Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 946/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR. 3013,-
DECIZIA NR. 946
Ședința publică din data de 25 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Georgescu
JUDECĂTOR 2: Gabriela Diaconu
JUDECĂTOR 3: Dan Andrei
Grefier: -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul T - Serviciul Teritorial Ploiești
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 11 martie 1975, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii de ședință din data de 18.12.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat.
Prin aceeași încheiere s-a constatat existența în cauză a autorității de lucru judecat în raport de încheierea din 15.10.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, în stare de arest preventiv și asistat din oficiu de avocat din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
S-a dat posibilitatea apărătorului din oficiu să ia legătura cu recurentul inculpat aflat în stare de arest preventiv.
Avocat din oficiu pentru recurentul inculpat și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.
Curtea, față de susținerile părților în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat din oficiu pentru recurentul inculpat critică încheierea dată de Tribunalul Buzău, întrucât din punctul său de vedere, instanța de fond în mod greșit a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat.
În opinia sa, la acest moment sunt îndeplinite condițiile pentru admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, întrucât inculpatul are o situație familială precară, în sensul că are un copil minor în întreținere, soția sa nu realizează venituri, iar părinții săi au grave probleme de sănătate. Precizează că înainte de săvârșirea faptei a avut loc de muncă, iar în situația în care va fi pus în libertate ar avea posibilitatea să se reangajeze la același loc de muncă pe care l-a avut înainte.
Se solicită admiterea recursului, casarea încheierii dată de Tribunalul Dâmbovița și pe fond admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul Dâmbovița ca legală și temeinică, întrucât instanța de fond în mod corect respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar.
Susține că nu sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 160/2.C.P.P. față de faptele pentru care inculpatul este trimis în judecată, de prejudiciul creat, de situația de fapt, precum și de temeiurile arestării preventive ale inculpatului, astfel încât nu se impune admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, întrucât a colaborat cu organele de anchetă și are un copil minor în întreținere. Precizează de asemenea că, are o situația familială deosebită, în sensul că are un copil minor în întreținere, este arestat preventiv de 8 luni și dorește să-și ajute familia, care are mare nevoie de ajutorul său. Arată că în situația în care va fi judecat în stare de libertate are posibilitatea să se reangajeze la aceeași firmă de pază și securitate unde a lucrat și înainte de săvârșirea faptei.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 18.12.2009, Tribunalul Dâmbovițaa respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată în dosarul nr-, aflat pe rolul Tribunalului Dâmbovița, cu termen de judecată în fond 11 ianuarie 2010, de către inculpatul,fiul lui și, născut la data de 11 martie 1975 în G, județul D, cu domiciliul în G, strada - -, bloc 41, scara A,. 15, județul D, CNP nr. -, deținut în Penitenciarul Mărgineni.
A constatat existența în cauză a autorității de lucru judecat în raport de încheierea din 15.10.2009 pronunțată de această instanță, în același dosar de fond, definitivă prin decizia penală nr. 746 din 23.10.2009 pronunțată în dosarul nr. 3013,- de către Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 82/D/P/2008 întocmit la 01.07.2009 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Dâmbovița, au fost trimiși în judecată 22 de inculpați, din care 4, printre care și domnul, în stare de arest preventiv din data de 11.05.2009, față de alți trei inculpați s-a dispus arestarea în lipsă și darea în urmărire generală, pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, în diferite forme de participație penală, inculpatul fiind acuzat de săvârșirea infracținilor prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 - 42 Cod penal, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 - 42 Cod penal, toate cu aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a Cod penal.
Actul de sesizare a instanței a reținut vinovăția inculpatului, coroborând următoarele mijloace de probă administrate în faza urmăririi penale: denunțul inculpatului, procese-verbale de sesizare ale organelor de urmărire penală, de constatare infracțiunii flagrante, de percheziție domiciliară și înscrisurile doveditoare găsite în urma efectuării perchezițiilor, de consemnare a unor situații de fapt, de căutare și de depistare a inculpaților, procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice și mesajelor scrise interceptate, de recunoaștere de pe planșele foto și de confruntare, notele de relații comunicare de Biroul Român de Credit și unitățile bancare păgubite, împreună cu dosarele de creditare respective, listingurile convorbirilor telefonice, raportul de constatare tehnico-științifică grafică, propunerile motivate de arestare preventivă.
