Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 956/2009. Curtea de Apel Ploiesti

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr-

Decizia penală nr. 956

Ședința publică din data de 25 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran

JUDECĂTOR 2: Paul Mihai Frățilescu

Judecător- - -

Grefier - a

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror

din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Prahova

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 11 ianuarie 1977, fiul lui și, născut la 23 septembrie 1980, fiul lui G și al lui, născut la 11 august 1968, fiul lui - și, născut la data de 28 august 1970, toți aflați în prezent în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva încheierii de ședință din data de 22 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul penal nr- prin care în baza art.300²Cod procedură penală rap. la art.160 al.1 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul, iar în baza art. 160 al.3 Cod procedură penală s-a menținut arestarea preventivă față de acesta.

Prin aceeași încheiere, în baza art.160^8aalin.6 Cod procedură penală, au fost respinse cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații, și.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții - inculpați, aflați în stare de arest: și personal și asistați de avocat ales din Baroul Prahova, și personal și asistați de avocat ales din Baroul Prahova.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorii recurenților - inculpați având pe rând cuvântul, după ce cu acordul instanței au luat legătura cu aceștia, precizează că nu mai au cereri de formulat ori excepții de invocat și solicită acordarea cuvântului în susținerea recursurilor.

Reprezentantul DIICOT - Serviciul Teritorial Prahova având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat ori excepții de invocat și solicită acordarea cuvântului în dezbateri.

Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat ori excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.

Avocat având cuvântul pentru inculpatul având cuvântul, critică încheierea instanței de fond prin care s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de acesta, solicitând potrivit disp.art.300²rap. la art.160 alin.2 Cod proc. penală a nu se menține această măsură, deoarece temeiurile inițiale nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să impună menținerea acestei măsuri, dacă la momentul arestării, aceasta a fost întemeiată pe disp. art.143, 146 și 148 lit. f Cod procedură penală, în prezent aceste dispoziții nu mai sunt incidente în cauză.

Recurentul - inculpat a avut o atitudine constantă de recunoaștere a situației de fapt, așa cum a fost reținută în actul de sesizare, situație ce a permis reținerea prin rechizitoriu a circumstanțelor atenuante personale prev. de art.74 lit. a Cod penal, învederând totodată că termenul rezonabil al detenției preventive a fost împlinit.

Susține apărătorul recurentului că atâta vreme cât alt inculpat cercetat în prezenta cauză a fost pus în libertate chiar de Curtea de APEL PLOIEȘTI, înțelege să invoce principiul egalității de tratament juridic în raport de inculpații trimiși în judecată în stare de libertate, precum și diminuarea pericolului concret pentru ordinea publică.

Se mai arată că parchetul a reținut circumstanțele atenuante, interesul legitim a fost atins, legiuitorul a statuat că trebuie să existe pericol concret, direct și iminent pentru menținerea stării de arest iar în cauza de față pericolul nu mai există iar oprobriul public este unul scăzut, inculpatul a fost audiat și a recunoscut comiterea infracțiunilor.

Recurentul - inculpat prin punerea în libertate nu poate săvârși același gen de infracțiuni deoarece, linia de țigări nu mai există și nici din actele și lucrările dosarului nu rezultă împrejurarea că acesta ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.

În concluzie, solicită potrivit disp.art.300²rap. la art.160^balin.2 Cod proc. penală a nu se menține starea de arest a inculpatului.

În subsidiar, dacă instanța de control judiciar apreciază că se impune totuși luarea unei măsuri restrictive față de acesta solicită înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării acestuia de a nu părăsi țara, conform art.139 alin.1, alin.3⁵Cod proc. penală rap. la art.145 Cod proc. penală comb. cu art.136 alin.8 Cod procedură penală.

În ceea ce-l privește pe inculpatul, consideră că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de disp.art.1602 Cod procedură penală, legiuitorul a statuat că o cerere de liberare sub control judiciar trebuie să îndeplinească cumulativ dispozițiile art.160²alin.1 și art.160²alin.2 Cod procedură penală, cu referire la Decizia nr. 7 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar la momentul de față apreciază că nu mai sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca inculpatul să fie judecat în stare de arest iar o eventuală punere în libertate nu ar putea zădărnici aflarea adevărului, acesta a avut o atitudine sinceră, a recunoscut și regretat fapta comisă chiar din faza de cercetare penală, poziție pe care acesta a menținut-o și în fata instanței, inculpatul a colaborat cu organele de urmărire penală.

