Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 94/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 94/2010
Ședința publică din 28 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Lodoabă
JUDECĂTOR 2: Maria Elena Covaciu
JUDECĂTOR 3: Leontin
Grefier ia
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 206/23.11.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul recurent, asistat de apărător ales, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care se constată că lipsa de procedură cu inculpatul recurent, prin nerestituirea dovezii de comunicare a citației, este acoperită prin prezența în instanță a inculpatului.
Apărătorul ales al inculpatului recurent, avocat, depune la dosar memoriu cu motivele de recurs.
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului recurent, avocat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și restituirea cauzei la procuror. Precizează că după prezentarea materialului de urmărire penală inculpatului, acesta a formulat din nou cereri prin care a solicitat audierea a doi martori și efectuarea unei contraexpertize, iar procurorul a pronunțat o ordonanță prin care a respins probele, fără a se comunica această ordonanță și fără a se proceda la o nouă prezentare a materialului, conform prevederilor art. 253 Cod procedură penală. Precizează că aceste probe au fost încuviințate de instanță, dar arată că fazele procedurale sunt diferite. În subsidiar solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală. Consideră că din probele administrate rezultă împrejurarea că la orele 2410inculpatul nu avea o alcoolemie peste limita legală. Precizează că prima probă biologică i-a fost recoltată după un interval de aproximativ o oră. Arată că la fond a solicitat efectuarea unei expertize și audierea unor martori, care au dovedit ce băuturi și ce alimente a consumat inculpatul. Precizează că expertiza nouă a stabilit două variante de calcul a alcoolemiei, într-o primă variantă s-a stabilit o alcoolemie peste limita legală, iar în cealaltă variantă, care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, s-a stabilit o alcoolemie sub limita legală. Arată că instanța nu a reținut a doua variantă, susținând că are în vedere momentul prelevării sângelui, dar precizează că momentul prelevării a avut loc după o oră de la momentul în care inculpatul a condus autovehiculul. Pentru aceste considerente apreciază că motivarea instanței de apel este greșită și solicită înlăturarea ei. Mai arată că s-a mai reținut de către instanță că declarațiile martorilor sunt subiective, fapt pentru care au fost înlăturate, apreciindu-se că acești martori nu aveau cum să rețină ce a consumat inculpatul cu un an în urmă și că sunt prieteni cu inculpatul, dar arată că consumul a avut loc la domiciliul unui martor audiat în cauză. Consideră că nu pot fi înlăturate depozițiile martorilor pentru motivul că acestea ar fi subiective.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacată ca temeinică și legală. Cu privire la primul motiv de recurs solicită respingerea acestuia ca nefondat, precizând că după prezentarea materialului de urmărire penală s-a desfășurat cercetarea, iar prin ordonanța procurorului s-a respins doar cererea formulată de inculpat, neadministrându-se alte probe. Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, referitor la nedovedirea vinovăției inculpatului, solicită respingerea acestuia ca nefondat. Arată că din probatoriul administrat în cauză s-a dovedit că inculpatul a condus un autovehicul cu o îmbibație alcoolică peste limita legală. Cu privire la varianta de expertiză prin care s-a stabilit o alcoolemie sub limita legală arată că aceasta nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, în raportul de expertiză precizându-se totodată că acel calcul are o valoare teoretică.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că regretă cele întâmplate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 133/2009 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosar penal nr- fost condamnat inculpatul la pedeapsa de:
- 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de,conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr.0/00alcool pur în sânge.
S-au interzis inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a-teza a II-a și b Cod penal, în condițiile art. 71 alin.1 Cod penal.
S-a făcut aplicare art. 81-82 Cod penal, dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o perioadă de 2 ani și 5 luni, care constituie termen de încercare pentru condamnat, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art.71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepselor principale.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal.
S-a dispus comunicarea prezentei hotărâri la IPJ A la data rămânerii definitive a hotărârii.
S-a făcut aplicare art. 189 Cod procedură penală și art. 191 alin. 1 Cod procedură penală.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
La data de 1 august 2008 ora 0,10, inculpatul a fost depistat având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală în timp ce conducea autoturismul marca Opel Astra, cu nr. înmatriculare AB-08015, pe str. -.-, din localitatea, pe direcția de mers -.