Ca situație de fapt s-a stabilit - urmare probatoriului administrat și mai sus arătat că, în anul 2007, inculpatul a aderat la un grup infracțional organizat în scopul obținerii în mod fraudulos de credite bancare, cauzând un prejudiciu total de peste 200.000 lei. De asemenea, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, împreună cu alte persoane, folosind manopere dolosive, a falsificat contracte individuale de muncă și adeverințe de venit, obținând astfel, în mod fraudulos, credite bancare.
Prin hotărâri rămase definitive, măsura arestării preventive inculpatului, dar și a celorlalți, a fost menținută și prelungită până în prezent, instanțele constatând că temeiurile avute în vedere la momentul luării acesteia, subzistă și în prezent, impunând continuarea privării de libertate.
A mai reținut tribunalul că de la data primului termen de judecată (stabilit aleatoriu la 10.08.2009) și până în prezent, cercetarea judecătorească nu a putut verifica legalitatea și temeinicia acuzării pe fond, cauza amânându-se din motive de neîndeplinire legală și completă a procedurilor de citare și/ori din motive de lipsă de apărare.
Sub al doilea aspect, acest inculpat a mai formulat la 13.10.2009 o cerere de liberare sub control judiciar, având identitate de persoană, obiect, cauză (aceiași motivare), înregistrată la instanță sub nr. 3013,-, soluționată fiind prin respingerea sa ca nefondată.
Astfel, instanța respectivă a apreciat că este îndeplinită prima condiție a acordării liberării provizorii,prevăzută de art. 1602Cod procedură penală, în sensul că faptele pentru care este cercetat inculpatul nu sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 18 ani și că nu este îndeplinită a doua condiție ( negativă de admisibilitate) prevăzută de același text de lege, deoarece din actele și lucrările dosarului rezultă date că acest inculpat va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți.
Din declarațiile coinculpatului cercetat în stare de libertate, - din 10.01.2007, fila 145,. I, din 24.03.2009,.V, din procesele-verbale de confruntare din data de 29.06.2009 dintre inculpații și -, vol. IV, rezultă date că se va încerca zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea coinculpatului -.
Acesta, în ultima sa declarație, susținut " m-am deplasat la CEC împreună cu " " ( apelativul sub care este cunoscut și se prezenta inculpatul ) și cu alți trei băieți de etnie rromă și pe care nu îi cunoscut, ne-am deplasat cu o 1310 de culoare neagră, am ridicat de la CEC suma de 190 milioane lei ROL, în sediul CEC am intrat singur, comisarul și prietenii săi așteptându-mă afară, după ce am luat banii m-am suit în mașina cu care venisem, am dat banii lui " " și prietenilor lui; când am ajuns pe câmp, un Ť. din mașină mi-a dat circa 27 milioane lei, m-a aruncat din mașină, aceștia patru, " l " și prietenii lui țigani m-au amenințat că dacă o să spun ceva la poliție o să mă omoare și pe mine și familia mea"
Și la confruntarea din 29.06.2009 (practic la finalul urmăririi penale, rechizitoriul fiind emis la 01.07.2009) coinculpatul - a susținut aceste relatări, în mod constant, ceea ce semnifică existența în cauză datelor din care rezultă că inculpatul va încerca să influențeze în scopul construirii proprii apărări ( și în prezent atitudinea sa este de nerecunoaștere a acuzațiilor aduse de procuror ), pe coinculpatul -.
Sub un ultim aspect, s-a constatat și în prezenta cauză, că susținerile de admitere a cererii de liberare sub control judiciar au vizat aceiași persoană a inculpatului, aceeași cauză și obiect, așa încât, existând identitate de obiect, cauză și persoană, operează autoritatea de lucru judecat, ceea ce împiedică instanța, din punct de vedere legal, să reverifice aceiași hotărâre judecătorească.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul care a criticat încheierea primei instanțe ca netemeinică invocând că la acest moment sunt îndeplinite condițiile pentru admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, întrucât are o situație familială precară, în sensul că are un copil minor în întreținere, soția sa nu realizează venituri, iar părinții săi au grave probleme de sănătate. A precizat că înainte de săvârșirea faptei a avut loc de muncă, iar în situația în care va fi pus în libertate ar avea posibilitatea să se reangajeze la același loc de muncă pe care l-a avut înainte.
