Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 456/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 456/2008
Ședința publică din 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Mircea Bădilă
JUDECĂTOR 3: Maria Covaciu
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
Procuror
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr. 151/A/15.05.2008 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apărătorul ales al inculpatei, avocat în substituirea avocatului, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care apărătorul ales al inculpatei, avocat, depune la dosar împuternicirile avocațiale și motivele de recurs.
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatei, avocat, solicită, în principal, admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Hunedoara. În subsidiar solicită casarea hotărârilor atacate și în rejudecare, în baza disp. Art. 38515lit. d Cod procedură penală, rap. la art. 3859pct. 18 din Codul d e procedură penală, în ceea ce privește latura civilă a acesteia, respectiv stabilirea prejudiciului existent și dovedit în cauză.
Arată că hotărârea tribunalului prezintă o gravă eroare, în sensul că motivarea contrazice dispozitivul hotărârii, sens în care se înțelege o cu totul altă stare de fapt decât cea existentă la dosarul cauzei. Astfel, arată că în dispozitivul cauzei există o mențiune prin care se arată că se deduce din pedeapsă perioada executată pentru inculpatul, persoană care nu are legătură cu dosarul cauzei.
Pentru aceste aspecte apreciază că se impune casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare.
În ce privește subsidiarul recursului, arată că partea civilă s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 9529,70 lei iar inculpata nu a recunoscut în totalitate acest prejudiciu. Cu toate acestea, deși la dosarul cauzei nu există vreo expertiză contabilă care să stabilească valoarea prejudiciului, inculpata a fost obligată la plata întregii sume solicitate prin constituirea de parte civilă, fără să existe vreo dovadă în acest sens.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpată și menținerea hotărârilor atacate ca legale și temeinice. Arată că cele invocate de inculpată nu constituie un motiv de casare cu trimitere, din eroare menționându-se numele unui alt inculpat. Arată că din motivarea hotărârii rezultă starea de fapt și inculpatul la care se referă cauza, indicându-se corect perioada arestului preventiv.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, arată că acesta este nefondat deoarece nu se impunea efectuarea unei expertize având în vedere că partea civilă și-a motivat prejudiciul.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 91/13 martie 2008 Judecătoria Hunedoaraa condamnat pe inculpata, la:
- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit."g,i" cod penal cu aplic. art. 74 lit. "a" cod penal, 76 lit. "c" cod penal;
- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prev. și ped. de art. 215/1 al.1 cod penal cu aplicarea art. 74 lit. "a" cod penal și art. 76 lit. "d" cod penal.
În baza art. 33 lit. "a" cod penal coroborat cu art. 34 lit. "b" cod penal a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de I (un) an închisoare.
În baza art. 81, 82 cod penal a suspendat condiționat pedeapsa aplicată pe timp de doi ani plus durata pedepsei aplicată prin prezenta hotărâre atrăgându-i atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării condițiilor suspendării prev. de art. 83, 84 cod penal.
A interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. "a,b,c," cod penal în condițiile art. 71 cod penal jar în baza art. 71 al.5 cod penal pe durata suspendării executării pedepsei, a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 88 cod penal a dedus din pedeapsa aplicată timpul arestării preventive începând cu data de 31.12.2007 și până la data de 7 ianuarie 2008.
În baza art. 14 cod pr.penală, coroborat cu art. 346 cod pr.penală și art. 998-999 cod civil a obligat pe inculpată să plătească părții civile SC SRL suma de 9529,70 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Onorariul avocat din oficiu stabilit în favoarea Baroului de Avocați H a dispus să fie suportat din fondurile Ministerului d e Justiție.
A obligat pe inculpată la plata sumei de 130 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Magazinul aparținând de SC SRL este situat pe- /23, in stația de maxi-taxi și este compus din două raioane, respectiv -food, cu program non-stop, și magazin alimentar cu programul intre 6-22,oo.
Cele două raioane sunt despărțite de un paravan din,prevăzut cu o ușă culisantă din PVC care se închide cu un lacăt la sfârșitul programului.
Accesul în magazin se face prin raionul -dood,printr-o ușă asigurată cu yală dar și cu un lacăt care era însă folosit doar în cazul în care angajatele lipseau puțin timp din magazin.
La sfârșitul lunii martie 2007 inculpata care domiciliază pe raza municipiului H a fost angajată în probă la raionul - Food al magazinului, în primele zile lucrând sub supravegherea martorei, urmând ca ulterior să se întocmească contractul individual de muncă.
