Furtul (art.208 cod penal). Decizia 665/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.665/2009

Ședința publică din 3 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Monica Felicia Farcaș

JUDECĂTOR 2: Oana Maria Călian

Judecător - -

Grefier:

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:

Procuror:

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.134/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la dosar s-a depus cerere formulată de avocat prin care solicită a se lua act de rezilierea contractului de asistență juridică încheiat cu inculpatul recurent.

Inculpatul recurent învederează sub un prim aspect că cererea de strămutare a prezentei cauze a fost respinsă de Înalta Curte de Casație și Justiție și solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru angajare de apărător, având în vedere că a reziliat contractul asistență juridică cu avocatul.

Avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent învederează că nu se opune cererii de amânare.

Reprezentantul parchetului nu se opune acordării unui ultim termen pentru apărare, la cererea inculpatului recurent, având în vedere și împrejurarea că cererea de strămutare a fost respinsă.

Instanța, deliberând respinge ca neîntemeiată cererea de amânare formulată de inculpatul recurent, întrucât acesta a beneficiat până în prezent de cinci termene de judecată acordate pentru pregătirea apărării, cererea de strămutare a prezentei cauze fiind respinsă de către Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că se apreciază că în cauză se tinde la tergiversarea cauzei.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului, casarea hotărârii penale atacate și rejudecând a se dispune achitarea acestuia în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit.d Cod procedură penală întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina sa.

În subsidiar solicită reducerea cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefundat și a se menține ca legală și temeinică decizia penală atacată, întrucât în cauză s-a stabilit corectă stare de fapt, vinovăția inculpatului fiind pe deplin dovedită conform probelor aflate la dosar.

Raportat la prejudiciul cauzat, la împrejurările comiterii faptei și la atitudinea inculpatului de nerecunoaștere, învederează că nu există motiv întemeiat pentru cererea subsidiară a inculpatului de reducere a cuantumului pedepsei.

Inculpatul, având ultimul cuvânt învederează că nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii de furt. Mai precizează că în seara zilei în care se pretinde că ar fi fost urmărit nu se afla în oraș. Nu a avut nicio legătură cu hoții,el fiind doar simplu șofer, iar condamnarea sa anterioară a fost pentru complicitate la tăinuire.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față

Prin sentința penală nr. 240/2008, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Hunedoaraa condamnat pe inculpatul,la:

- 3(trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.și ped. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit."a și g" pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și a art.37 lit."a și b"pen.

În baza art. 61 pen. a menținut liberarea condiționată cu privire la restul de pedeapsă de 220 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.244/06.02.2006 a Judecătoriei Deva.

A interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev.de art.64 lit."a și b" pen. în condițiile art.71 pen.

În baza art.14, art.346 proc.pen. raportat la art.998-999 civ. a respins pretențiile părții civile SC H SA.

În baza art.191 alin.1 proc.pen. a obligat pe inculpat la plata sumei de 550 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

1.La data de 18.04.2006, inculpatul s-a eliberat condiționat din Penitenciarul M unde a executat o pedeapsă privativă de libertate pentru comiterea unor infracțiuni de furt.

Tot în anul 2006 inculpatul a achiziționat un autoturism marca - 1300 de culoare albastru deschis cu nr.de înmatriculare -.

În noaptea de 13/14.08.2006, un echipaj al Poliției municipiului H aflat la intersecția DN 68B cu drumul ce duce spre satul Popești a observat în jurul orelor 03,00 venind dinspre cartierului M autoturismul inculpatului care a intrat pe DN 68 B îndreptându-se spre localitatea.

poliției a pornit urmărirea acestui autoturism pentru a-l opri și efectua un control(nr.5).

Observând că este urmărit de echipajul Poliției, autoturismul urmărit a intrat în parcarea stației de autobuz M unde a oprit.

Din autoturism organele de poliție l-au văzut pe inculpat coborând de la volan și împreună cu acesta au mai coborât două persoane a căror identitate a rămas necunoscută.

