Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 315/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR.315/R/2009
Ședința publică din 25 iunie 2009
PREȘEDINTE: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 3: Munteanu Traian
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de petentul petentul - domiciliat în nr. 7. județul S M, împotriva sentinței penale nr.142 din 19 mai 2009, pronunțată Tribunalul Satu Mare, având ca obiect plângere împotriva actelor procurorului, conform dispozițiilor art.2781Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă recurentul petent și intimatul.
Ministerul Public este reprezentat de domnul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile, instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Petentul recurent susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicită casarea hotărârii recurate ca fiind nelegală și netemeinică, admiterea plângerii și desființarea rezoluției din 12 ianuarie 2009 Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva intimatului în calitate de agent șef al Postului de Poliție pentru infracțiunile de avuz în serviciu, prevăzută și pedepsită de art. 246 Cod penal și cercetare abuzivă prevăzută și pedepsită de art. 266 Cod penal. În motivarea recursului arată că instanța de judecată i-a respins plângerea formulată împotriva actelor și rezoluțiilor luate de prim procuror, rolul imperativ al judecătorului este de a verifica nelegalitatea și netemeinicia actelor organului de urmărire penală în respectarea dispozițiilor legale și de a verifica actul de sesizare care face obiectul cercetării penale, actele prin care procurorul dispune neînceperea urmăririi penale.
Intimatul solicită a se respinge ca nefondat recursul declarat de petentul recurent.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului ca fiind nefondat, a se menține ca legală și temeinică hotărârea recurată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 142 din 19 mai 2009, Tribunalul Satu Mare, în baza art.278 indice 1 alin.8 litera a Cod de procedură penală a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul domiciliat în, nr.7. împotriva rezoluției procurorului din 28 noiembrie 2008 dată în dosar nr.300/P/2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, privind pe și rezoluției prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare nr.593/II/2/12 ianuarie 2009.
În baza art.192 alin.2 Cod de procedură penală a obligat petentul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin plângerea înregistrată sub dosar cu numărul de mai sus, petentul a solicitat instanței schimbarea în totalitate a rezoluției din 12 ianuarie 2009 din dos.nr.593/II/2/2008 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare și a celei din 28 noiembrie 2008 dată de procuror în dosar nr.300/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare prin care nu s-a început urmărirea penală față de, G, pentru acuzațiile consemnate în plângerea din 11 martie 2008 depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Negrești O a ș, tragerea acestora la răspundere și condamnarea în funcție de gravitatea faptei, solicită daune morale de la fiecare și cheltuieli de judecată, motivat că între el și, din 2005 există o stare conflictuală cu privire la un drum de acces, astfel că au pe rolul instanțelor civile mai multe procese. În urma mai multor plângeri formulate la organele de poliție a constatat că lucrătorii Postului de Poliție probele erau contrare celor afirmate de el, astfel că a făcut plângere împotriva lucrătorilor de poliție, declarațiile martorilor audiați sunt consemnate contrar celor declarate, solicită refacerea tuturor probelor, confruntarea părților cu privire la contradicțiile din declarațiile acestora. În drept, a invocat dispozițiile art.278 și urm. Cod de procedură penală.
Petentul a formulat plângere penală împotriva agentului de poliție de la Postul de Poliție, care ar fi determinat într-o cauză penală pe martorii G, și să declare mincinos în dosarul de urmărire penală nr.532/P/2007.
Având în vedere calitatea numitului de polițist în cadrul organului de poliție judiciar, Parchetul de pe lângă Judecătoria Negrești Oașa declinat competența de soluționare Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare.
Petentul a fost audiat cu privire la plângerea formulată, la 30 mai 2006, ocazie cu care declară expres că solicită cercetarea lucrătorului de poliție pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă (fila 12 din dosarul de urmărire penală).
În urma cercetărilor efectuate și a reaudierii martorilor cu privire la declarațiile date, aceștia afirmă că nu au fost influențați în nici un fel ori determinați să declare o altă stare de fapt decât cea relatată cu ocazia audierii lor inițiale.
Raportat la aceste împrejurări, neexistând nici un fel de indicii sau probe care să justifice susținerile petentului cu privire la influențarea sau determinarea în orice mod a martorilor să declare o anume stare de fapt în defavoarea petentului de către lucrătorul de poliție, în mod corect, procurorul prin rezoluția atacată a dispus neînceperea urmăririi penale, întrucât faptele reclamate nu există, nu se poate reține în sarcina acestuia săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, iar pentru aceleași considerente, prim procurorul a respins plângerea formulată.
Drept urmare, apreciind ca temeinică și legală soluția procurorului, instanța a respins ca nefondată plângerea petentului potrivit art.278 indice 1 alin.8 litera a Cod de procedură penală.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs penal petentul, solicitând casarea hotărârii date de prima instanță ca fiind nelegală și netemeinică, admiterea plângerii așa cum a fost inițial și desființarea rezoluției din 12 ianuarie 2009 Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare pentru începerea urmăririi penale împotriva intimatului în calitate de agent șef al Postului de Poliție pentru infracțiunile de abuz în serviciu, prevăzută și pedepsită de art. 246 Cod penal și cercetare abuzivă prevăzută și pedepsită de art. 266 Cod penal. În motivarea recursului arată că instanța de judecată i-a respins plângerea formulată împotriva actelor și rezoluțiilor luate de prim procuror, rolul imperativ al judecătorului este de a verifica nelegalitatea și netemeinicia actelor organului de urmărire penală în respectarea dispozițiilor legale și de a verifica actul de sesizare care face obiectul cercetării penale, actele prin care procurorul dispune neînceperea urmăririi penale.
În drept a invocat art. 271 Cod procedură penală, art. 189 Cod procedură penală și art. 999 Cod civil.
Examinând sentința penală atacată cu recurs, din oficiu și potrivit motivelor invocate, raportat la toate motivele de nelegalitate și netemeinicie prev. de art. 385/9 Cod procedură penală având în vedere și prev. art. 385/14 Cod procedură penală, curtea reține că recursul formulat de petent este neîntemeiat și va fi respins ca atare în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
În mod corect a reținut prima instanță starea de fapt și că soluția procurorului este temeinică și legală.
Totodată, nu există probe și indicii cu privire la afirmațiile petentului că lucrătorul de poliție ar fi influențat sau determinat în orice mod martorii să declare o stare de fapt în defavoarea petentului.
Soluția pronunțată de Tribunalul Satu Mare se circumscrie sferei de legalitate și temeinicie procedându-se just la respingerea ca nefondată a plângerii petentului recurent în conformitate cu disp. art. 278/1 alin. 8 lit. a Cod procedură penală.
Cele susținute în plângere de petent sunt simple afirmații nesusținute de probe urmând a fi înlăturate în consecință.
Față de cele de mai sus, reținând netemeinicia recursului petentului acesta va fi respins ca atare în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Va fi obligat petentul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515punctul 1 lit. Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de petentul - domiciliat în nr. 7. județul S M, împotriva sentinței penale nr.142 din 19 mai 2009, pronunțată Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
în concediu de odihnă,
semnează președintele
completului
.
decizie A/26.06.2009
Judecător fond -
2 ex./30.06.2009,
Președinte:Condrovici AdelaJudecători:Condrovici Adela, Pătrăuș Mihaela, Munteanu Traian