Precizează, în continuare că nu există nicio dovadă că inculpatul aflat în stare de libertate va încerca să comită alte infracțiuni, în prezenta cauză este vorba de o infracțiune de prejudiciu și nu una de pericol de asemenea nu există obiectul infracțiunii întrucât a fost confiscat de DIICOT B, încă de la momentul arestării inculpatul a manifestat o poziție sinceră.

Se susține că inculpatul a dat declarație pentru fiecare convorbire telefonică în parte, că în prezenta cauză sunt cercetați un număr de 17 inculpați din care 9 inculpați se află in stare de libertate, inculpatului i-au fost sechestrate o serie de bunuri, prejudiciul cauzat îmbrăcând un caracter prezumat.

Supune atenției instanței de control judiciar faptul că situația familială a recurentului - inculpat este una critică, are doi copii minori, fiica acestuia este un copil eminent cu rezultate deosebit de bune, având nevoie de sprijinul tatălui, iar o societate de radiodifuziune și-a dat acordul cu privire la angajarea acestuia.

Față de cele ce preced solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și pe fond admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar urmând să se constate îndeplinite condițiile impuse de legiuitor cu privire la instituția cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

Avocat, pentru inculpații și, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii recurate și pe fond admiterea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar.

În primul rând precizează că poziția adoptată de cei doi inculpați pe tot parcursul desfășurării cercetării penale a fost una sinceră și cooperantă, aceștia nu au cum să zădărnicească aflarea adevărului, din nicio probă nu rezultă că inculpații ar fi încercat să impieteze buna desfășurare a procesului penal, încă din faza de urmărire penală aceștia au recunoscut săvârșirea infracțiunilor.

Din întreg materialul probator administrat în cauză atât în faza de urmărire penală cât și în timpul cercetării judecătorești atestă faptul că sunt suficiente garanții pentru ca inculpații să fie cercetați în stare de libertate, perioada de arest a depășit cu mult termenul rezonabil, în cauză nici inculpatul și nici instanța de judecată nu au vreo culpă că prezenta cauză se află într-o stare incipientă, prelungindu-se cercetarea judecătorească.

Se mai solicită a se avea în vedere principiul egalității de tratament, in prezenta cauză, față de alți coinculpați s-a luat măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, astfel că prin menținerea stării de arest a recurenților inculpați se încalcă prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Consideră că starea de arest preventiv s-a transformat într-o executare a pedepsei, iar dacă infracțiunea pentru care sunt cercetați inculpații este una gravă aceștia vor primi în mod cert o pedeapsă pe măsură, astfel încât până la soluționarea pe fond a cauzei nu trebuie antamată pedeapsa ce urmează a fi aplicată.

Pe de o parte infracțiunile pentru care sunt cercetați cei doi inculpați este una de prejudiciu și nu de pericol iar pe de altă parte s-au constituit garanții pentru acoperirea acestuia prin instituirea de sechestre asupra bunurilor inculpaților.

Un alt argument pe care dorește să-l aducă în sprijinul acestora este faptul că aceștia nu au nici un interes să-și agraveze situația și doresc ca după punerea în libertate să-și găsească un loc de muncă pentru acoperirea prejudiciul prin această modalitate.

Reprezentantul Ministerului Public - - Serviciul Teritorial Prahova având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursurilor declarate de recurenții - inculpați împotriva încheierii de ședință din data de 22 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, ca nefondate și menținerea încheierii recurate ca fiind temeinică și legală.

Referitor la recurentul - inculpat precizează că în cauză subzistă motivele avute în vedere la momentul arestării preventive, chiar dacă inculpatul a avut o atitudine sinceră și cooperantă de-a lungul cercetării penale, aceasta are efect în ceea ce privește fondul cauzei.

Cu privire la susținerile apărătorului în sensul că infracțiunea reținută în sarcina acestuia este una de prejudiciu și nu de violență, precizează că printre altele s-a reținut în sarcina acestuia și infracțiunea prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, care este una de pericol. Pentru toate acestea solicită menținerea stării de arest a recurentului - inculpat.

În ceea ce-i privește pe ceilalți recurenți, învederează că aceștia s-au constituit într-un grup infracțional organizat, fiecare dintre aceștia având atribuții concrete desfășurându-i activitatea infracțională pe o perioada mare de timp, săvârșind infracțiuni în formă continuată.

Conform dispozițiilor art.1602 C.P.P. liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda in anumite condiții, textul de lege menționând și cazurile exprese in care nu poate fi acordată această liberare provizorie.

În cauza de față trebuie avute în vedere atât gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților cât și rezonanța socială deosebită a acestora, fapte de natură să creeze un pericol social însemnat pentru ordinea publică și să inducă opiniei publice o reacție negativă față de pasivitatea autorităților judiciare în cazul unor infracțiuni cu prejudicii însemnate, în cauză fiind vorba de un prejudiciu foarte mare așa cum rezultă din înscrisurile diverselor instituții aflate la dosarul cauzei.