Inculpatul împreună cu celelalte două persoane au reușit să fugă abandonând autoturismul.

În urma controlului efectuat asupra autoturismului, în prezența martorului, au fost descoperiți cinci colaci de cablu cu miez de cupru și un cântar de mână (nr.5-11).

Pentru a stabili proveniența cablurilor cu miez de cupru găsite în autoturismul inculpatului a fost audiat martorul G, ce ocupă funcția de șef secție adjunct mentenanță din cadrul SC SA H(nr.16), ocazie cu care cablurile au fost identificate ca, provenind din tunelele de cabluri aparținând Profile Mijlocii, fiind singurul oprit din care în mod repetat s-au sustras cabluri.

Fapta inculpatului, care pe timp de noapte, împreună cu alte două persoane a căror identitate a rămas necunoscută, a sustras cinci bucăți de cabluri aparținând SC SA constituie infracțiunea de furt calificat prev.și ped. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit."a și g" pen. fiind pe deplin dovedită cu depoziția martorului (22-25), (26-27,182), (nr.28 și 220) coroborate cu procesul verbal de constatare (5-13).

Astfel, martorul - fiul soției inculpatului - relatează că, inculpatul i-a povestit că a fost surprins de organele de poliție în noaptea de 13/14.08.2006 în zona, el fiind la volanul autoturismului -, în care avea cablu electric de cupru sustras din combinat, că a fugit de poliție și a abandonat mașina în parcarea lui"".

Martorul a mai relatat că, în ziua de 16.08.2006 s-a întâlnit cu tatăl vitreg - inculpatul care i-a propus să declare Poliției municipiului H că în noaptea de 13/14.08.2006 martorul a fost cu mașina - la furat de cablu în combinat împreună cu alte două persoane. Toate acestea martorul le-a povestit vecinei sale, martora.

La rândul său martora (soacra inculpatului) a relatat că a fost abordată de mama inculpatului la locuința din H unde i s-a cerut ca nepotul său să intre pentru și să spună că a furat mașina acestuia din fața blocului și s-a dus în combinat cu doi prieteni".

Din depoziția martorului sus menționat mai rezultă că și inculpatul cu fratele acestuia, l-au căutat pe căruia i-au cerut să de aod eclarație mincinoasă la Poliție, dar la îndemnul său acesta a relatat ce este obligat să facă de tatăl său vitreg.

Cele relatate de acești martori se coroborează cu depozițiile martorei (nr.28 și 220) care relatează că a fost vizitată de și de bunica acestuia, de la care a aflat că tatăl vitreg îi cerea lui să ia asupra sa o faptă penală - un furt de material feros.

Martora a mai arătat că a primit o scrisoare și de la soția inculpatului aflată în Penitenciarul, care îi cerea să-l ducă pe la H unde să dea o declarație la avocat în favoarea tatălui său.

Întrucât în declarația dată în fața organelor de poliție la 17.08.2006 când martorul avea aproape 17 ani împliniți, acesta a prezentat intr-un mod personal, și cu lux de amânunte împrejurările ce vizează discuțiile purtate cu inculpatul, iar această declarație se coroborează cum am mai spus și cu depoziția martorei, se poate aprecia că depoziția corespunde adevărului.

În schimb, declarația dată de același martor în fața instanței de judecată(269-270), conține mai multe contradicții, faptele expuse nu au nici un suport logic, motiv pentru care instanța o apreciază ca nesinceră și o va înlătura din probațiune.

Si declarația martorei (182), dată în cursul cercetării judecătorești este total nesinceră urmând a fi înlăturată din probațiune.

2.După comiterea furtului din noaptea de 13/14.08.2006, inculpatul, în dimineața zilei de 07.09.2006 l-a apelat telefonic pe martorul căruia i-a cerut să-i împrumute dubița marca Ford de culoare albă cu nr.de înmatriculare -, cu motivarea că are de transportat niște cărămidă.

Martorul a fost de acord să-i împrumute vehiculul inculpatului căruia i-a spus că este în fața blocului unde locuiește iar cheile se află la parasolar.

