, la stabilirea pedepselor avându-se în vedere gradul de pericol social concret al infracțiunilor rezultat din modul în care au fost săvârșite, persoana inculpatului care este recidivist, prin sentința penală nr. 227/2oo6 acesta fiind condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 78 al. 1, 79 al. 4 și 81 al. 1 din OUG nr. 195/2oo2.

Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs în termenul legal inculpatul, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr- din 24.07.2008, prin care a solicitat în principal în temeiul art. 385 ind. 15 alin. 2 lit. c casarea C.P.P. hotărârilor pronunțate în primă instanță și în apel și, rejudecând cauza, trimiterea acesteia la procuror în vederea refacerii urmăririi penale cu respectarea tuturor prevederilor legale care reglementează dreptul la apărare, iar în subsidiar în temeiul art. 385 ind. 15 alin. 2 lit. b casarea C.P.P. hotărârilor pronunțate în primă instanță și în apel și, rejudecând cauza, achitarea în temeiul art. 345 alin. 3 rap. la art. 11 pct. 2 lit. a și art. 10 alin. 1 lit. a pentru C.P.P. infracțiunile prev. de art. 78 alin. 1 și 79 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și achitarea în temeiul art. 345 alin. 3 rap. la art. 11 pct. 2 lit. a și art. 10 alin. 1 lit. d pentru C.P.P. infracțiunea prev. de art. 208 alin. 1 și 4.

Cod Penal

În motivarea recursului, inculpatul a arătat că: invocă în susținerea recursului cazurile de casare prev. de art. 385 ind. 9.C.P.P. la pct. 6 (urmărirea penală a avut loc în lipsa apărătorului, când prezența era obligatorie) și pct. 10 (instanța nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului):

I - învinuitului nu i s-a adus la cunoștință învinuirea, deși i s-a luat o declarație, după începerea urmăririi penale; învinuitului i s-au luat două declarații scrise de mâna proprie și în nici una dintre situații nu i s-au adus la cunoștință drepturile procesuale, respectiv dreptul de a fi asistat de un apărător și dreptul de nu da nici o declarație, atrăgându-i-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa; au fost încălcate astfel disp. art. 6, 70 și 202.C.P.P. art. 6 alin. 3 lit. a și c din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și cetățeanului și a libertăților fundamentale, precum și art. 14 alin. 3 lit. a și d din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice;

II - inculpatul nu a săvârșit infracțiunile prev. de art. 78 alin. 1 și 79 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, iar cu privire la infracțiunea de furt de folosință nu sunt întrunite elementele constitutive:

1. din declarațiile inculpatului coroborate cu declarațiile celor doi martori rezultă că inculpatul nu a condus în noaptea de 8/9.07.207 autovehiculul cap - tractor;

2. nu se poate reține în sarcina inculpatului nici infracțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, deoarece cele două infracțiuni prev. de OUG 195/2002 au fost reținute în concurs ideal;

3. cu privire la infracțiunea de furt prev. de art. 208 alin. 1 și 4.Cod Penal, la momentul săvârșirii faptei camionul se afla în detenția - SRL, societate la care inculpatul era angajat ca mecanic auto, iar inculpatul nu a luat bunul cu intenția directă, calificată prin scopul însușirii pe nedrept, ci pentru a-l duce la spălat;

4. cu privire la modalitatea prev. de art. 208 alin. 4.Cod Penal, deoarece autovehiculul a fost luat de o altă persoană și dus la spălat iar apoi în zona pentru a lua cheile de la șofer și a le preda șoferului care urma să plece în cursă; odată ce inculpatul era angajat la - SRL, societate în detenția căreia se afla bunul, nu se poate vorbi de lipsa consimțământului persoanei vătămate (filele 40-42).

Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a celor analizate din oficiu, Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat pentru considerentele ce urmează.

Din probatoriul administrat rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul recurent a săvârșit toate cele trei infracțiuni reținute în sarcina sa.

