Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 599/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 599
Ședința publică de la 09 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Căliman Carmen vicepreședinte
JUDECĂTORI: Căliman Carmen, Ene Ecaterina Pocovnicu Dumitru
- -
-- grefier
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de - - procuror
Pe rol fiind judecarea recursurilor penale declarate de partea civilă și asiguratorul Banca Transilvania SA împotriva deciziei penale nr.215/A/17.04.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile, pentru recurentul parte civilă a răspuns avocat ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Apărătorul recurentului parte civilă și procurorul au învederat instanței că nu au cereri de formulat.
Nefiind formulate cereri, instanța a constatat recursul în stare de judecată și a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul parte civilă a pus concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat motivat de faptul că nu au fost acordate în totalitate daunele morale solicitate, referindu-se atât la instanța de fond cât și în apel. Instanțele nu au ținut cont că parte vătămată a suferit intervenții chirurgicale, că i s-au acordat 140-145 zile îngrijiri medicale, la momentul efectuării expertizei medico-legale s-a constatat că acesta nu-și revenise complet, că nu avea stabilitate pe piciorul vătămat și erau diferențe între coapsa și cea dreaptă. În urma intervențiilor suferite, acestuia i s-a schimbat viața socială și viața în familie. Prin fapta săvârșită de către inculpat i-a fost pusă viața în pericol, partea vătămată aflându-se în comă 48 de ore.
A pus concluzii de admitere a recursului, casarea hotărârii sub aspectul acordării în totalitate a despăgubirilor solicitate.
Cu privire la recursul declarat de recurentul asigurator, a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, motivele invocate nefiind fondate. Valoarea autoturismului a fost reținută corect la data producerii accidentului. Cu privire la cheltuielile de spitalizare a precizat că acestea se acordă pe cale judecătorească și se aplică dispozițiile codului d e procedură penală. În ceea ce privește acordarea daunelor morale, acestea se cuvin părții vătămate datorită suferinței pricinuite și a faptului că i-a fost pusă viața în pericol. A depus la dosar concluzii scrise și decizia nr.1/28.03.2005 pronunțată de ÎCCJ, ca practică judiciară.
Procurorul având cuvântul a pus concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, hotărârea pronunțată fiind legală și temeinică.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.13 din data de 08.ianuarie.2008, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Onești, s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui - și, născut la 02.11.1977, în B, CNP.-, studii 11 clase, necăsătorit, conducător auto la "- Trans" B, cu domiciliul în B,- bis, județul B, necunoscut cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare din culpă, prevăzută de art.184 alin.2 și 4 Cod penal, la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare.
În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni.
În baza art.71 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor civile prevăzute de art.64 lit. teza a II-a și lit.b Cod penal.
În temeiul art.71 alin.5 Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
S- atenția inculpatului asupra art.83 Cod penal.
A fost obligat asiguratorul să plătească următoarele sume: 2147,09 lei cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență " Treime" I, 257, 26 lei cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Municipal O, 660 lei cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul de Recuperare " G" B, 1505,74 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Clinic de Urgențe "Sf. " I și 652,05 lei către partea civilă Serviciul de Ambulanță al Județului
A fost obligat asiguratorul să-i plătească părții civile suma de 5215,18 lei, reprezentând plata parțială contravalorii autoturismului, 393 lei plata unor servicii la Spitalul Clinic de Urgență " Treime" I, 5000 lei cheltuieli efectuate pe perioada spitalizării și 20.000 lei daune morale.
A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente "- Trans" B să-i plătească părții civile 1101,8 lei diferența autoturismului.
În baza art.191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art.193 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, să-i plătească părții civile 2000 lei cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu avocat.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele:
a fost angajat pe funcția de conducător auto la "-Trans"
La data de 31.10.2006, în timp ce conducea autotractorul marca " Mercedes", cu numărul de înmatriculare AB-3531-1010, pe DN 11, în satul, comuna, județul B, aflându-se într-un rând de mai multe autoturisme și nerespectând distanța necesară față de autoturismul din fața sa, în momentul în care acest autoturism a frânat, pentru a evita impactul dintre cele două mașini învinuitul a acționat sistemul de frânare și a tras de volan stânga, determinând pătrunderea pe sensul contrar de mers și izbind autoturismul marca "Cielo" cu nr. -, condus de partea vătămată, căruia i-a cauzat leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare 145-150 zile îngrijiri medicale și internarea sa în Spitalul Clinic de Urgență " Sf. " din
Prin adresa nr.1695 din 21.02.2007, unitatea medicală sus amintită se constituie parte civilă cu suma de 1.605,74 lei, reprezentând cheltuielile de spitalizare ale părții vătămate .