După ce a luat dubița inculpatul a încărcat în ea opt saci de rafie în care se aflau cabluri de cupru și platbandă precum și două bobine de cupru sustrase anterior de la partea vătămată SC SA

În timp ce se deplasa cu dubița spre D, în dreptul benzinăriei "Lukoil" a trecut pe lângă agentul șef principal din cadrul Poliției municipiului H, care l-a recunoscut, motiv pentru care inculpatul a accelerat.

Polițistul a plecat în urmărirea inculpatului, acesta intrând în stația de benzină în parcarea din spate unde a abandonat dubița, luând cheile din contact, mașina fiind lăsată descuiată.

Verificând împrejurimile stației de benzină polițistul l-a întâlnit pe inculpat. .-l de ce a fugit de lângă mașină, inculpatul a recunoscut că a condus dubița dar a refuzat să de relații despre proveniența deșeurilor din cupru aflate în vehicul.

Ulterior, polițistul i-a cerut inculpatului să-l însoțească la dubiță însă acesta a fugit(52).

Apoi, inculpatul s-a întâlnit cu fratele său martorul căruia i-a dat cheile dubiței cerându-i să le predea barmanei" " de la SC " "SRL respectiv martorei, pentru a i le înmâna numitului care a lucrat barman în bar ori lui.

Inculpatul l-a apelat telefonic și pe martorul căruia i-a relatat că a fost prins de organele de poliție transportând materiale neferoase din cupru și că abandonat dubița în parcarea stației de benzină iar cheile le-a dat fratelui său care le va da martorei.

Martorul fiind plecat din localitate l-a contactat telefonic pe martorul căruia i-a cerut să meargă să ia cheile de la martora și să-i ducă dubița în fața blocului.

Martorul s-a deplasat la stația de benzină situată la ieșirea din municipiul H de unde împreună cu organele de poliție a mers la barul SC " "SRL de pe B-dul -, din H, unde barmana - martora a predat cheile vehiculului ce fuseseră lăsate pentru martor, ulterior mașina fiind condusă în curtea Poliției.

Pentru a stabili provenința deșeurilor din cupru găsite în mașina condusă de inculpat a fost audiat martorul - subinginer la secția OE 2-TC specialitatea mentenanță Electrică, acesta confirmând că materialul din cupru provine din instalațiile electrice de la laminoarele din din cadrul SC SA(nr.57).

Fapta săvârșită de inculpat în împrejurările descrise mai sus, s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt prev.și ped. de art.208 al.1 fiind pe deplin dovedită cu depozițiile martorilor (filele 59-60,183), (61 și 184), (65-66), (57-58) coroborate cu procesul verbal de cercetare la fața locului(43-51) cu raportul încheiat de agent sef principal (52) și cu procesul verbal de recunoaștere după fotografie(nr.67-70).

Întrucât depozițiile martorilor și - frații inculpatului nu s-au coroborat cu restul probatoriului administrat în cauză, instanța le-a apreciat ca nesincere fiind înlăturate din probațiune.

Cum inculpatul a săvârșit cele două furturi în baza aceleiași rezoluții infracționale, s-a reținut o singură infracțiune de furt calificat, fiind întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev.și ped. de art.208 al.1,art.209 alin.1 lit."a și g" cu aplicarea art.41 alin.2(două acte materiale).

La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, s-a reținut că partea vătămată SC H SA s-a constituit parte civilă cu suma totală de 2.961,9 din care suma de 1.069,03 lei reprezintă TVA nerecuperat și 1892,87 lei reprezentând diferența dintre prețul cablului electric cu miez de cupru și prețul materialului recuperat sub formă de deșeu(147).

În condițiile în care cablurile electrice au fost sustrase din singurul oprit și prin urmare bunurile sustrase nu se aflau în stare de funcționare, nu se justifică plata vreunei diferențe de preț, materialele sustrase fiind în întregime predate părții civile.