Astfel, martorul Gad eclarat că: este taximetrist și în seara incidentului se afla în cursă; a văzut un camion oprit pe partea dreaptă și a observat când o persoană a coborât din cabină și a luat-o la fugă peste liniile de tren, iar când s-a întors din cursă a aflat de la organele de poliție că persoana respectivă a fost prinsă și că se afla în stare de ebrietate ( 29 dosar de urmărire penală și 50 dosar primă instanță).

De asemenea, martorul arată că: a observat o mașină de poliție care folosind girofarurile și a oprit un autocamion cu număr de B care se deplasa către; șoferul a coborât din mașină la insistențele polițiștilor; au venit mai multe echipaje de poliție întrucât la un moment dat șoferul a încercat să fugă spre stadionul; se observa că șoferul a consumat băuturi alcoolice și a declarat polițiștilor că nu are acte asupra sa și că se numește ( 23 dosar de urmărire penală).

Totodată, martorul a declarat că era de serviciu în noaptea de 08/09.07.2006 iar la un moment dat pe poarta firmei a ieșit autotractorul la volanul căruia se afla mecanicul firmei pe care îl cunoaște întrucât acolo locuiește și pe care îl știe sub numele de, chemându-l ( 26 dosar de urmărire penală).

Din adresa nr. 45/07.12.2007 emisă de A rezultă că în seara de 08.07.2006 nu au fost alte persoane care au efectuat reparații și nici o altă persoană care a condus vreun cap tractor ( 37 dosar primă instanță).

Coroborând aceste mijloace de probă cu procesul-verbal de constatare a infracțiunilor ( 6-8 dosar de urmărire penală), rezultă că inculpatul a fost cel care a scos capul tractor din incinta și l-a condus pe drumurile publice, fiind apoi oprit de organele de poliție.

Nu poate fi reținută apărarea inculpatului potrivit căreia în noaptea incidentului a fost cu autovehiculul la o spălătorie din. Pe de o parte, aceste susțineri nu au fost dovedite cu nici un mijloc de probă. Pe de altă parte, este greu de crezut că într-o noapte de sâmbătă spre duminică, la ora 2, cineva ar duce un autovehicul la spălătorie.

Cum din adresa nr. 86.234/19.07.2006 a Instituției Prefectului B - Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor reiese că inculpatul nu figurează în evidențe cu permis de conducere ( 16 dosar de urmărire penală), în mod corect prima instanță a reținut în sarcina inculpatului infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere prev. de art. 78 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 (în redactarea de la momentul săvârșirii faptei).

Întrucât din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 724/10.07.2006 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală A reiese că inculpatul a avut o alcoolemie de 1,35 la prima probă și de 1,20 la a doua probă ( 17 dosar de urmărire penală), în mod corect prima instanță a reținut în sarcina inculpatului și infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prev. de art. 79 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 (în redactarea de la momentul săvârșirii faptei).

Reținând că inculpatul a scos autovehiculul din incinta fără a avea consimțământul vreunui reprezentant al acestei societăți sau al societății proprietare & și l-a condus astfel fără drept pe drumurile publice, în mod corect prima instanță a reținut în sarcina inculpatului și infracțiunea de furt de folosință prev. de art. 208 alin. 1 și 4.

Cod Penal

În privința sancțiunilor, se observă că pedepsele fost corect individualizate, având în vedere gradul de pericol social concret al infracțiunilor și persoana inculpatului (care se află în stare de recidivă postsondamnatorie, a fugit de polițiști și a avut un comportament agresiv față de agenții de Poliție care l-au oprit în trafic și i-au cerut să se legitimeze; inițial a refuzat nemotivat să se supună recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei - 18 și 20 dosar de urmărire penală). Astfel, pedeapsa de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt (orientată spre minimul special) și pedepsele de câte un an (în cuantumul minim prevăzut de lege) pentru infracțiunile de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere prev. de art. 78 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 (în redactarea de la momentul săvârșirii faptei) și de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prev. de art. 79 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 (în redactarea de la momentul săvârșirii faptei) sunt în măsură să asigure reeducarea inculpatului și sunt proporționale cu gradul de pericol social al faptelor și al făptuitorului.