În urma testării inculpatului cu aparatul etilotest Printer seria - - 0297, a rezultat o valoare de 0,87 mg. alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul Orășenesc, pentru recoltarea de probe biologice și stabilirea alcoolemiei.
Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie, emis de Serviciul Județean de Medicină Legală A, rezultă că inculpatul avea la ora 103o îmbibație de 1,65 gr.0/00alcool pur în sânge, iar la ora 203avea 1,50 gr.0/00, alcool pur în sânge.
Conform rezultatelor rapoartelor de expertiză medico-legală efectuat în cauză - calcul retroactiv al alcoolemiei, întocmit de Institutul de Medicină Legală C N, inculpatul avea o alcoolemie cu o valoare teoretică apropiată de 1,70 gr.0/00în prima variantă de consum și cu o valoare teoretică apropiată de 1,00 gr.0/00în a doua variantă de consum.
Cantitatea de alcool ingerată și apoi declarată de inculpat nu poate fi reținută și a fost înlăturată motivat de instanța de fond, fiind evidentă intenția de ascundere a adevărului.
Din raportul de expertiză se relevă că rezultatele obținute au caracter strict teoretic și nu pot fi considerate ca având valoare certă din punct de vedere medico legal. Valoarea indubitabilă de probă științifică obiectivă și care exprimă îmbibația reală este numai ceea determinată prin analiza sângelui din momentul prelevării.
Instanța de fond a înlăturat declarația martorei, prietena inculpatului, audiată la data de 27 mai 2009, considerând-o nesinceră, neobiectivă, întrucât după aproape un an de zile este foarte greu ca cineva să-și mai aducă aminte ce a mâncat într-o anumită zi și la o anumită oră. Instanța se bazează pe acest fapt, întrucât aceasta arată în declarația ei că au servit amândoi masa la ora 10 seara, acasă la ea, ea locuind împreună cu inculpatul. Or, în aceea noapte la ora 010, inculpatul se deplasa pe direcția de mers -, localitatea de domiciliu a inculpatului. Dacă în acel moment inculpatul ar fi locuit împreună cu martora acesta, ar fi trebuit să se afle la locuința martorei, nu spre, localitatea de domiciliu a acesteia. Față de martoră, urma ca din oficiu să se formuleze plângere pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen inculpatul solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și pronunțarea unei soluții de achitare a inculpatului, apreciind că fapta pentru care a fost trimis în judecată nu este prevăzută de legea penală. Așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză efectuat de IML Minovici privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei, este relevată o valoare a acesteia sub limita prevăzută de lege, adică 0,65-0,70 gr.0/00. Întrucât s-a creat un dubiu în acest sens, apreciază că acesta trebuie valorificat în favoarea inculpatului. Susține că declarația inculpatului a fost înlăturată fără o motivare, deși se corobora cu declarațiile date de barman și martora. Aceasta din urmă este prietena inculpatului, însă nu s-a dovedit că ar fi dat o declarație nesinceră și cu toate acestea a fost înlăturată. Inculpatului i s-au recoltat probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, după o oră de la depistarea sa în trafic și contestă valoarea probantă care li s-a atribuit, întrucât la momentul opririi sale avea o alcoolemie sub limita prevăzută de lege. Calculul retroactiv al alcoolemiei relevă o valoare care conduce la pronunțarea unei soluții de achitare a inculpatului, din probele administrate rezultând că inculpatul a consumat și alimente, astfel că concluziile raportului de expertiză sunt cele reale.
Prin decizia penală nr. 206/A/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr- a fost admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpeni împotriva sentinței penale nr. 133/2009 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosar nr-.
A fost desființată sentința atacată sub aspectul greșitei rețineri a circumstanțelor atenuante, cuantumului pedepsei principale și termenului de încercare și procedând la o nouă judecată în aceste limite:
Au fost înlăturate dispozițiile art. 74, 76 Cp.
