Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 660/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 660/
Ședința publică din 23 iunie 2008
PREȘEDINTE: Gheorghe Bugarsky G -
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR 3: Victor Ionescu
Grefier: - -
Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA - este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea recursului declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 147 din 13 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc petentul recurent și intimații și.
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea sentinței nr. 147 din 13 mai 2008, ca legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 147 din 13 mai 2008, Tribunalul Arada respins plângerea formulată de petentul împotriva ordonanței procurorului, dată în 11 aprilie 2007, dosar nr. 186/P/2006 și prim-procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, dată la 2 iulie 2007 în dosar nr. 275/II/2/2007.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Petentul a depus la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea plângere penală împotriva numiților, și, solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii de către numitul, în calitate de notar public, a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată prev. de art. 248 rap. la art. 2481Cp și complicitate la infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 26 rap. la art. 215 al. 1,3,5 Cp și de către numiții și a infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1,3,5 Cp, motivat cu aceea că, după ce a fost indus în eroare, a renunțat la un drept de ipotecă asupra imobilului situat in A-. 2, imobil pe care l-au vândut la un interval foarte scurt de timp și l-au pus în imposibilitatea de a-și recupera creanța de - euro pe care o are asupra numitei.
Prin rezoluția din 14 aprilie 2oo4 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul motivat că faptelor le lipsește un element constitutiv și anume vinovăția și disjungerea cauzei privind pe ceilalți doi făptuitori iar cauza a fost trimisă spre soluționare la parchetul de pe lângă Tribunalul Arad.
Prin rezoluția dată la 18 octombrie 2oo6 dată în dosarul nr.186/P/2oo5 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad a fost confirmată începerea urmăririi penale față de făptuitoarea pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
Prin ordonanța din 11 aprilie 2007 in temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 1 lit. b rap. la art. 1o lit. b cod pr. penală s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și neînceperea urmăririi penale față de soluție confirmată de prim-procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad prin ordonanța din 2.07.2008.
Din probele administrate, a rezultat că petentul a cunoscut-o pe învinuită prin intermediul concubinei sale și a surorii sale și că, împreună au convenit să preia Il pe care să o administreze învinuita și numita, finanțarea achiziției fiind asigurată de petent, căruia suma alocată finanțării trebuia să-i fie restituită în 48 tranșe. Împrumutul a fost garantat de o ipotecă asupra imobilului situat în A-. 2, imobil care mai fusese folosit de învinuită pentru a garanta și alte împrumuturi anterioare. Deoarece la data înțelegerii cu partea vătămată, imobilul, conform mențiunilor din CF, era proprietatea numitului, s-a convenit încheierea unui contract de împrumut de către acesta cu petentul, prin aceasta creându-se aparența că petentul i-a remis suma de 11500 euro. Numitul fost de acord cu înscrierea unei ipoteci de rangul În anul 2oo4 învinuita a restituit numitului 20000 euro, cei doi convenind întocmirea unui act de vânzare a imobilului către învinuită. De asemenea, învinuita s-a înțeles cu petentul și cu ca aceasta din urmă să contracteze un împrumut bancar garantat cu imobilul respectiv. Deoarece unitatea bancară nu ar fi fost de acord cu preluarea în garanție a unui imobil grevat de sarcini, partea vătămată a fost de acord să renunțe la dreptul său de ipotecă. La data de 23 iunie 2004 părțile s-au prezentat în fața notarului public și au încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea nr. 2179, prin acest contract, petentul fiind de acord cu înstrăinarea imobilului, proprietatea lui, având în vedere că a încheiat cu acesta un contract de împrumut cu garanție imobiliară asupra imobilului contract care, prin acordul părților, nu a fost intabulat și, ca imobilul să fie înstrăinat învinuitei cu prețul de - euro, din care s-a achitat suma de 10000 euro, cu obligația preluării de către aceasta a plății sumei de - euro cu care numitul îi este dator.
Din declarațiile date de martorii, și, interpreta care a asigurat traducerea la biroul notarial a celor inserate in contractul de vânzare cumpărare, a rezultat că petentul a dat declarația în deplină cunoștință de cauză cu privire la cele cuprinse în contract, întreg conținutul actului notarial fiindu-i tradus, astfel că nu există nici o dovadă că petentul ar fi consimțit la încheierea, respectiv semnarea lui ca urmare a neînțelegerii conținutului actelor. De altfel, așa cum a rezultat din probele administrate, petentul și-a manifestat expres dorința de a nu se înscrie dreptul de ipotecă în CF pentru suma de - euro. De asemenea, în contractul de vânzare cumpărare încheiat la 23 iunie 2004 s-a stipulat dreptul petentului de a urmări cumpărătoarea cu imobilul cumpărat în cazul neplății unei rate, după trecerea unui termen de 30 zile de la data scadenței ratei datorate, ceea ce evidențiază dorința petentului de nu se înscrie un drept de ipotecă.
Pentru aceste motive, instanța a apreciat că soluțiile procurorului sunt legale și că în mod corect s-a stabilit că nu se poate reține în sarcina învinuitei săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții, neexistând dovada folosirii de manopere frauduloase de către aceasta pentru a determina petentul să încheie contractul și, ca atare, fapta învinuitei de a înstrăina imobilul diminuând și de a diminua dreptul de gaj al petentului stabilit prin art. 1718 cod civil, nefiind o faptă prevăzută de legea penală.
Împotriva sentinței penale nr. 147 din 13 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Arad, a declarat recurs petentul, recurs care nu a fost motivat, iar la judecarea cauzei, petentul a lipsit, deși a fost citat legal de la domiciliul procedural ales.
Recursul nu este fondat.
Analizând hotărârea recurată din oficiu, potrivit disp. art. 3859alin.3 Cpp, se constată că nu există nici un temei de fapt sau de drept care să conducă la modificarea hotărârii.
Neexistând temeiuri care să fie luate în considerare din oficiu, urmează ca în baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp, recursul declarat de petentul să fie respins ca nefondat.
Văzând și disp. art. 192 alin.2 Cpp, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACEST MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp respinge recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 147 din 13 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, ca nefondat.
În baza art. 192 alin.2 Cpp obligă recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 50 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.06.2008.
pt. PREȘEDINTE JUDECĂTOR pt. JUDECĂTOR G - - - - -
aflat în semnează aflat în semnează
președinte secție președinte secție
GREFIER
- -
Red. /26.06.08
Tehnored. 2 ex./07.07.08
PI. - - Trib.
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky, Constantin Costea, Victor Ionescu