Furtul (art.208 cod penal). Decizia 942/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 208 - 209 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 942
Ședința publică de la 08 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ștefan Făurar JUDECĂTOR 2: Gheorghe Vintilă
Judecător G -
JUDECĂTOR 3: Constantin Mereanu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
.
S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpatul și partea civilă și AL Tîrgu J, împotriva deciziei penale nr. 66 din data de 25 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
La apel, s-a prezentat avocat, reprezentând pe inculpat, lipsă fiind recurenta - parte civilă și AL Tîrgu J, cât și intimatul - parte vătămată.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, apoi, s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul inculpatului susține recursul, potrivit motivelor de casare, în raport de care solicită achitarea acestuia în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, apreciind că probatoriul, în întregul său, nu confirmă participarea inculpatului la săvârșirea faptei.
Același apărător pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de partea civilă.
Procurorul apreciază că, dimpotrivă, atât probatoriul testimonial, cât și cel științific, administrat în cele două faze ale procesului, confirmă existența faptei, cât și vinovăția inculpatului la săvârșirea acesteia, pentru care instanțele anterioare au aplicat o pedeapsă just individualizată, considerente pentru care s-a solicitat respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de inculpat, aceleași concluzii fiind puse și asupra recursului părții civile.
CURTEA:
Asupra recursurilor de față;
În baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 4108/28 decembrie 2007, Judecătoria Târgu J i a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de șase luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 208 al. 1 comb. cu art. 209 al. 1 lit. g și i cod penal cu aplicarea art. 74 - 76 cod penal.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata prev. de art. 82 cod penal și i s-au pus în vedere inculpatului dispozițiilor art. 83 cod penal.
S-a dedus din pedeapsă reținerea pe timp de o zi.
A fost admisă cererea părții civile AL Târgu J și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 5.000 lei, către aceasta, sumă ce urmează să fie reactualizată la data efectivei plăți.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, iar inculpatul a fost obligat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. J nr.1769/P/2004, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g, i pen. reținându-se în sarcina acestuia că la data de 11/12.11.1998, prin escaladare, a pătruns în balconul locuinței părții vătămate Al, iar de acolo în apartament, de unde a sustras suma de 50.000.000 milioane ROL și un ceas de mână electronic cu brățara din metal, de culoare galbenă.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Tg. J, inițial, sub nr. 8084/2004, iar prin sentința penală nr. 2904/13.06.2005, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, fiind totodată admisă acțiunea civilă formulată de părțile civile.
Împotriva acestei sentințe, a formulat apel inculpatul și partea civilă AL SRL, căi de atac ce au fost admise, prin decizia penală nr. 449/2005 a Tribunalului Gorj, desființându-se hotărârea, iar cauza fiind trimisă spre rejudecare la aceeași instanță de fond, unde a fost reînregistrată sub nr. 12907/2005.
Prin sentința penală nr. 1108/15.03.2006, Judecătoria Tg. Jac ondamnat inculpatul la aceeași pedeapsă, aplicată în primul ciclu procesual, cu aceeași modalitate de executare, fiind admisă și acțiunea civilă formulată de părțile civile.
Împotriva acestei sentințe, au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. J, inculpatul și partea civilă AL, apelurile fiind admise prin decizia penală nr. 265A/31.05.2006 a Tribunalului Gorj, care a desființat sentința 1108/15.03.3006, în sensul că a dedus din pedeapsa rezultantă reținerea din 11.02.1999 și, totodată, a înlăturat măsura confiscării speciale.
În final, s-a menținut restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Împotriva acestei decizii dată în apel, au formulat recurs partea civilă AL SRL și inculpatul, iar prin decizia nr. 955/09.10.2006 a Curții de Apel Craiova, a fost casată decizia și sentința, trimițându-se cauza spre rejudecare la Judecătoria Tg. J, în îndrumările date arătându-se necesitatea audierii martorei, expertizarea criminalistică a unei casete audio și emiterea unei adrese către Banca Națională a Greciei.
Cauza a fost reînregistrată la instanța de fond sub nr-, iar din analiza actelor aflate la dosar a reținut ca stare de fapt că, după sesizarea efracției din 11/12.11.1998, cu ocazia cercetării la fața locului, organele de poliție au relevat o urmă digitală de pe faianța din dreptul ferestrei balconului, pe partea interioară, constatându-se în urma comparațiilor dactiloscopice că a fost lăsată de degetul mijlociu de la mâna dreaptă a inculpatului.