În raportul de constatare medico - legală, fila 37 dosar urmărire penală, Serviciul de Medicină Legală B, se concluzionează că, având în vedere leziunile suferite de partea vătămată, acesteia i- fost pusă în primejdie viața.
Fiind audiată partea vătămată declarat că se constituie parte civilă cu suma de 55.000 lei, din care 5.000 lei cheltuieli de spitalizare, transport la spital, rețete medicale și contravaloarea autoturismului și 50.000 lei daune morale.
În cauză au fost audiați martorii:, care au declarat că "la un moment dat dintr-un rând de mașini care circulau pe sensul opus celui parcurs de noi, am observat un autotractor care a ieșit de pe sensul lui de mers și a intrat pe sensul nostru de circulație, izbind autoturismul condus de colegul meu în care mă aflam și eu" (declarație martor ).
Fiind audiat, inculpatul declarat că la un moment dat autoturismul din fața autotractorului condus de el frânat brusc și pentru a evita impactul cu acesta a tras de volan stânga, intrând pe sens opus de mers și izbind autoturismul condus de partea vătămată.
Inculpatul a încălcat dispozițiile art.52 din Codul rutier care prevede că"conducătorul unui vehicul care circulă în spatele altuia are obligația de a păstra o distanță suficientă față de aceasta pentru evitarea coliziunii".
Întrucât prin adresa nr.- din 15.12,2006, 0798 B, unitatea la care era încadrată partea vătămată - cadru militar, ne comunică că acesta se afla în misiune, cercetarea în cauză a fost efectuată de către procuror și în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.37 din Legea 319/2006.
În urma cercetărilor întreprinse s-a constatat că nu a fost săvârșită o astfel de infracțiune.
Autotractorul condus de inculpat este asigurat la " - Leasing" A, conform poliției de asigurare de la fila 23 - dosar urmărire penală.
Din fișa de cazier rezultă că inculpatul nu posedă antecedente penale.
Au fost recoltate probe biologice de sânge, iar din certificatul de analiză toxicologică privind alcoolemia, rezultă că acesta nu se afla sub influența băuturilor alcoolice.
În drept, fapta inculpatului de a produce din culpă părții vătămate leziuni corporale vindecabile în 145 - 150 zile de îngrijiri medicale, a fost apreciată că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală, prevăzută de art. 184 alin.2 și 4 Cod penal, text de lege în baza căruia inculpatul a fost condamnat.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a arătat că a avut în vedere împrejurările comiterii faptei, gradul de pericol social concret al acesteia, poziția sinceră a inculpatului și faptul că acesta este la prima încălcare a legii penale.
Având în vedere că inculpatul este la prima încălcare a legii penale, că pedeapsa aplicată nu va fi mai mare de 3 ani, prima instanță a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate și în baza art.81 Cod penal s- dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare.
Sub aspectul laturii civile instanța de fond a reținut următoarele:
1. Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu: 5.000 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare, transportul la spital, rețete medicale, plata contravalorii autoturismului avariat și cu suma de 50.000 lei cu titlul de daune morale:
2. Spitalul Clinic de Urgență " Treime" s-a constituit parte civilă cu 2147,09 lei, cu titlul de cheltuieli de spitalizare;
3. Spitalul Municipal s-a constituit parte civilă cu 257,26 lei cheltuieli de spitalizare;
4. Spitalul de Recuperare " G" s-a constituit parte civilă cu 660 lei cheltuieli de spitalizare;
5. Spitalul Clinic de Urgențe "Sf. " s- constituit parte civilă cu 1505,74 lei cheltuieli de spitalizare;
6. Serviciul de Ambulanță al Județului s-a constituit parte civilă cu 652,05 lei cheltuieli de transport cu ambulanța.
Din declarația martorului rezultă că i-a împrumutat părții civile suma de 1500 lei, iar un cumătru al lui i-a împrumutat 3000 lei, pe care soția acestei părți civile i-a folosit în perioada spitalizării, pe cele 15 transporturi pe care le-a făcut de la la I și retur.
Tot din declarația acestui martor rezultă că această parte civilă a făcut două transporturi a câte 60 lei fiecare de la spitalul din I la și pentru a doua operație, timp de două luni după externare, partea civilă nu a fost transportabilă și-a fost transportată cu mașina acestuia zilnic timp de 2 luni, care costă 500 lei.
Din raportul de expertiză rezultă că contravaloarea autoturismului proprietatea părții civile este de 6317,6 lei, din care doar 5215,8 lei poate plăti asiguratorul.
