Furtul (art.208 cod penal). Decizia 494/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.494/

Ședința publică de la 17 septembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Adriana Ispas

JUDECĂTOR 2: Dan Iulian Năstase

JUDECĂTOR 3: Daniel

Grefier -

Cu participarea Ministerului public prin procuror -

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva deciziei penale nr.293 din data de 18 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, și a sentinței penale nr.698/P din data de 17 aprilie 2009, pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.208-209 Cod penal.

În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă:

- recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.3355/2009, emisă de Baroul Constanța;

- pentru intimatul inculpat, care a lipsit, avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.3727/2009, emisă de Baroul Constanța.

Se constată lipsa intimatelor părți vătămate și.

Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.

Întrebat fiind, recurentul inculpat arată că dorește să dea declarație în cauză, aceasta fiind consemnată în procesul-verbal atașat la dosarul cauzei.

În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.

Curtea, nu are de ridicat excepții conform art.302Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri, în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.

Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat, arată că recursul declarat în cauză vizează individualizarea pedepsei și solicită admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate și pe fond, să se dispună redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia, urmând a se avea în vederea că fapta a fost săvârșită în forma tentativei, inculpatul este tânăr, provine dintr-o familie muncitoare, de la țară, iar partea vătămată și-a retras plângerea.

Având cuvântul, avocat, pentru intimatul inculpat, solicită admiterea recursului declarat de inculpatul pentru motivele arătate de apărătorul acestuia.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, formulează concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpatul și menținerea hotărârilor pronunțate de Tribunalul Constanța și Judecătoria Medgidia, ca temeinice și legale. Consideră că la pronunțare cele două instanțe au avut în vedere atitudinea oscilantă a inculpatului, iar cuantumul pedepsei este consecința revocării unei suspendări sub supraveghere aplicată pentru săvârșirea unei alte infracțiuni.

Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat, arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la soluția ce urmează a se pronunța în cauză.

- CURTEA -

Asupra recursului penal de față:

Constată că prin sentința penală nr. 698/17.04.2009, Judecătoria Medgidiaa hotărât:

În baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod pr. pen. rap. la art. 10 lit. h pr.pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea de amenințare prev. de art. 193 cod pen. cu aplic. art. 37 lit. a cod pen. ca urmare a împăcării cu parte vătămată.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod pr. pen. rap. la art. 10 lit. h pr.pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile de amenințare prev. de art. 193 cod pen. și de lovire sau alte violente prev. de art. 180 alin. 2 cod pen. ca urmare a împăcării cu parte vătămată.

În baza art. 20 cod pen. rap. la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g și i cod pen. cu aplic. art. 37 lit. a cod pen. a condamnat pe inculpatul la o pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt calificat, parte vătămată.

În baza art. 6 alin. 2 lit. a din Legea nr. 205/2004, modif. prin Legea nr. 9/2008 rap. la art. 23 alin. 11și alin. 3 lit. c din Legea nr. 205/2004, modif. prin Legea nr. 9/2008 cu aplic. art. 37 lit. a cod pen. a condamnat pe inculpatul la o pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omorârea animalelor cu intenție, parte vătămată.

În baza art. 864cod pen. rap. la art. 83 cod pen. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sent. pen. nr. 488/P/21.03.2008 a Judecătoriei Medgidia, definitivă prin neapelare și s-a dispus executarea acesteia alături de pedepsele nou aplicate.

În baza art. 33 cod pen. rap. la art. 34 lit. b cod pen. au fost contopite pedepsele de mai sus și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 71 cod pen. au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II a și b cod pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 cod pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioadele executate de la 12.08.2007 la 21.11.2007 și de la 09.12.2008 la zi.

În baza art. 350 cod pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

Instanța de fond a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că la data de 05.12.2008, partea vătămată s-a întâlnit pe strada principală din loc. din jud. C cu inculpatul, care era sub influența băuturilor alcoolice, și, pe fondul unui conflict mai vechi, s-au certat după care și-au continuat fiecare drumul.

Ulterior, inculpatul s-a întâlnit pe stradă cu inculpatul, care era cu căruța, căruia i-a relatat cearta cu partea vătămată.

Astfel, cei doi au plecat cu căruța după partea vătămată.

La un moment dat, ajungând pe partea vătămată, inculpatul a coborât din căruță cu o țeavă de metal și a lovit pe partea vătămată.

Totodată, ambii inculpați au amenințat pe partea vătămată cu acte de violență.

În urma loviturilor primite, potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 635/LR/2008 emis de SML C, partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale.

În aceeași dată de 05.12.2008, inculpatul, după ce s-a despărțit de a hotărât să sustragă bunuri de la locuința părții vătămate, respectiv de la tatăl acestuia, cu care locuiește, respectiv.

În acest sens, s-a deplasat la locuința acestuia și a sărit gardul mergând în spatele casei la cotețele de păsări.

Însă, a fost simțit de câinele părții vătămate care a început să latre și, cu intenție și cruzime, acesta a omorât câinele cu o țeavă metalică, cu mai multe lovituri în cap.