Nu în ultimul rând instanța trebuie să aibă în vedere faptul că aceștia au comercializat produse accizabile iar la dosarul cauzei nu există dovada plății accizelor.

Concluzionând, solicită respingerea ca nefondate a tuturor recursurilor, în cauză nu se impune admiterea unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar pentru nici unul dintre inculpați.

În replică avocat, învederează instanței că la dosarul cauzei, la fila 109 există o hotărâre a Curții de Apel București pentru același gen de infracțiuni unde s-a dispus cercetarea în stare de libertate a inculpaților.

Recurentul - inculpat având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate, cunoscând obligațiile ce-i revin după punerea sa în libertate și pe care le va respecta întocmai.

Recurentul - inculpat având ultimul cuvânt, învederează instanței că a avut o atitudine sinceră, are doi copii minori în întreținere, este arestat de 17 luni de zile și a solicitată judecarea sa în stare de libertate pentru a fi alături de familia sa. Precizează totodată perioada arestului îndelungat l-a făcut să-și conștientizeze greșeala.

Recurentul - inculpat, solicită de asemenea judecarea sa în stare de libertate are un copil minor, pe care nu l-a văzut de la momentul arestării respectiv 18 luni, soția sa este bolnavă alături de care dorește să fie mai ales în această zi a Crăciunului.

Totodată învederează că a fost audiat de instanță unde a declarat că-l cunoaște numai pe inculpatul și nu face parte din nici un grup infracțional.

Atâta vreme cât parchetul prin rechizitoriu i-a reținut circumstanțe atenuate nu înțelege de ce nu beneficiază de acestea.

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față,

Prin încheierea din data de 22.12.2009 a Tribunalului Prahova în baza art. 3002.C.P.P. rap la art 160b al.1 s C.P.P.-a constatat legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul, aflat în Penitenciarul Mărgineni.

În baza art. 160b al.3 C.P.P. s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului, iar în baza art.1608a alin.6 cod pr.penală, au fost respinse cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații:, în prezent toți deținuți în Penitenciarul Mărgineni, ca neîntemeiate.

Pentru a pronunța această încheiere tribunalul a reținut că Prin rechizitoriul nr.175/D/P/2006 din data de 09.01.2009, înregistrat pe rolul Tribunalului București la data de 10.01.2009, sub nr-, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism- Structura Centrală, a dispus, printre alții, trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților, - G, -, după cum urmează: pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup de criminalitate organizată, în formă continuată, prev. de art. 7 din Lg. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp.; instigare la săvârșirea infracțiunii de tipărire și punere în circulație cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 25 Cp. rap la art. 7 alin. 2 din Lg. 241/2005; marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prev. de art. 2961 lit. h din Lg. 571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 2961 alin. 1 lit. b din Lg. 571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); folosire a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant, și respectiv punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 5 lit. a și b din Lg. 11/1991 modific, și republic; contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca și respectiv punerea în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 83 lit. a și b din Lg. 84/1998 modific, și republicată, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 297 alin. 1 Cp.și spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Lg. 656/2002, toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cp. în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b Cp. toate cu aplicarea art. 13 Cp.

- G pentru săvârșirea infracțiunilor de: (pentru perioada iulie 2007 - iulie 2008) aderare la un grup de criminalitate organizată, în formă continuată, prev. de art. 7 din Lg. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și 42 Cp;(pentru perioada iulie 2007 - februarie 2008) punere în circulație, cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 7 lit. alin. 2 din Lg. 241/2005; complicitate la infracțiunea de producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 2961 alin. 1 lit. b din Lg. 571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 5 lit. b din Lg. 11/1991 modific, și republic;

- complicitate la infracțiunea de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 83 lit. a din Lg. 84/1998 modific, și republicată; punere în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 83 lit. b din Lg. 84/1998 modific, și republicată; înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 297 alin. 1 Cp. și infracțiunile de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Lg. 656/2002, toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cp. în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b Cp. toate cu aplicarea art. 13 Cp.; (iar pentru perioada martie - iulie 2008), instigare la săvârșirea infracțiunii de tipărire și punere în circulație cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 25 Cp. rap la art. 7 alin. 2 din Lg. 241/2005; marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prev. de art. 2961 lit. h din Lg. 571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal);

- producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art.296¹alin. 1 lit. b din Lg. 571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); folosire a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant, și respectiv punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 5 lit. a și b din Lg. 11/1991 modific, și republic; contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca și respectiv punerea în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 83 lit. a și b din Lg. 84/1998 modific, și republicată; înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 297 alin. 1 Cp. și infracțiunile de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Lg. 656/2002, toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cp. în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b Cp. toate cu aplicarea art. 13 Cp; pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituire și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată, în formă continuată, prev. de art. 7 din Lg. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp.; instigare la săvârșirea infracțiunii de tipărire și punere în circulație, cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 25 Cp. rap la art. 7 alin. 2 din Lg. 241/2005; marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prev. de art. 2961 lit. h din Lg. 571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 2961 alin. 1 lit. b din Lg. 571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); folosire a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant, și respectiv punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 5 lit. a și b din Lg. 11/1991 modific, și republic;

- contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca și respectiv punerea în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 83 lit. a și b din Lg. 84/1998 modific, și republicată; înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 297 alin. 1 Cp. și spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Lg. 656/2002, toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cp. în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b Cp. toate cu aplicarea art. 13 Cp.

- pentru săvârșirea infracțiunilor de: aderare și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată, în formă continuată, prev. de art. 7 din Lg. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp.; complicitate la infracțiunea de producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 2961 alin. 1 lit. b din Lg. 571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); complicitate la infracțiunile de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca și respectiv punerea în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 83 lit. a și b din Lg. 84/1998 modific, și republicată; complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 297 alin. 1 Cp și spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Lg. 656/2002, toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cp. în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b Cp. toate cu aplicarea art. 13 Cp.

pentru săvârșirea infracțiunilor de: marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prev. de art. 2961 lit. h din Lg. 571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 2961 alin. 1 lit. b din Lg. 571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); folosire a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant, și respectiv punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 5 lit. a și b din Lg. 11/1991 modific, și republic; contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca și respectiv punerea în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 83 lit. a și b din Lg. 84/1998 modific, și republicată; înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 297 alin. 1 Cp.; infracțiunile de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Lg. 656/2002 și aderare și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată, prev. de art. 7 din Lg. 39/2003, toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cp. în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b Cp. toate cu aplicarea art. 13 Cp.

pentru săvârșirea infracțiunilor de: punere în circulație, cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 7 lit. alin. 2 din Lg. 241/2005; complicitate la infracțiunea de producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 2961 alin. 1 lit. b din Lg. 571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 5 lit. b din Lg. 11/1991 modific, și republic; complicitate la infracțiunea de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 83 lit. a din Lg. 84/1998 modific, și republicată; punere în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 83 lit. b din Lg. 84/1998 modific, și republicată; înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 297 alin. 1 Cp.; infracțiunile de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Lg. 656/2002 și aderare și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată, prev. de art. 7 din Lg. 39/2003, toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cp. în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b Cp. toate cu aplicarea art. 13 Cp.

pentru săvârșirea infracțiunilor de: tipărire și punere în circulație cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 7 alin. 2 din Lg. 241/2005; complicitate la infracțiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 2961 lit. h din Lg. 571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); complicitate la infracțiunea de producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 2961 alin. 1 lit. b din Lg. 571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); complicitate la infracțiunile de folosire a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant, și respectiv punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 5 lit. a și b din Lg. 11/1991 modific, și republic; contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca, prev. de art. 83 lit. a din Lg. 84/1998 modific, și republicată;complicitate la infracțiunea de punere în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 83 lit. b din Lg. 84/1998 modific, și republicată; complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 297 alin. 1 Cp.; infracțiunile de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Lg. 656/2002 și aderare și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată, prev. de art. 7 din Lg. 39/2003, toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cp. în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b Cp. toate cu aplicarea art. 13 Cp;

Prin încheierea nr.1354/06.07.2009 pronunțată de în dosarul nr- a fost admisă cererea formulată de petiționarul - și s-a dispus strămutarea judecării cauzei de la Tribunalul București la Tribunalul Prahova, menținându-se actele îndeplinite în fața instanței de la care s-a strămutat judecarea cauzei.

La data de 13.07.2009 cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-.

Potrivit disp.art.300/2 Cod proc.penală în cauzele în care inculpatul este arestat instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, potrivit art.160/b Cod proc.penală.

Prin încheierea de ședința din data de 23.07.2009, tribunalul a constatat legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive luata fata de inculpați si a dispus menținerea arestării preventive a acestora.

Ulterior, la data de 13.08.2009 în ședința publică, fiind prezenți in fata instanței inculpații arestați, prin apărătorii lor, au formulat cereri de liberare provizorie sub control judiciar si respectiv in cazul inculpatului, liberare provizorie pe cauțiune.