Astfel, prin raportul de expertiză criminalistică nr. 94/19.03.2004 al Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice B, s-a concluzionat (136-137/) că urma ridicată a fost lăsată de degetul mijlociu de la mâna dreaptă a inculpatului, că aceasta putea fi creată în locul evidențierii și relevării doar în timpul manevrelor de escaladare a balconului, și că se putea menține nedeteriorată în perioada de timp menționată, (15.10.1998-11.11.1998), adăugând expertul criminalist (135 ) că persoana care a lăsat urma în locul și poziția descoperită cu prilejul cercetării la fața locului era firesc să se afle în afara balconului când a intrat în contact cu faianța prin intermediul vârfului degetului mijlociu de la mâna dreaptă, orice altă poziție presupusă fiind nefirească, mai ales în situația unei persoane venită în vizită, variantă susținută de inculpat.
La urmărirea penală s-a efectuat și un experiment judiciar (33-36 ), ce a demonstrat că furtul săvârșit prin escaladare a fost posibil, prin cățărarea succesivă pe cutia contorului de gaze, conducta de transport, grilajul metalic al balconului de la etajul I, cu trecere la grilajul metalic de la etajul II, în speță balconul părții vătămate, experimentul durând 3 minute.
Susținerea inculpatului și toată explicația sa privind urma digitală, a fost că a vizitat partea vătămată într-o sâmbătă seara din luna octombrie, când a făcut verificări privitoare la modul de aplicare al gresiei și, apoi, într-o luni, din luna noiembrie.
Numita prin plângerea, declarațiile date și în urma confruntării cu inculpatul, ce locuiau împreună cu partea vătămată, în apartamentul unde țineau și bunuri aparținând societății parte civilă, a arătat că inculpatul a venit într-adevăr în acea locuință (93-94,105 ), însă pentru a împrumuta sume de bani, dar în luna octombrie 1998 acesta nu a intrat în bucătărie, la fel și în noiembrie 1998.
În continuarea variantei sale, inculpatul a avansat ideea că plângerea inițială a fost o înscenare a numitei și a părții civile, în scopul de a se răzbuna și că aceștia au încercat chiar să determine mai mulți martori să-l încrimineze, în acest sens invocându-se existența mai multor înregistrări pe minicasete audio, efectuate de o terță persoană, în speță martora, care reaudiată (126) a susținut varianta inculpatului și a arătat că a intenționat să dejoace intențiile ilicite ale martorei și părții civile, prin folosirea în paralel a două reportofoane, unde să se înregistreze instigările celor doi la mărturie mincinoasă.
În acest sens, instanța de fond a făcut verificări și a reținut la dosar atât caseta audio pusă la dispoziție de martora, ridicată de la martora, marca, cât și caseta maca SONY, aflată în dosarul 10875/2000 al Judecătoriei Tg.
De menționat este că ambele casete au fost transcrise în format CD audio, ce au fost atașate dosarului, câte o copie fiindu-le înmânată și părților.
În urma audierii acestora nu s-au relevat elemente calitative pentru a fi considerate probe utile și concludente de natură a fi verificate și expertizate tehnic, potrivit art. 916alin. 1 și 2.
C.P.P.Celelalte probe, în speță declarațiile martorilor, s-au apreciat a fi neconcludente, în sensul stabilirii cu certitudine a vinovăției ori a lipsei acesteia, în detrimentul celorlalte probe administrate.
În ceea ce privește relațiile la Banca Națională a Greciei, instanța de fond a considerat că s-ar prilejui o amânare nejustificată a cauzei, pe considerentul procedurilor ce trebuie îndeplinite, pe faptul că articolul 8 CEDO ar putea fi invocat de către unitatea bancară respectivă pe lângă secretul bancar, relații în acest sens potrivit practicii europene, putându-se da doar în cazul în care persoana în cauză ar face obiectul cercetărilor privind săvârșirea unor infracțiuni mult mai grave (infracțiuni de spălare a banilor, trafic de stupefiante, persoane etc.), inculpatul având de altfel posibilitatea să facă aceste demersuri în nume propriu, în a-și dovedi nevinovăția, în momentul în care organele de urmărire penală au dovedit prin probe contrariul.
În consecință, dat fiind coroborarea probelor științifice (expertiză, supliment de expertiză, experiment judiciar), cu plângerea persoanei vătămate și declarația martorei, instanța de fond a reținut vinovăția inculpatului, în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. g, i pen. pentru care l-a condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare, reținând împrejurările săvârșirii faptei, felul și limitele de pedeapsă, persoana acestuia făcând și aplicarea art. 74 - 76. pen. dat fiind lipsa antecedentelor penale.
Totodată, instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia.
Referitor la latura civilă, instanța de fond a constatat că AL s-a constituit parte civilă cu suma de 50 milioane lei ROL, pe care a probat-o cu acte contabile și, stabilindu-se vinovăția în sarcina inculpatului, în baza art. 998. civ. l-a obligat la plata acestei sume, convertită în lei, suma urmând a fi reactualizată de la data faptei ilicite și până la achitarea integrală.