În acest timp, partea vătămată, alarmat de lătraturile câinelui a chemat telefonic organele de poliție care au sosit imediat la fața locului.

Polițistul văzându-l pe inculpat, pe care l-a recunoscut fiind din sat, l-a somat să se oprească dar, acesta a fugit prin spatele curților.

Cu ocazia cercetărilor la fața locului, s-au constatat faptele inculpatului de mai sus, și s-a ridicat o urmă de încălțăminte.

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. -/2009 întocmit de IPJ C, urma de încălțăminte ridicată prin fotografiere la data de 06.12.2008 de la locuința părții vătămate, a fost creată de unui pantof corespondent piciorului drept, cu acelați desen al tălpii și aceeași mărime ca cele ale perechii de pantofi ridicați la data de 06.12.2008 de la.

Instanța de fond a reținut, în ceea ce privește infracțiunile de amenințare prev. de art. 193 cod pen. și de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 cod pen. instanța reține următoarele, că la termenul din 03.04.2009 părțile, prezente în instanță au declarat că s-au împăcat.

Prin decizia penală nr. 293/18.06.2009, Tribunalul Constanțaar espins ca nefondat apelul declarat de apelantul- inculpat împotriva sentinței penale nr.698/P/17.04.2009 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr-.

În baza art. 300/2 rap C.P.P. la art.160/b alin 3 s C.P.P.-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 383 alin.2 s C.P.P.-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată cu începere de la 17.04.2009 la zi.

Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul Constanțaa reținut că inculpatul a criticat sentința instanței de fond ca nelegală și netemeinică sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, solicitând reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului de către instanța de fond.

Instanța de apel a apreciat că la individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, instanța de fond în mod corect a avut vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 cod pen. respectiv, limitele de pedeapsa prevăzute de lege, modul și împrejurările de săvârșire a faptelor așa cum au fost expuse mai sus, gradul de pericol social relativ ridicat al faptei, valoarea modică a prejudiciului, datele personale ale inculpatului - 21 ani, fără studii, necăsătorit, fără loc de muncă, precum și atitudinea nesinceră a acestuia.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă de 1 an închisoare aplicată prin sent. pen. nr. 488/P/21.03.2008 a Judecătoriei Medgidia, definitivă prin neapelare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Astfel, față de această pedeapsă instanța de fond a reținut justificat în sarcina inculpatului starea de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a cod pen.

Față de criteriile de mai sus, instanța de fond a aplicat inculpatului câte o pedeapsă cu închisoarea orientată spre minimul special prevăzut de lege făcând aplicarea art. 33-34 cod pen.

Totodată prima instanță a făcut în mod legal aplicarea art. 864și art. 83 cod pen. și a revocat suspendarea sub supraveghere pentru pedeapsa de 1 an închisoare de mai sus, dispunând în consecință executarea acesteia alături de pedeapsa nou aplicată.

Ca modalitate de executare a pedepsei aplicate inculpatului, în raport cu criteriile de mai sus, și văzând perseverența infracțională a inculpatului, instanța de fond a apreciat temeinic și legal că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate acestuia nu poate fi realizat decât prin executarea pedepsei în regim de detenție.

Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul, recursul fiind motivat oral de către apărătorul inculpatului cu ocazia dezbaterilor din data de 17.09.2009.

În dezvoltarea motivelor de recurs ale inculpatului s-a arătat că recursul declarat în cauză vizează individualizarea pedepsei și s-a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate și pe fond, să se dispună redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia, urmând a se avea în vederea că fapta a fost săvârșită în forma tentativei, inculpatul este tânăr, provine dintr-o familie muncitoare, de la țară, iar partea vătămată și-a retras plângerea.

Fiind audiat la termenul din data de 17.09.2009 inculpatul a precizat că a recunoscut săvârșirea faptei, dar pedeapsa aplicată este prea mare ( 21 dosar recurs ).

În recurs nu s-au administrat mijloace de probă noi.

Examinând hotărârile recurate în raport de motivele de recurs și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele:

Prima instanță și instanța de apel au reținut corect starea de fapt și au făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză, reținând vinovăția inculpatului sub forma intenției directe prev. de art. 19 pct 1 lit. a Cp.

În acest sens, Curtea reține că starea de fapt reținută reiese din:

-plângerile și declarațiile părților vătămate și;

- procesul verbal de cercetare la fața locului cu planșele fotografice aferente;

- raportul de constatare tehnico-științifică nr. -/2009 întocmit de IPJ C;

- raportul de constatare medico-legală nr. 635/LR/2008 emis de SML C;

- declarația martorului, martor asistent;

- inculpatul, audiat și în instanță a recunoscut săvârșirea faptelor în modelitatea expusă;

- inculpatul, a recunoscut faptele așa cum au fost reținute în sarcina sa, însă cu privire la intenția de a sustrage bunuri de la partea vătămată acesta a avut o atitudine oscilantă. Astfel, în cursul urmăririi penale, inițial nu a recunoscut că a vrut să sustragă bunuri ci că dorea să ajungă în fața casei pentru a sparge geamurile, după care, a arătat că din dorința de a se răzbuna pe cu care se certase, avea în intenție să sustragă orice bunuri găsea.