Întrucât întreaga cantitate de deșeuri din cupru sustrasă de inculpat i-a fost restituită în natură părții civile, nu se justifică nici plata TVA-ului.

În consecință s-au respins în întregime pretențiile părții civile acestea nedovedind vreun prejudiciu.

Împotriva sentinței a declarat apel în termen inculpatul.

În motivarea apelului s-a solicitat achitarea inculpatului pentru fapta de la pct. 1, din actul de sesizare, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod proc. penală, susținându-se că acesta nu este autorul faptei, iar urma papilară ridicată de pe oglinda retrovizoare a autoturismului nu îl poate lega de faptă, deoarece era proprietarul autoturismului.

Totodată, s-a solicitat achitarea inculpatului pentru fapta de la pct. 2 din actul de sesizare, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod proc. penală, susținându-se că nu s-a făcut dovada că acesta ar fi sustras bunurile găsite în dubița marca Ford, nefiind prins asupra faptului.

Prin decizia penală nr.134/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 240/2008 a Judecătoriei Hunedoara, județul H,

A obligat pe inculpatul apelant să plătească statului suma de 130 lei cheltuieli judiciare în apel.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 50 lei, s-a stabilit a fi plătit din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel reținut următoarele:

Instanța de fond a stabilit corect starea de fapt și vinovăția inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina acestuia pe baza probelor administrate în cauză, a căror apreciere s-a făcut în condițiile prev. de art. 63 al. 2 Cod proc. penală.

Din procesul verbal întocmit de organele de poliție la data de 14 august 2006, rezultat că în data de 13/14 august 2006 s-a pornit în urmărirea autoturismului - 1300 cu nr, -, care se deplasa pe DN 68B cu intenția de a-l opri pentru control, dar conducătorul autoturismului și-a continuat drumul, a virat brusc la dreapta, a oprit și împreună cu cele două persoane care se aflau în autoturism au fugit spre un gard de beton pe care l-au sărit și au fugit în întuneric.

Agenții de poliție l-au recunoscut pe conducătorul autoturismului ca fiind inculpatul, zis "" iar în autoturism au găsit cinci colaci de cablu cu miez de cupru, sustras din incinta SC H SA (fila 5 dosar urmărire penală).

Astfel cum a reținut instanța de fond, procesul verbal menționat se coroborează cu declarațiile martorilor și, date în cursul urmăririi penale ( filele 22-28) și cu declarațiile martorei -, date atât în cursul urmăririi penale ( fila 29) cât și în cursul cercetării judecătorești ( fila 220), confirmându-se faptul că inculpatul a sustras colacii de cablu cu miez de cupru.

Prima instanță a înlăturat în mod just ca fiind nesincere declarațiile date de martorii și în cursul cercetării judecătorești (filele 269-270 și 182) declarații contradictorii nesusținute de celelalte probe administrate în cauză și prin care s-a revenit nejustificat asupra declarațiilor date în cursul urmăririi penale.

Inculpatul a susținut că nu este autorul furtului, că în perioada respectivă se afla la C N, iar autoturismul i-a fost luat de persoane necunoscute, împrejurări nedovedite în cauză și a contestat că i-ar aparține urma papilară ridicată de pe oglinda retrovizoare din interiorul autoturismului.

Din raportul de expertiză criminalistică a rezultat că urma papilară a fost creată de degetul M de la mâna dreaptă a inculpatului și putea fi aptă pentru examinare la data de 14 ianuarie 2009, când s-a întocmit raportul de constatare tehnico-științifică.

Prin urmare, în mod cert s-a apreciat că inculpatul este autorul furtului din noaptea de 13/14 august 2006, săvârșit în condițiile și împrejurările descrise în considerentele sentinței atacate.

Din raportul întocmit de agentul șef principal și procesul verbal de recunoaștere după fotografie ( filele 52, 67-70 dosar urmărire penală), coroborate cu declarațiile martorilor ( filele 59-60, 183), ( filele 61,84), ( filele 65-66), ( filele 57-58), a rezultat cu certitudine că inculpatul a condus dubița marca Ford cu nr. - în care încărcase opt saci de rafie în care se aflau cabluri de cupru și platbandă și două bobine de cupru, sustrase anterior de la partea vătămată.