Curtea, verificând încheierea atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, în raport de motivele de recurs invocate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, constată că recursul declarat este nefondat, așa cum se va arăta în continuare:
Recurentul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv prin rechizitoriul nr.82/D/P/2008 din data de 1 iulie 2009 al - Biroul Teritorial Dâmbovița, împreună cu încă 22 inculpați, din care 4 în stare de arest preventiv, alți 3 inculpați arestați în lipsă și dați în urmărire generală, iar ceilalți în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.26 Cod penal, rap.la art.215 alin.1,2 și 3 Cod penal, cu aplic.art.41 - 42 Cod penal și art.290 Cod penal cu aplic.art.41 - 42 Cod penal, fapte atrăgând condamnări cu închisoare până la 18 ani.
Prima instanță a evaluat corect situația juridică a recurentului, atunci când apreciat că nu se impune admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar a acestuia, chiar dacă raționamentul juridic nu poate fi îmbrățișat în integralitatea sa de
Este indubitabil că pentru perioada anterioară pronunțării încheierii din 15.10.2009 a Tribunalului Dâmbovița, prin care a fost respinsă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de către același inculpat, operează autoritatea de lucru judecat, așa cum a reținut și prima instanță, deoarece instanțele au analizat îndeplinirea condițiilor, atât formale, cât și de oportunitate, necesare pentru admiterea cererii formulate și au pronunțat o soluție. În schimb pentru perioada ulterioară datei de 23.10.2009, dată la care a rămas definitivă încheierea primei instanțe, nu se poate vorbi de existența unei autorități de lucru judecat, putând surveni împrejurări noi care să conducă la concluzia că cererea formulată de către inculpat a devenit admisibilă prin prisma condiției negative impusă de prevederile art. 1602alin. 2 teza a II-a pr.pen. ce justificat respingerea primei cereri formulate.
Curtea consideră, însă, că din ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză rezultă că punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului, zis "" nu poate fi admisă, existând, în continuare, temeiuri pentru a se considera că prin admiterea cererii buna desfășurare a procesului penal ar fi afectată. Astfel, modalitatea de operare a faptelor pentru care este cercetat inculpatul, prin ea însăși, constituie suficiente date ce susțin temerea că liber fiind el ar putea influența buna desfășurare a procesului penal, încercând zădărnicirea adevărului, așa cum corect a reținut instanța de fond.
De asemenea, în cauză nu s-a procedat la administrarea probatoriilor, nefiind audiați nici unul dintre inculpați, existând în continuare riscul ca să procedeze influențarea unor coinculpați, datele din dosar menționate de prima instanță, justificând această temere, împrejurare care conduce la concluzia că prevederile art. 1602alin. 2 pr.pen. sunt pe deplin aplicabile în speță, în sensul că nu este posibilă admiterea cererii nefiind îndeplinite condițiile legale.
Susținerile recurentului, în sensul că are o situația familială deosebită, respectiv are un copil minor în întreținere, soția sa nu realizează venituri, iar părinții săi au grave probleme de sănătate nu sunt elemente de natură a conduce la pronunțarea unei soluții contrare, în condițiile în care elementele premisă pentru admiterea cererii, prev. de art. 1602alin. 2 pr.pen. nu sunt îndeplinite, datele dosarului, respectiv declarațiile coinculpatului - și procesele verbale de confruntare, confirmând temerea că inculpatul va încerca denaturarea adevărului.
Concluzionând, încheierea atacată este temeinică și legală, fapt pentru care, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMEL ELEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui si, născut la data de 11 martie 1975, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii de ședință din data de 18 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr.3013,-.
Obligă recurentul la 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 onorariul apărătorului din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 decembrie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
Red. /
4ex/28.12.2009
3013,-- Tb.
jud. fond G
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Cristina GeorgescuJudecători:Cristina Georgescu, Gabriela Diaconu, Dan Andrei