Prin încheierea de ședință din data de 13.08.2009 au fost respinse cererile de liberare provizorie sub control judiciar ale inculpaților, - G, -, și, iar pe data de 14.08.2009 s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie pe cauțiune a inculpatului.

Prin deciziile succesive nr. 585/20.08.2009, 587/2108.2009, au fost respinse recursurile declarate de inculpați împotriva încheierii Tribunalului Prahova, prin care au fost respinse anterior cererile de liberare provizorie sub control judiciar și respectiv pe cauțiune ale inculpaților.

In prezenta cauza inculpații, și, au formulat cereri de liberare provizorie sub control judiciar la datele de 16.12.2009 și respectiv 17.12.2009.

Prin cererile formulate inculpații și, au solicitat admiterea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar

În motivarea cererilor, inculpații și, au arătat că nu au cum să zădărnicească aflarea adevărului, din nicio probă nu rezultă că inculpații ar fi încercat să impieteze buna desfășurare am procesului penal, încă din faza de urmărire penală aceștia au recunoscut săvârșirea infracțiunilor. S-a mai arătat in continuare că probatoriile administrate in cauză atât in faza de urmărire penală cât și in timpul cercetării judecătorești atestă faptul că sunt suficiente garanții pentru ca inculpații să fie cercetați in stare de libertate, perioada de arest a depășit cu mult termenul rezonabil, iar temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat. S-a mai solicitat a se avea în vedere principiul egalității de tratament, in prezenta cauză, față de alți inculpați s-a luat măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, de asemenea să se aibă in vedere circumstanțele reale ale comiterii faptei, cei doi inculpați nu au avut cunoștință de existența fabricii de țigarete, probatoriile administrate in cauză nu au scos la iveală împrejurarea că lăsați in libertate ar influența in vreun fel buna desfășurare a procesului penal, prin influențarea părților, martorilor sau distrugerea mijloacelor materiale de probă, natura infracțiunilor reținute in sarcina inculpaților poate constitui un argument ce pledează in favoarea admiterii cererilor precum și egalității cetățenilor in fața legii. Solicită admiterea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar, inculpații au cunoștință de dispozițiile art.1602 alin.3 precum C.P.P. și de disp. art.16010 p, ce vizează revocarea liberării in situația nerespectării obligaților impuse de instanță.

Inculpatul, arată că la momentul de față apreciază că nu mai sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca inculpatul să fie judecat in stare de arest iar o eventuală punere in libertate nu ar putea zădărnici aflarea adevărului, acesta a avut o atitudine sinceră, a recunoscut și regretat fapta comisă chiar din faza de cercetare penală, poziție pe care acesta a menținut-o și în fața instanței, inculpatul a colaborat cu organele de urmărire penală. S-a mai arătat in continuare că nu există nicio dovadă că aflat in stare de libertate va încerca să comită alte infracțiuni, în prezenta cauză este vorba de o infracțiune de prejudiciu, de asemenea nu există obiectul infracțiunii întrucât a fost confiscat de DIICOT B, încă de la momentul arestării inculpatul a manifestat o poziție sinceră. In continuare se arată că inculpatul a dat declarație pentru fiecare convorbire telefonică in parte, că in prezenta cauză sunt cercetați un număr de 17 inculpați din care 9 inculpați se află in stare de libertate, inculpatului i-au fost sechestrate o serie de bunuri, prejudiciul cauzat îmbracă un caracter prezumat. De asemenea se mai arată că acesta a formulat cerere de liberare provizorie sub control judiciar întrucât are doi copii minori, dorește să se angajeze iar o societate de radiodifuziune și-a dat acordul cu privire la acest aspect. A solicitat admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar și să se constate că sunt îndeplinite condițiile date de legiuitor.

Tribunalul, referitor la măsura arestării preventive luată față de inculpa, a reținut că:

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunile arătate, printre care se numără și aceea prev.de art.7 din Legea 39/2003.

In ceea ce îl privește pe inculpat, de la momentul trimiterii in judecată și până la data de 21.12.2009, tribunalul constată că acesta a fost audiat și in fața instanței de judecată și nu și-a modificat poziția procesuală, manifestând pe întreg parcursul procesului penal aceeași atitudine de recunoaștere cu unele precizări a infracțiunilor pentru care a fost trimis in judecată.

În fața instanței, inculpatul, a declarat pe larg modalitatea de comitere a infracțiunilor precizând rolul avut de fiecare dintre inculpații cercetați, in comiterea infracțiunilor deduse judecății.