A fost majorată pedeapsa aplicată inculpatului la 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.
A fost menținută suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepselor accesorii aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni conform art. 82 Cp.
Au fost menținute în rest dispozițiile sentinței atacate.
A fost respins apelul formulat de inculpatul.
În baza art. 192 al. 2 Cpp a fost obligat inculpatul la plata sumei de 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Contrar celor susținute de apelant, fapta inculpatului de a conduce pe drumurile publice un autoturism având o îmbibație alcoolică peste limita legală, constituie infracțiune.
Se contestă valoarea alcoolemiei susținându-se că aceasta a fost sub limita legală. În sprijinul acestei apărări, inculpatul aduce ca mijloc de probă un raport de expertiză privind calculul retroactiv al alcoolemiei, efectuat de IML Minovici, care are la bază mijloace de probă precum declarațiile date de inculpat, având astfel un caracter subiectiv spre deosebire de mijloacele de probă cu caracter științific, obiectiv și anume, analiza sângelui din momentul prelevării, adică imediat depistarea în trafic a inculpatului de către organele de poliție. De altfel, inculpatul nu a putut dovedi consumul de alcool astfel încât să evidențieze neconcordanța între alcoolul declarat și consumul efectiv.
Fără a considera că un mijloc de probă are o valoare prestabilită trebuie totuși evidențiat caracterul obiectiv sau subiectiv precum și împrejurarea dacă se coroborează cu alte mijloace de probă.
Astfel, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie se coroborează cu datele din raportul de expertiză medico-legală efectuată de IML C și cu rezultatele testării cu aparatul etilotest. Acesteultimemijloace de probă nu au fost desființate sau înlăturate, fiind cele care justifică soluția de condamnare a inculpatului.
Nu există temei pentru soluția de achitare a inculpatului pentru considerentele deja expuse, întrucât s-a dovedit că s-a depășit limita legală.
Împrejurarea că s-a înlăturat declarația martorei nu are relevanță, întrucât nu este în măsură să infirme rezultatele alcoolemiei stabilite prin mijloace de probă cu caracter științific. Încercarea inculpatului de a dovedi consumul de alcool are ca obiectiv stabilirea calculului retroactiv al alcoolemiei pe baza declarațiilor sale și nu pe baza analizei de sânge și testării de la momentul depistării în trafic.
Nu există nici un dubiu în cauză, întrucât chiar dacă există mai multe rapoarte de expertiză, instanța este obligată să se pronunțe în sensul fundamentării soluției, pe unul din rapoarte și înlăturarea celuilalt, așa cum s-a și procedat în speță.
Pentru aceste motive criticile apelantului, neavând suport nici în fapt și nici îndrept, Tribunalul, în baza art. 379 pct.2 lit. a Cod procedură penală, a respins ca nefondat apelul inculpatului, cu consecința obligării lui la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpeni criticând-o pentru netemeinicie solicitând înlăturarea circumstanțelor atenuante, întrucât acestea sunt doar criterii de orientare pentru aplicarea unei pedepse orientate spre minim în lipsa antecedentelor nu echivalează cu un comportament bun. Se arată că inculpatul are un grad ridicat de alcoolemie, în evaluare acestuia, după o oră a indicat valori mai mici. Prima variantă a raportului de expertiză întocmit în cauză indică o valoare a alcoolemiei care se coroborează cu declarațiile martorilor audiați.
Se susține că prima declarație a inculpatului se coroborează cu concluziile acestui raport, însă declarațiile ulterioare ale acestuia nu se coroborează cu nicio probă, ceea ce indică faptul că, după un interval de timp inculpatul a reflectat asupra declarațiilor încercând să probeze altceva.
S-a constatat că apelul Parchetului este fondat.
Instanța de fond a reținut că inculpatul recunoaște fapta și a dat relevanță juridică acestei recunoașteri. Dar, față de împrejurările că inculpatul contestă valoarea alcoolului ca fiind peste limita legală, nu se poate susține că el recunoaște fapta.