În fața instanței inculpatul a revenit din nou, arătând că nu a avut în intenție sustragerea de bunuri.

În mod corect instanța de fond nu a reținut această declarație întrucât nu este susținută de nici o probă și dacă într-adevăr ar fi dorit să spargă geamurile nu avea ce căuta în spatele casei, lângă cotețele de păsări, și să omoare și câinele.

Încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpat este legală, instanța de fond efectuând o aplicare corespunzătoare a normelor în materie.

Fiind întrunite toate condițiile cerute de dispozițiile art. 345 alin. 2 Cpp, în mod corect aceasta a dispus condamnarea inculpatului pentru infracțiunile de tentativă de furt calificat prev. de art. 20 cod pen. rap. la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g și i cod pen. cu aplic. art. 37 lit. a cod pen. și de omorârea animalelor cu intenție prev. de art. 6 alin. 2 lit. a din Legea nr. 205/2004, modif. prin Legea nr. 9/2008 rap. la art. 23 alin. 11și alin. 3 lit. c din Legea nr. 205/2004, modif. prin Legea nr. 9/2008 cu aplic. art. 37 lit. a cod pen.

În cadrul operațiunii de individualizare judiciară a pedepselor ce urmau a fi aplicate, atât instanța de fond cât și instanța de apel au avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cp. și a stabilit pentru inculpat pedepse corespunzătoare gradului de pericol social concret a infracțiunilor și persoanei inculpatului, având în vedere limitele de pedeapsa prevăzute de lege, modul și împrejurările de săvârșire a faptelor așa cum au fost expuse mai sus, gradul de pericol social relativ ridicat al faptei, datele personale ale inculpatului - 21 ani, fără studii, necăsătorit, fără loc de muncă, precum și atitudinea nesinceră a acestuia, faptul că inculpatul a săvârșit faptele în stare de recidivă postcondamnatorie, fiind condamnat anterior la o pedeapsă de 1 an închisoare aplicată prin sent. pen. nr. 488/P/21.03.2008 a Judecătoriei Medgidia, definitivă prin neapelare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Prin urmare, Curtea constată că inculpatului i-au fost aplicate pedepse constând în minimele speciale prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina sa și pentru care nu se putea opera încetarea procesului penal prin împăcarea părților, iar față de perseverența infracțională și atitudinea nesinceră a inculpatului nu se pot reține pentru inculpat incidența circumstanțelor atenuante facultative prev. de art. 74 Cod penal, astfel că pedepsele aplicate nu pot fi reduse sub minimul special prevăzut de lege.

Modalitatea de executare a fost stabilită corespunzător de prima instanță, scopul pedepsei prev. de art. 52 Cp. putând fi atins numai prin executarea efectivă a pedepselor, având în vedere perseverența infracțională a inculpatului și faptul că aceste fapte au fost săvârșite în interiorul termenului de încercare al pedeapsei de 1 an închisoare aplicată prin sent. pen. nr. 488/P/21.03.2008 a Judecătoriei Medgidia, definitivă prin neapelare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, fiind incidente prev. art. 86/4 Cod penal.

Față de considerentele expuse, în baza art.38515alin.(1) pct.81) lit.b) Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul penal declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.293 din data de 18 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, și a sentinței penale nr.698/P din data de 17 aprilie 2009, pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr-, ca nefondat.

În baza art.38516alin.(2) și art.381 alin.(1) Cod procedură penală, se va deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat perioada arestării preventive de la data de 19.06.2009 la zi.

În baza art.192 alin.(2) Cod procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat la 800 lei cheltuieli judiciare către stat.

În conformitate cu prevederile art.189 Cod procedură penală, onorariile apărătorilor din oficiu și, în cuantum de 300 lei pentru fiecare, vor fi plătite din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.38515alin.(1) pct.81) lit.b) Cod procedură penală, respinge recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva deciziei penale nr.293 din data de 18 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, și a sentinței penale nr.698/P din data de 17 aprilie 2009, pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr-, ca nefondat.

În baza art.38516alin.(2) și art.381 alin.(1) Cod procedură penală, deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat perioada arestării preventive de la data de 19.06.2009 la zi.

În baza art.192 alin.(2) Cod procedură penală, obligă recurentul inculpat la 800 lei cheltuieli judiciare către stat.

În conformitate cu prevederile art.189 Cod procedură penală, onorariile apărătorilor din oficiu și, în cuantum de 300 lei pentru fiecare, vor fi plătite din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Conform art.309 alin.(3) Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în două exemplare originale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 septembrie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Jud. fond.:

Jud.apel:,

Red.dec.jud.: -

Tehnored.gref.

2 ex./09.10.2009

Președinte:Adriana Ispas
Judecători:Adriana Ispas, Dan Iulian Năstase, Daniel

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Furtul (art.208 cod penal). Decizia 494/2009. Curtea de Apel Constanta