La insistențele inculpatei aceasta a fost repartizată în de noapte, în data de 28.03.2007 urmând să intre de serviciu la ora 19,oo și să iasă a doua zi dimineața la ora 7,00.
În jurul orelor 22,00 magazinul alimentar a fost închis, inculpata rămânând singură la raionul -Food.
De la telefonul amplasat in magazin a sunat informații CFR aflând că are tren spre S in jurul orei 5,00 iar în jurul orei 2,30, inculpata a tras de verigile de care era prins lacătul reușind să disloce unul dintre ele, după care a pătruns in interiorul magazinului de unde sustras suma de 1600 lei, bani ce au fost lăsați de administratorul magazinului pentru achitarea facturii de curent și plata furnizorilor, precum și cafea.țigări.ciocolată, băuturi alcoolice, înghețată, băuturi răcoritoare. inculpata a revenit in raionul - food, însușindu-și și suma de 1400 lei proveniți din vânzări și mai multe cartele telefonice, țigări, hamburgeri și băuturi alcoolice. De la telefonul amplasat in incinta magazinului, inculpata a solicitat un taxi și după ce a asigurat ușa de acces în -Food cu lacătul care era păstrat de obicei în interiorul -Food-u]ui,a plecat în municipiul D, de unde a luat trenul spre
În jurul orelor 5,45, martora angajata societății a venit la serviciu și a constatat că nu poate intra în chioșc întrucât acesta era asigurat cu lacătul de la care nu avea cheie, motiv pentru care l-a sunat pe administratorul societății care după ce a tăiat lacătul și a intrat in magazin a constatat lipsa inculpatei precum și a mai multor bunuri,motiv pentru care a anunțat organele de politie.
Prejudiciul cauzat părții vătămate SC SRL H, a fost de 9.529,70 lei sumă cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen inculpata.
Oral, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpată a solicitat reducerea pedepsei aplicate inculpatei, apreciind că aceasta este prea mare.
Prin decizia penală nr. 151/A/15 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara secția penală în dosar penal nr-, a fost admis ca fondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 91/2008 a Judecătoriei Hunedoara și în consecință:
S-a dispus înlăturarea dispozițiilor art. 64 lit. c Cod penal în condițiile art. 71 Cod penal.
S-a dedus din pedeapsă durata executată începând cu 6.11.2007 - 15.05.2008 și pentru inculpatul de la 31.12.2007 - 7.01.2008.
S-a făcut aplicarea art. 192 al. 3 Cod procedură penală.
În considerentele deciziei Tribunalul a expus următoarele argumente:
Hotărârea atacată este temeinică și legală sub toate aspectele, instanța reținând corect situația de fapt, iar încadrarea juridică a faptelor este legală și corespunde probelor administrate.
Astfel, din procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile martorilor, procesul verbal de efectuare a percheziției, coroborate cu declarația de recunoaștere a inculpatei, a rezultat că inculpata a sustras din magazinul aparținând SC SRL 1600 lei, iar din raionul -food al aceleiași firme unde lucra inculpata, aceasta a sustras suma de 1400 lei, mai multe cartele telefonice, țigări hamburgeri și băuturi alcoolice.
Prejudiciul cauzat părții vătămate fost în sumă de 9529,70 lei, nerecuperat.
Încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpată în prevederile art. 208 alin.1, 209 al.1 lit. g și i Cod penal și art. 215/1 al. 1 Cod penal este legală.
Referitor la individualizarea pedepsei, au fost respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol social ținându-se seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de împrejurările în care aceasta a fost comisă, de urmărire produse precum și de persoana inculpatei care nu este cunoscută cu antecedente penale.
Pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată inculpatei în prezenta cauză a fost bine individualizată, ea reflectând corect gradul de pericol social al faptei și făptuitoarei, prin cuantumul ei existând garanția realizării dispozițiilor art. 52 Cod penal atât cu privire la finalitatea preventivă cât și cu privire la cea educativă a pedepsei.
Instanța de fond a aplicat inculpatei pedepse sub limita minimă prevăzută de textul de lege sancționator și în favoarea sa au fost reținute circumstanțele atenuante prev. de art. 74 Cod penal.
Lipsa antecedentelor penale ale inculpatei, împrejurarea că aceasta este tânără, au format instanței de fond convingerea că aceasta se va îndrepta și fără executarea efectivă a pedepsei, astfel încât constatând și îndeplinirea celorlalte condiții prev. de art. 81 Cod penal, pedeapsa aplicată inculpatei a fost suspendată condiționat pe un termen de încercare de 3 ani.