Deși i s-au adus la cunoștință rezultatele testării cu aparatul etilotest, rezultatele buletinelor de analiză toxicologică, cu toate acestea a contestat valoarea alcoolemiei, susținând că fapta sa nu este prevăzută de legea penală, întrucât îmbibația alcoolului de la momentul depistării în trafic ar fi mai mică.
În același context nu se putea da relevanță așa zisei recunoașteri.
Împrejurarea că nu are antecedente penale nu justifică aplicarea circumstanței atenuante. Inculpatul a fost și nesincer pe parcursul procesului indicând consum diferit de alcool (inițial bere și apoi Ť.).
Infracțiunea dedusă judecății face parte din categoria infracțiunilor de pericol care afectează siguranța tuturor participanți la trafic, fiind necesar prin pedepselor aplicată să se atingă scopul preventiv și educativ prevăzut de lege.
Împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale nu trebuie extrapolată astfel încât să i se dea eficiență unei conduite în fața legii pe care, de altfel trebuie să o aibă toți cetățenii în fața legii și să nu săvârșească infracțiuni.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel a declarat recurs inculpatul.
Recursul a fost declarat în termen.
În motivarea recursului, inculpatul a invocat un motiv de nulitate deoarece nu i-a fost prezentat materialul de urmărire penală, și a criticat hotărârile atacate susținând că s-a făcut o gravă eroare de drept prin interpretarea expertizei calculului retroactiv al alcoolemiei, care a avut drept consecință greșita condamnare a inculpatului.
Recursul inculpatului este nefondat din următoarele considerente:
Referitor la nulitatea urmăririi penale, din procesul verbal de prezentare a materialului (fila 37 dup) rezultă că cererile formulate de inculpat au fost respinse prin ordonanța din 29.01.2009, neimpunându-se o prezentare din nou a materialului de urmărire penală în condițiile art. 253 Cod penal, deoarece nu s-au efectuat noi acte de cercetare penală și nu s-a constatat că trebuie să fie schimbată încadrarea juridică a faptei și, pe cale de consecință, nu există o nulitate a actelor efectuate de procuror în cursul urmăririi penale.
Referitor la al doilea motiv de recurs, care se încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 18 Cod pr. penală, acesta este nefondat din următoarele considerente:
Între ceea ce spune hotărârea prin conținutul ei și ceea ce spune dosarul prin piesele lui nu există o contradicție evidentă de natură a determina o eroare gravă de fapt care a avut drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare.
Astfel numai analiza sângelui din momentul prelevării este o probă cu caracter științific, obiectiv, care exprimă cât mai apropiat de realitate alcoolemia la momentul conducerii autoturismului pe drumurile publice, la prima probă rezultând o alcoolemie de 1,65 gr., iar la proba a doua 1,50 gr. .
Calculul retroactiv efectuat pe baza valorilor alcoolemiilor stabilite la analiză, ținând cont de cuantumul de băuturi alcoolice declarat la prima variantă are o valoare teoretică apropiată de 1,70 gr., iar la a doua variantă 1 gr. (prima expertiză).
În a doua expertiză ( 76 dosar prima instanță) în care se estimează o alcoolemie de 0,70 gr., se constată un consum mai mare de băuturi alcoolice decât cel declarat, precizându-se că valoarea indubitabilă de probă științifică care exprimă îmbibația reală este numai cea determinată prin analiza sângelui în momentul prelevării, iar rezultatele expertizei au caracter strict teoretic.
Raportat la cele de mai sus, în cauză nu există un dubiu privind starea de fapt care să profite inculpatului, iar declarațiile martorilor și nu sunt de natură a răsturna proba științifică care exprimă îmbibația reală, respectiv analiza sângelui din momentul prelevării.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. "b" Cod pr. penală, instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Conform art. 192 alin. 2 Cod pr. penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de inculpatul recurent.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 206/23.11.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe inculpat să plătească statului suma de 210 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 28.01.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
ia
Red.
Tehnored.
2 ex./09.02.2010
jud. apel,
jud. fond
Președinte:Alina LodoabăJudecători:Alina Lodoabă, Maria Elena Covaciu, Leontin