Cu ocazia discutării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, tribunalul urmează să aibă in vedere gravitatea faptelor pentru care este cercetat inculpatul, modalitatea (in grup organizat) in care a fost săvârșită infracțiunea, rezonanța socială a acesteia in condițiile in care acest gen de infracțiuni a cunoscut o amploare fără precedent in ultima perioadă, iar cercetarea in stare de libertate a unor inculpați trimiși in judecată pentru acest gen de infracțiuni, ar crea in rândul opiniei publice sentimentul că organele judiciare nu acționează eficient pentru restabilirea ordinii de drept.

Pe de altă parte, s-a considerat că este necesară cercetarea în continuare în stare de arest a inculpatului, procesul penal aflându-se într-o fază incipientă, necunoscându-se până la acest moment poziția procesuală a inculpaților neaudiați, existând posibilitatea influențării in sens negativ a continuării cercetărilor in prezenta cauză.

De asemenea nu trebuie neglijat nici faptul că potrivit jurisprudenței CEDO privarea de libertate și respectiv menținerea acesteia se impun dacă măsura este imperios necesară pentru a asigura prezenta inculpaților în fața autorității competente pentru motive verosimile, temeinice - cercetarea judecătorească și buna ei desfășurare încadrându-se în această motivație.

In raport de aceste considerente, tribunalul baza art. 300².C.P.P. rap. la art. 160 a C.P.P. constataT legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, in prezent aflat Penitenciarul Mărgineni și a menținut arestarea preventivă a acestuia.

Tribunalul, analizând cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații, și, A constatat că sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:

Prin rechizitoriul DIICOT - Serviciul Teritorial Ploiești inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea mai multor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, și -au desfășurat activitatea infracțională pe o perioada mare de timp, săvârșind infracțiuni în formă continuată.

Conform dispozițiilor art.160²C.P.P. liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în anumite condiții, textul de lege menționând și cazurile exprese în care nu poate fi acordată această liberare provizorie.

Susținerile apărătorilor inculpaților în sensul că inexistența unor date certe din care să reiasă necesitatea împiedicării inculpatului să săvârșească alte infracțiuni sau să zădărnicească aflarea adevărului, prin influențarea altor participanți la procesul penal, ar duce la admiterea automată a unor astfel de cereri, apreciem că este total greșită întrucât, în alineatul 1 al aceluiași articol se menționează cazurile in care se poate admite o astfel de cerere, textul arătând doar o vocație a inculpatului de a fi cercetat in stare de libertate și nu o obligație a instanței de judecată de a admite astfel de cereri dacă nu consideră oportun ca inculpatul să fie judecat in stare de libertate.

Așadar, din interpretarea textelor de lege sus-menționate nu se poate reține decât faptul că, legiuitorul a înțeles să insereze strict cazurile in care se poate acorda și respectiv nu se acordă liberarea provizorie, lăsând la aprecierea judecătorului oportunitatea admiterii unei astfel de cereri.

Trebuie menționat că, până la judecarea prezentelor cereri, au fost luate declarații tuturor inculpaților arestați în prezenta cauză.

Cu toate acestea, instanța a considerat că cercetarea judecătorească se află la început, în cauză nefiind audiați nici unul dintre ceilalți inculpați judecați în stare de libertate fapt care este de natură să conducă la posibilitatea ca în cazul cercetării inculpaților în stare de libertate, să poată fi influențate actele procesuale ce urmează a fi efectuate în prezenta cauză.

Pericolul social, derivă atât din modalitatea de comitere a faptelor cât și din limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor pentru sancționarea acestui gen de fapte.

În ceea ce privește perioada rezonabilă a măsurii arestării preventive a inculpaților din jurisprudența CEDO se poate observa că raportat la gravitatea faptelor și respectiv a încadrării juridice a infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată apreciem că nu s-a depășit această durată.

Așa cum s- arătat, în raport de complexitatea cauzei și de limitele de pedeapsă prevăzute de dispozițiile legale ale infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată în stare de arest precum și față de stadiul cercetării judecătorești, instanța consideră că există temeiuri în continuare care duc la concluzia că este necesară cercetarea inculpaților în stare de arest, în scopul desfășurării în continuare în bune condiții a procesului penal.

Pe de altă parte, trebuie avute în vedere atât gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților cât și rezonanța socială deosebită a acestor fapte pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, de natură să creeze un pericol social însemnat pentru ordinea publică și să inducă opiniei publice o reacție negativă față de pasivitatea autorităților judiciare în cazul unor infracțiuni cu prejudicii însemnate.

Trebuie menționat de asemenea că, s-au formulat mai multe cereri de liberare provizorie sub control judiciar, toate fiind respinse de către instanță iar soluțiile fiind menținute de instanța de control judiciar.