Partea civilă a precizat că ceasul de mână reclamat ca dispărut, nu avea nici o utilitate, fiind în totalitate și, totodată, un produs obișnuit desfăcut pe scară largă în magazinele de profil și nu numai, neconstituindu-se parte civilă, instanța de fond neputându-se pronunța asupra măsurii confiscării, întrucât bunul nu mai există și nu are absolut nici o valoare.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel inculpatul și partea civilă SC AL SRL Târgu
Prin decizia penală nr. 57 din 2 aprilie 2008, Tribunalul Gorja respins apelurile formulate de părți.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs inculpatul și partea civilă AL Târgu J și, prin decizia penală nr. 441 din 16 iunie 2008 Curții de Apel Craiova, au fost admise aceste recursuri, a fost casată decizia recurată și cauza a fost trimisă spre rejudecare la Tribunalul Gorj, stabilindu-se că, la termenul la care cauza a fost soluționată în apel, inculpatul nu a fost legal citat, întrucât domicilia în Italia, iar citația a fost emisă pentru o adresă din municipiul Târgu
Primind cauza spre soluționare, instanța de apel a acordat inițial mai multe termene pentru citarea inculpatului, la locul de domiciliu din România și din Italia.
Prin decizia penală nr. 66 din 25 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul și partea civilă AL Tîrgu J împotriva sentinței penale nr. 4108 din 28.12.2007 Judecătoriei Tîrgu
A fost obligat inculpatul la 60 lei, cheltuieli judiciare statului și pe partea civilă la 30 lei, cheltuieli judiciare cu același titlu.
Astfel, din raportul de expertiză criminalistică întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice B, instanța de apel a concluzionat că urma ridicată de pe faianța din dreptul ferestrei de la balconul părții civile, a fost lăsată de degetul mijlociu de la mâna dreaptă a inculpatului. Același raport a concluzionat că această urmă putea fi lăsată numai în cursul unor manevre de escaladare a balconului, din exteriorul locuinței. Susținerea inculpatului în legătură cu posibilitatea ca această urmă să fi fost lăsată în cursul unor vizite anteriore în domiciliul părții civile, nu s-a considerat a fi verosimilă, având în vedere locul de unde a fost ridicată urma papilară, modul total diferit în care se poate încerca durabilitatea aplicării unei plăcii de faianță, faptul că o asemenea încercare se face, de regulă, la mai multe plăci de faianță și în locuri diferite, prin lovire ușoară și repetată, dar cu exteriorul degetelor și nu cu interiorul acestora.
Inculpatul a solicitat și refacerea experimentului judiciar, pentru a dovedi că era imposibilă escaladarea zidului blocului pe traseul reținut în cursul acelui experiment.
Cu toate că, în prezent, situația avută în vedere la experimentul anterior s-a schimbat radical, prin închiderea balconului de la etajul anterior, scoaterea conductei de gaze dintre etaje și închiderea balconului locuinței părții civile cu un grilaj de fier, completul de judecată, care s-a deplasat la fața locului, nu a exclus posibilitatea ca inculpatul, sau oricare de vârsta și cu o statură ca a acestuia, să fi urmat cu destulă ușurință acest traseu.
Nu s-a dovedit că plângerea penală formulată împotriva inculpatului ar fi fost o înscenare din partea familiei părții vătămate, neexistând nici o dovadă în acest sens. Nu s-a dovedit nici faptul că, împreună cu soțul său, ar fi încercat să determine mai mulți martori să declare mincinos, martora - care a efectuat acele duble înregistrări pe casete audio - făcând aceasta la cererea inculpatului, a cărui prietenă a fost și cu care păstra în continuare bune relații.
Încercarea inculpatului de a infirma învinuirile prin depozițiile martorilor și, nu a putut fi primită, având în vedere neconcordanțele din depozițiile acestora și trimiterile făcute la prezența la acele discuții din preajma datei la care a fost reținut inculpatul, a unor persoane care nu au putut fi audiate, întrucât fie au decedat ( -), fie sunt arestate sau plecate în străinătate.
Apărarea inculpatului, în sensul că ar fi folosit pentru cumpărarea autoturismului de la partea civilă o sumă de bani în valută, extrasă în Bulgaria, de pe un card făcut în, nu a putut fi verificată, din moment ce inculpatul a renunțat la proba cu înscrisuri pentru obținerea de informații de la acea bancă din, informații care nu puteau fi obținute altfel decât cu acordul inculpatului și la solicitarea sa, contrasemnată de instanță.