În consecință, cererea inculpatei de a fi redusă mai accentuat pedeapsa a fost apreciată ca fiind neîntemeiată.
Tribunalul, examinând din oficiu hotărârea atacată, a constatat însă că apelul inculpatei este fondat sub aspectul aplicării pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. c Cod penal.
Astfel, instanța de fond a condamnat pe inculpată la 1 an închisoare cu aplicarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 lit. a,b,c Cod penal în condițiile art. 71 al. 1 Cod penal. Pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. c Cod penal se referă la interdicția de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii.
În speță, inculpata a săvârșit infracțiunea de furt calificat fără vreo legătură cu exercitarea unei funcții sau profesii ori în cadrul desfășurării unei activități.
Prin Decizia nr. LXXIV (74) a înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că dispozițiile art. 71 Cod penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza l-c Cod penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței în funcție de criteriile stabilite în art. 71 al. 3 Cod penal.
Având în vedere această decizie, raportat la circumstanțele cauzei, cuantumul pedepselor aplicate, împrejurarea că inculpata are un copil minor, tribunalul a constatat că aplicarea pedepsei accesorii sub aspectul interdicției prevăzute de art. 64 lit. c Cod penal nu se justifică, interzicerea dreptului de a desfășura o activitate ar însemna pentru inculpată o pedeapsă excesivă care ar lipsi-o de posibilitatea de a obține mijloacele de subzistentă necesare.
Împotriva deciziei a declarat recurs în termenul legal prev. de art. 3853Cod procedură penală inculpata, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele două aspecte:
Neconcordanța vădită între considerentele hotărârii și dispozitiv;
II. Soluționarea greșită a laturii civile a cauzei.
Vizând primul aspect, inculpata relevă că dispozitivul deciziei cuprinde mențiuni ce nu o privesc, referitoare la altă persoană, mențiuni ce vin în contradicție cu considerentele expuse de tribunal, în ceea ce privește aspectele ce țin de computarea duratei executate.
Referitor la cea de-a doua critică, inculpata arată că nu a recunoscut în totalitate prejudiciul invocat de societate, rezumându-se să o oblige la plata sumei din constituirea de parte civilă, fără ca aceasta să fie probată.
Verificând legalitatea și temeinicia deciziei penale atacate în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele impuse de art. 3859al. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este fondat.
1. În aliniatul patru al dispozitivului deciziei penale atacate se dispune, de către Tribunal:
"Deduce din pedeapsă perioada executată de la 6.11.2007 - 15.05.2008 și pentru inculpatul de la 31.12.2007 până la 7.01.2008".
2. Curtea arată că raportat la actele din dosar, durata prevenției inculpatei s-a realizat pe intervalul 31.12.2007 - 7.01.2008.
Considerentele deciziei atacate nu vorbesc despre aceste dispoziții privind computarea, Tribunalul rezumându-se să arate că vor fi menținute dispozițiile sentinței penale atacate, ceea ce se presupune că și cele vizând deducerea duratei executate.
3. Curtea arată că dispozițiile aliniatului 4 conțin două aspecte de nelegalitate.
În primul rând, durata executată de inculpată în arest și care este total eronată, nefiind confirmată de probele de la dosar (6.11.2007 - 15.05.2008, în realitate 31.12.2007 - 7.01.2008).
În al doilea rând, se referă și la o altă persoană, care nu are nici o legătură cu cauza de față, neavând nicio calitate în acest dosar penal.
4. Curtea nu va putea aprecia această vădită nelegalitate drept o eroare materială, atâta timp cât din examinarea dispozitivului și care nu-și găsește corespondent în considerentele deciziei - nu poate realiza o activitate de cenzură efectivă, prin prisma dispozițiilor art. 3859Cod procedură penală.
5. Curtea arată că în speță, cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 9 Cod procedură penală a fost invocat de către inculpată și conduce, automat, la casarea deciziei cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. c Cod procedură penală, aceleiași instanțe de apel, Tribunalul Hunedoara.
6. Cu ocazia rejudecării, instanța de apel va examina și cel de-al doilea motiv invocat de inculpată, vizând soluționarea laturii civile a cauzei, în raport cu valoarea reală a prejudiciului cauzat prin infracțiune, cuantum ce se impune a fi probat de către partea civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr. 151/A/15.05.2008 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
Casează decizia penală atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de apel, Tribunalul Hunedoara.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 18.09.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact.
2 ex./25.09.2008
Jud. apel,
Jud. fond
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Mircea Bădilă, Maria Covaciu