De asemenea, instanța de recurs constată că în mod corect s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 227/24.01.2006 a Judecătoriei Arad (rămasă definitivă la data de 22.06.2006 - f 54 verso dosar primă instanță) și s-au aplicat dispozițiile care reglementează concursul de infracțiuni, fiind aplicată pedeapsa cea mai grea, fără spor.

Instanța de recurs va înlătura susținerile inculpatului recurent conform cărora se impune restituirea cauzei la Parchet în vederea refacerii urmăririi penale cu respectarea tuturor prevederilor legale care reglementează dreptul la apărare.

Conform art. 197 alin. 1.C.P.P. încălcările dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci când s-a adus o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.

2 al aceluiași articol prevede că ispozițiile relative la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată sunt prevăzute sub sancțiunea nulității; de asemenea, sunt prevăzute sub sancțiunea nulității și dispozițiile relative la participarea procurorului, prezența învinuitului sau a inculpatului și asistarea acestora de către apărător, când sunt obligatorii, potrivit legii, precum și la efectuarea referatului de evaluare în cauzele cu infractori minori.

Potrivit art. 171 alin. 2.C.P.P. sistența juridică este obligatorie când învinuitul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical educativ, când este reținut sau arestat chiar în altă cauză, când față de acesta a fost dispusă măsura de siguranță a internării medicale sau obligarea la tratament medical chiar în altă cauză ori când organul de urmărire penală sau instanța apreciază că învinuitul ori inculpatul nu și-ar putea face singur apărarea, precum și în alte cazuri prevăzute de lege.

Întrucât inculpatul nu se afla în nici una dintre aceste situații, sistența sa juridică nu era obligatorie, astfel încât nu este incident cazul de nulitate absolută prev. de art. 197 alin. 2.

C.P.P.

Art. 197 alin. 2.C.P.P. nu prevede printre cazurile de nulitate absolută și misiunea organelor de urmărire penală de a aduce la cunoștința învinuitului a faptei care formează obiectul cauzei, încadrarea juridică a acesteia, dreptul de a avea un apărător, precum și dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

Ca atare, această omisiune constituie un motiv de nulitate relativă, care potrivit art. 197 alin. 4.C.P.P. atrage nulitatea actului în condițiile alin. 1, numai dacă a fost invocată în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului.

Or, inculpatul nu a invocat motivul de nulitate relativă la primul termen de judecată cu procedura completă.

Curtea nu își poate însuși nici critica inculpatului potrivit căreia ar fi incident cazul de casare prev. de art. 385⁹pct. 10, respectiv instanța nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului.

Prima instanță și instanța de apel s-au pronunțat asupra tuturor faptelor reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, cu privire la probele administrate și asupra cererilor esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului.

Este adevărat că și în faza apelului inculpatul, prin apărător, a solicitat restituirea cauzei la Parchet în vederea refacerii urmăririi penale cu respectarea tuturor prevederilor legale care reglementează dreptul la apărare.

Însă, această cerere a intervenit doar în cuprinsul concluziilor scrise, deci după momentul închiderii dezbaterilor ( 29 dosar apel).

Având în vedere aceste considerente, în baza art. 385¹⁵alin. 1 pct. 1 lit. b pr. pen. va fi respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 161/A/29.05.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- din 03.03.2008.

Văzând și disp. art. 192 al. 2.pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În temeiul art.385¹⁵pct.1 lit. Cod procedură penală respinge recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.161 din 29.05.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.

În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 120 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

DEFINITIVA.

Pronunțată în ședința publică din 11.12.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. 16.12.2008

Tehnored.

2ex/16.12.2008

Prima inst. - Jud.

Inst. apel., - Trib.