Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 237/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
24 Iulie 2009 ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- ( 1568/2009 )
ÎNCHEIERE NR.237/
Ședința publică de la 21 iulie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 2: Luciana Mera
JUDECĂTOR 3: Adriana Elena
GREFIER -
* * * * * *
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 27 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat G în stare de arest asistat de avocat din oficiu împuternicire avocațială nr. -/30.06.2009.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință recurate și pe fond a se dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Arată că inculpatul a recunoscut că între el și părțile vătămate a avut loc o discuție în contradictoriu însă susține că nu a avut nici un cuțit la el, mai mult se poate aprecia că declarațiile martorilor sunt contradictorii.
Consideră că inculpatul aflat în liberate nu va impieta cu nimic buna desfășurare a procesului penal.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca fiind nefondat.
Consideră că se impune menținerea inculpatului în stare de arest preventiv în raport de gravitatea faptei, modalitatea de comitere a acesteia precum și față de urmările produse.
Solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul anterior a mai comis fapte de violență fiind recidivist.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că nu a avut cuțit ci a dat numai cu pumnul.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 27.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-, a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 27.06.2009 până la 26.07.2009, inclusiv.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a apreciat că luarea măsurii preventive față de inculpat este legală și temeinică și că există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că acesta a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat.
A reținut că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.20 raportat la art.174-175 lit.i și c și art.176 lit.b Cod penal, constând în aceea că în după-amiaza zilei de 26.06.2009 a înjunghiat pe părțile vătămate și, provocându-le leziuni traumatice.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că nu există probe certe că acesta aflat în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Examinând încheierea recuratăprin raportare la motivele invocate de către apărătorul inculpatului dar și din oficiu, în condițiile art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
În acord cu prima instanță și Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.136 Cod de procedură penală, iar luarea măsurii arestării preventive a inculpatului se impune pentru asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal.
Astfel, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.20 raportat la art.174-175 lit.i și c și art.176 lit.b Cod penal, constând în aceea că în după-amiaza zilei de 26.06.2009 a înjunghiat pe părțile vătămate și, provocându-le leziuni traumatice.
Analizând actele și lucrările dosarului și Curtea reține că în acest moment procesual, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală raportat la art.148 lit.f Cod procedură penală.
În cauză există indicii temeinice care să justifice presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele menționate anterior, iar pe de altă parte, pedepsele prevăzute de lege pentru respectivele infracțiuni este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește datele care justifică presupunerea că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat, Curtea are în vedere procesele verbale întocmite de lucrătorii de poliție cu ocazia sesizării, procesul-verbal întocmit cu ocazia cercetării locului faptei, actele medicale puse la dispoziție de Spitalul de Urgență B și Spitalul, din care rezultă gravitatea leziunilor prezentate de părțile vătămate, declarațiile acestora, declarațiile martorilor.
Curtea reține totodată incidența art.148 lit.f Cod procedură penală, fiind evident că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpatul este cercetat este închisoarea mai mare de 4 ani.
Cât privește pericolul pentru ordinea publică, Curtea are în vedere natura și gravitatea infracțiunilor presupus comise de inculpat, modalitatea concretă de comitere a acestei, circumstanțele reale ale comiterii, ținând cont și de gradul ridicat de pericol social al faptei, săvârșită cu violență. Inculpatul nu este la prima abatere, fiind recidivist, fiind condamnat anterior pentru săvârșirea infracțiunilor de furt și tâlhărie, că nu are ocupație, ceea ce conturează o periculozitate sporită și menține riscul ca să continue comiterea infracțiunilor dacă va fi cercetat în stare de libertate, așa cum rezultă și din declarațiile martorilor, ca fiind o persoană violentă. Toate acestea justifică aprecierea că judecarea inculpatului în stare de libertate ar crea un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice, cu urmări nefaste asupra încrederii și stabilității de care trebuie să se bucure mediul social.
Față de cele reținute, apreciind că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, Curtea în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G împotriva încheierii de ședință din 27.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariul avocatului din oficiu, se suportă din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./23.07.2009
Președinte:Daniel GrădinaruJudecători:Daniel Grădinaru, Luciana Mera, Adriana Elena