Nu a putut fi primit nici al doilea motiv invocat de inculpat, cel privitor la împlinirea termenului de prescriere a răspunderii penale, un asemenea termen fiind - potrivit dispozițiilor art. 122 lit. b și art. 124 cod de procedură penală - de 15 ani și se împlinește doar în anul 2013.
Nu s-au apreciat a fi întemeiate nici motivele invocate de partea civilă, care a solicitat majorarea pedepsei aplicate inculpatului, pedeapsă solicitată a fi executată prin privare de libertate și majorarea sumei la care a fost obligată, cu titlu de despăgubiri, potrivit coeficientului de inflație.
Instanța de fond a prevăzut atât în considerentele sentinței apelate, cât și în dispozitivul acesteia, faptul că suma de 5.000 lei - stabilită ca despăgubire civilă - se va reactualiza până în momentul efectivei plăți, mențiune care acoperă și coeficientul de inflație.
Cât privește solicitarea de a se majora pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel a apreciat că nu este întemeiată, întrucât judecătorul fondului a stabilit corect cuantumul și modalitatea de executare a pedepsei, având în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 cod penală, respectiv prejudiciul cauzat, dar și vârsta inculpatului, conduita anterioară bună a acestuia, împrejurarea că este căsătorit și are un copil minor, timpul îndelungat scurs de la comiterea faptei (11 ani) și impactul scăzut al unei pedepse severe aplicată acum inculpatului.
Împotriva acestei decizii, inculpatul și partea civilă și AL Tîrgu J au declarat recurs, în termen legal.
Inculpatul, în motivele scrise, cât și prin cele susținute oral de apărătorul său ales, a invocat cazul de casare înscris în art. 38518Cod procedură penală, în raport cu care a susținut că instanța de fond, fapt însușit de către instanța de apel, a apreciat eronat probatoriul administrat în cauză, adoptând - în ce-l privește - o soluție greșită de condamnare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. g și i Cod penal, infracțiune pe care nu a săvârșit-o, solicitând, în consecință, adoptarea unei soluții corespunzătoare de achitare, potrivit art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală.
Partea civilă și AL Tîrgu Jac riticat soluțiile atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile, apreciind, pe de o parte, că pedeapsa aplicată, cât și modalitatea de executare aleasă în privința inculpatului, sunt greșit individualizate, în raport de criteriile înscrise în art. 72 Cod penal, iar, pe de altă parte, că despăgubirile acordate pentru acoperirea prejudiciului material cauzat, sunt neîndestulătoare, impunându-se majorarea acestora.
Recursurile declarate sunt nefondate.
Observând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că atât prima instanță, cât și instanța de apel, au reținut în cauză o situație de fapt exactă, sens în care s-a valorificat un probatoriu concludent (declarațiile făcute de martori, acestea coroborate cu concluziile cu concluziile expertizei criminalistice dactiloscopice, cât și cu celelalte acte și lucrări ale dosarului), pe baza căruia activitatea infracțională a inculpatului a fost just încadrată legal, acesta săvârșind infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. g și i Cod penal.
Pedeapsa de 6 luni închisoare, stabilită față de inculpat prin reținerea de circumstanțe personale atenuante prevăzute de art. 74 raportat la art. 76 Cod penal, față de care s-a dispus suspendarea condiționată a executării, cu astfel stabilește art. 81, 82 Cod penal, va fi apreciată ca just individualizată, în cauză, fiind aplicate corespunzător criteriile înscrise în art. 72 Cod penal, și asigurate cerințele instituite prin art. 52 Cod penal.
Cât privește modul de rezolvare a laturii civile a cauzei, Curtea, cu referire la dispozițiile art. 998, 999 Cod Civil, va aprecia că, în cauză, despăgubirile acordate părții civile au fost just stabilite, în raport de suportul probatoriu ce s-a administrat.
Întrucât, la examinarea de ansamblu a cauzei, nu s-au desprins alte motive de casare, urmează ca, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, recursurile declarate de inculpat și partea civilă, să fie respinse, ca nefondate.
Văzând și art. 192 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul și partea civilă și AL Tîrgu J, împotriva deciziei penale nr. 66 din data de 25 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
Onorariul apărătorului din oficiu, vizând apărarea recurentului - inculpat, în recurs, până la prezentarea apărătorului ales, se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul d e Avocați
Obligă pe recurentul - inculpat, cât și pe recurenta - parte civilă, la câte 50 lei, cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - G - - -
Grefier,
- -
Red. jud.:. -
Jud. apel:.
Dact. 2 ex./ - 13 Octombrie 2009
-09 octombrie 2009 -
- TÎRGU J, va încasa de la recurenta - parte civilă și AL Tîrgu J, 80 lei, iar de la recurentul - inculpat 610 lei, cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Ștefan FăurarJudecători:Ștefan Făurar, Gheorghe Vintilă, Constantin Mereanu