Martorul, audiat în apel ( fila 36) a arătat că împreună cu numitul, l-a ajutat pe inculpat să încarce în dubiță mai mulți saci aflați într-un garaj, fără a putea preciza și conținutul sacilor.

Inculpatul, în declarația dată la instanța de fond, nu a recunoscut că ar fi condus dubița în care s-au găsit materialele sustrase ( filele 152-153) iar în declarația dată în apel ( fila 29) a revenit și a recunoscut că a condus mașina dar a negat că ar fi sustras bunurile găsite în aceasta.

Prin urmare, în mod cert, inculpatul a fost autorul acestei fapte, săvârșită în condițiile și împrejurările descrise în considerentele sentinței apelate.

S-a făcut o încadrare juridică legală a infracțiunii săvârșite de inculpat, reținându-se două acte materiale de sustragere în baza aceleiași rezoluții infracționale și s-a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost condamnat inculpatul.

În consecință, criticile aduse de inculpat sentinței atacate nu au fost întemeiate, nefiind aplicabile dispozițiile art. 10 lit. c și 10 lit. d Cod proc. penală.

Prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate, având în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal, respectiv: limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege, pericolul social concret al faptei, dedus din împrejurările în care a fost săvârșită și urmarea produsă, valoarea prejudiciului integral recuperat prin restituire, datele care caracterizează persoana și conduita inculpatului.

Având în vedere fapta săvârșită și împrejurarea că inculpatul este recidivist, atât în condițiile recidivei postcondamnatorii cât și în condițiile recidivei postexecutorii, aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza I Cod penal a fost legală, respectându-se principiul proporționalității, astfel încât nu s-a justificat solicitarea reprezentantului parchetului de înlăturare a acestei pedepse.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul solicitând casarea hotărârii atacate și în principal achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. La art.10 lit.d Cod procedură penală, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina sa.

În subsidiar a solicitat reducerea cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Examinând actele și lucrările dosarului pe baza motivelor de recurs invocate și care se încadrează în dispozițiile art.385/9 pct.14 Cod procedură penală, instanța constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Instanțele de fond și apel au procedat la individualizare corectă și au dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, menținând în temeiul art.61 Cod penal liberarea condiționată cu privire la restul de pedeapsă de 220 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.244/6.02.2006 a Judecătoriei Deva, pedeapsa fiind în măsură să asigure realizarea scopului acesteia așa cum este prevăzut prin dispozițiile art.52 Cod penal.

Nu se justifică achitarea inculpatului în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală susținând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii când din ansamblul probator administrat în cauză respectiv procesul verbal de recunoaștere după fotografie, coroborate cu declarațiile martorilor, și, care dovedesc fără putință de tăgadă că inculpatul a săvârșit cele două acte de furt pentru care a fost condamnat.

De asemenea, instanțele au avut în vedere modalitatea de comitere a furtului și persoana inculpatului care a săvârșit prezenta faptă în stare de recidivă postcondamnatorie și postexecutorie, instanța dispunând corect revocarea liberării condiționate.

Pentru considerentele de mai sus nu poate fi primită nici solicitarea subsidiară a inculpatului de reducere a cuantumului pedepsei aplicate, avându-se în vedere că aceasta este la limita minimă prevăzută de lege.

În consecință, decizia atacată fiind legală și temeinică instanța în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul inculpatului împotriva deciziei penale nr.134/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în dosarul nr-.

Va obliga pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs, din care suma de 200 lei reprezintă onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 134/A din 13.04.2007 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosarul penal nr-.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 03.11.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - - - -

GREFIER

Red.

Dact. 2 ex

;

Președinte:Monica Felicia Farcaș
Judecători:Monica Felicia Farcaș, Oana Maria Călian

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Furtul (art.208 cod penal). Decizia 665/2009. Curtea de Apel Alba Iulia