De altfel, se poate observa că, au fost respinse recursurile inculpaților cercetați în stare de arest, împotriva încheierii prin care instanța a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive in data de 11.12.2009, iar de la acea dată nu au intervenit elemente noi de natură să modifice temeiurile avute in vedere la momentul constatării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive dar și a judecării, motiv pentru care instanța va respinge in baza art. 160 8 alin. 6 C.P.P. cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații, și, ca neîntemeiate.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și.

În motivarea recursului inculpatul, arată prin apărător că, temeiurile ce au determinat arestarea nu mai subzistă, întrucât a avut o atitudine sinceră până în prezent și a fost depășit și un termen rezonabil al arestării preventive. Se mai invocă și egalitatea de tratament față de alți inculpați aflați în stare de libertate.

Prin punerea lui în libertate nu mai poate influența desfășurarea procesului penal, nu mai poate săvârși același gen de infracțiuni, deoarece linia de țigări nu mai există și au fost reținute de parchet și circumstanțe atenuante.

Inculpatul, prin același apărător susține că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1602 Cod procedură penală și prin punerea lui în libertate nu mai poate influența aflarea adevărului, având până în prezent o poziție sinceră, are copii în întreținere și prejudiciul poate fi acoperit deoarece s-a pus sechestru pe o serie de bunuri ale sale.

Inculpatul și, prin apărător arată că au avut o poziție sinceră pe parcursul procesului penal, nu au cum să zădărnicească aflarea adevărului și nici nu sunt probe care să conducă la concluzia că ar impieta desfășurarea în bune condiții a procesului penal. Se mai arată că au fost arestați de o perioadă de peste un an și nu au vreo culpă că instanțele nu s-au pronunțat definitiv. De asemenea se invocă faptul că alți inculpați sunt în stare de libertate și ar trebui ca și ei să beneficieze de același tratament juridic.

În ceea ce privește prejudiciul, recurentul arată că deja s-au constituit garanții pentru recuperarea lui, prin instituirea sechestrului asigurător.

Analizând încheierea atacată în raport de probele administrate până în prezent, de criticile invocate de recurenți, dar și din oficiu, conform art. 3856 al.3 Cod procedură penală, Curtea va constata următoarele:

Astfel în ceea ce-l privește inculpatul, Curtea va aprecia că în mod corect, prin încheierea atacată tribunalul a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, întrucât acesta este trimis în judecată pentru infracțiunile susmenționate, infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social. S-a mai ținut seama și de perioada lungă de timp în care s-au desfășurat activitățile ilicite, numărul persoanelor implicate (în forma grupului organizat astfel cum se arată în rechizitoriu), de rezonanța socială a unor asemenea fapte, precum și sentimentul de nesiguranță a cetățenilor iscat de nefermitatea organelor judiciare în cazul tratării indulgente a acestui flagel infracțional.

Mai constată instanța de recurs, că în actul de sesizare se arată implicarea profundă a inculpatului în desfășurarea activităților infracționale imputate, fiind alături de inculpatul (ne referim la acesta pentru că este recurent în cauză) și alții printre cei care au organizat efectiv producerea, fabricarea etc. de produse de tutun în mod ilegal dar și de instigarea altor inculpați la tipărirea și punerea în circulație de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal.

Aceste aspecte ca și în cazul inculpatului rezultă din cuprinsul rechizitoriului și avem în vedere acest act procedural întrucât este - până la pronunțarea hotărârii judecătorești definitive - cel care descrie în amănunt implicarea fiecărui inculpat la comiterea infracțiunilor imputate.

Deci, față de alți inculpați aflați în stare de libertate inculpatul și sunt cei care au avut cea mai importantă implicare în desfășurarea activităților infracționale comise de întregul grup. Așa cum se reține în rechizitoriu aceștia au inițiat și constituit grupul de crimă organizată, au instigat la comiterea infracțiunilor de către alți inculpați, s-au ocupat de producerea și comercializarea produselor de tutun etc.

Este adevărat că cei doi sus menționați sunt arestați preventiv de peste un an și șase luni, iar alți inculpați se află în stare de libertate, dar s-a ținut seama și de gradul de participare și implicare al lor la comiterea infracțiunilor de către întregul grup.

În aceste condiții Curtea apreciază că în mod legal și temeinic a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului și a fost respinsă ca nefondată cererea de liberare provizorie a inculpatului.

Mai trebuie menționat faptul că atitudinea sinceră a celor doi susmenționați nu conduce automat la punerea lor în libertate deoarece în acest fel nu mai pot influența aflarea adevărului. În condițiile date de faptele comise, persoane implicate, pericol social al infracțiunii, limitele de pedeapsă, rezonanța socială etc. aspecte menționate de tribunal în încheierea atacată, nu se poate considera că cei doi inculpați nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În ceea ce-i privește pe ceilalți doi recurenți, inculpatul și, Curtea constată că situația lor este cu totul diferită.

Astfel, din același rechizitoriu rezultă implicarea acestora la comiterea infracțiunilor de către ceilalți inculpați, respectiv că prin firmele și magazinele lor i-au ajutat pe cei care se ocupau efectiv de producerea țigaretelor, să vândă aceste produse. De menționat că ei sunt trimiși în judecată și pentru complicitate la infracțiunile comise de organizatorii activităților ilicite, ceea ce înseamnă un grad de participare mai redus, ei nefiind printre liderii grupului infracțional.

Acest aspect - pe lângă faptul că au fost audiați, au avut o poziție sinceră, sunt arestați preventiv de peste un an, li s-a instituit sechestru pe diverse bunuri - este unul hotărâtor pentru admiterea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar.

Prin această instituție juridică cei doi inculpați, puși în libertate, nu mai au posibilitatea de a influența desfășurarea normală a procesului penal. Un alt aspect îl constituie faptul că și alți inculpați cu o participare mai redusă la activitățile infracționale, au fost trimiși în judecată în libertate ori au fost liberați pe parcurs, deci trebuie să existe o egalitate de tratament juridic în situații asemănătoare.

Ținând seama și de obligațiile ce le revin conform art. 160/2 al.3 și 3/2 Cod procedură penală, inculpatul și nu ar putea să mai influențeze administrarea probelor în cauză, încălcarea lor ducând la revocarea liberării.

Față de aceste considerente, Curtea va admite recursul inculpaților și, va casa în parte încheierea atacată și va admite cererile de liberare provizorie sub control judiciar ale acestora.

Va dispune punerea lor în libertate de sub puterea mandatelor de arestare preventivă iar pe timpul liberării provizorii inculpații vor respecta obligațiile prev. de art. 160²al.3 Cod procedură penală, precum și cele de a nu lua legătura cu ceilalți inculpați ori cu martorii din cauză și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

În ceea ce privește recursurile declarate de inculpații și acestea vor fi respinse ca nefondate.

Va menține restul dispozițiilor încheierii.

Văzând și disp. Art. 192 alin.2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii din data de 22.12.2009 a Tribunalului Prahova.

Casează în parte încheierea în ceea ce îi privește pe recurenții - inculpați și în sensul că admite cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de aceștia.

În baza art. 160²alin. 3 Cod proc. penală pe timpul liberării provizorii sub control judiciar inculpații vor respecta următoarele obligații:

a - să nu părăsească teritoriul României decât în condițiile stabilite de instanță;

b - să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

c - să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea și anume la Poliția Mun. B, pentru inculpatul și Poliția Municipiului C, pentru inculpatul conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție respectiv, sau ori de câte ori este chemat;

d - să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței care a dispus măsura;

c - să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;

În baza art. 1602 alin. 31 Cod proc. penală pe timpul liberării provizorii sub control judiciar inculpații vor respecta următoarea obligație: să nu ia legătura cu ceilalți inculpați ori cu martorii citați în cauză și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect;

În baza disp. art. 1602 al.32 Cod procedură penală atrage atenția fiecăruia dintre cei doi inculpați mai sus menționați că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor care le revin se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților și în prezent aflați în Penitenciarul Mărgineni de sub puterea mandatelor de arestare preventivă nr.146/U/16.07.2008 respectiv nr. 144/U/16.07.2008 ambele emise de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr-, dacă nu sunt reținuți sau arestați în altă cauză.

Se va dispune comunicarea prezentei decizii inculpaților, Poliției Municipiului B și C, Jandarmeriei B și C, Poliției Comunitare B și C, organelor competente să elibereze pașaportul și organelor de frontieră.

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva aceleiași încheieri.

Menține restul dispozițiilor încheierii atacate.

Obligă recurenții inculpați și la câte 50 de lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 decembrie 2009.

Președinte Judecători

- - - - - - - -

fiind în concediu fără plată

se va semna de președintele instanței

Grefier

Red./DC

8 ex./30.12.2009

dos- Tribunalul Prahova

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3113/2006

Președinte:Mihai Viorel Tudoran
Judecători:Mihai Viorel Tudoran, Paul Mihai Frățilescu

#Judecator Mihai Viorel Tudoran

Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 956/2009. Curtea de Apel Ploiesti

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 956/2009. Curtea de Apel Ploiesti