Asiguratorul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză (fila 272 dosar), arătând că datele furnizate de dealer-ul " Daewoo" din nu sunt comune cu ale autoturismului avariat, instanța a înlăturat această apărare ca fiind dovedită.
Față de considerente expuse, în temeiul art. 14, 346 Cod procedură civilă și art.998 Cod civil, prima instanță obligat pe asigurator să-i plătească părții civile 5215,18 lei, reprezentând contravaloarea autoturismului avariat, 393 lei plata unor servicii la Spitalul Clinic "Sf. Treime" I (filele 32-34 dosar instanță).
Având în vedere numărul mare de îngrijiri spitalicești, trauma suferită, suferința psihică și fizică din momentul accidentării și de după acest eveniment, instanța de fond a apreciat că se impune acordarea de daune morele, dar nu în cuantumul solicitat de partea civilă.
Asiguratorul a fost obligat să-i plătească părții civile, 20000 lei daune morale și tuturor spitalelor din dosar și Serviciului de Ambulanță cheltuielile de spitalizare și de transport efectuate pentru această parte civilă.
Inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente să-i plătească părții civile 1101,8 lei diferența contravalorii autoturismului avariat.
Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, a declarat apel partea civilă, în care se arată că valoarea daunelor morale, în raport de prejudiciul major suferit, este prea mică.
De asemenea, a formulat apel în cauză asiguratorul, susținând că despăgubirile civile pentru autoturismul BT.02. avariat in accident, suma de 5215,18 lei este nejustificata legal, în baza legii speciale care reglementează asigurarea de răspundere civila obligatorie pentru autovehicule -RCA; Limitele de despăgubire care se achită în baza tichetului RCA sunt reglementate de legile speciale in vigoare, asigurătorul RCA acordând despăgubiri în aceste limite. Astfel, partea civila are dreptul la suma maxima de despăgubire pe RCA de 4628,95 lei pentru autoturismul avariat, suma de 5215,18 lei fiind nejustificată legal.
La punctul 2 din expertiza s-a determinat valoarea autoturismului conform ofertei de preț a unui dealer "Daewoo" din B, respective suma de 7899 Euro. Oferta de preț de 7899 Euro este pentru un Cielo fabricație 2006-2007, care nu are aceleași caracteristici cu mașina avariata BT.02. (motorul este mai mare, diferit). Valoarea de nou, aferentă autoturismului Daewoo Cielo, cu data introducerii în circulație 27.11.1996, cum este BT.02. este de 8900 USD. Prețul nu avea cum să fie în Euro în anul 1996, când totul se raporta la dolari.
Astfel, pornindu-se de la valoarea de nou eronată, la punctul 3 din expertiză, s-a stabilit greșit valoarea maximă de despăgubire pe care o poate acorda asigurătorul RCA, unde s-a luat ca baza de calcul valoarea determinata la punctul 2.
Instanța de fond nu a admis obiecțiunile și refacerea punctelor 2 si 3 din expertiza tehnică, drept pentru care s-a solicitat refacerea expertizei cu cele menționate, pentru acordarea în mod legal a despăgubirilor.
Privitor la cheltuielile pe perioada spitalizării de 5000 de lei sunt de asemenea nejustificate legal, n baza aceleiași Ordin nr.3108/2004.
Conform legii speciale, Ordinul nr.3108/2004, art.42, la stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau al decesului persoanelor ca urmare a accidentelor de autovehicule produse pe teritoriul României, se au în vedere cheltuieli prilejuite de accident, probate cu documente justificative i care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare.
Astfel: "d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident (cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, de tratament, de spitalizare, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentație suplimentara, conform prescripțiilor medicale), probate cu documente justificative i care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare;".
Având in vedere caracterul contractual al răspunderii asigurătorului, astfel de despăgubiri pentru se pot acorda doar în baza de documente justificative, cu respectarea clauzelor contractului RCA.
În privința eventualelor daune morale, acestea se stabilesc în conformitate cu legislația și jurisprudența din România. Suma acordata de 20.000 lei daune morale, părții civile, se consideră că este prea mare, având în vedere ca partea civilă și-a recăpătat capacitatea de muncă, nu a lăsat persoane aflate în îngrijirea sa fără sprijin. Față de sumele acordate pentru plata cheltuielilor de spitalizare de 393 lei si 5000 lei, nu se justifica și acordarea unor daune morale de 20.000 lei, drept pentru care solicitam respingerea acordării de daune morale.
Prin decizia penală nr.213/A din data de 17.aprilie.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, au fost respinse apelurile declarate.
În baza art. 192 al.2 și 4 Cod procedură penală, a fost obligat fiecare apelant la plata sumei de 50 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul a reținut următoarele:
Prima instanță a apreciat în mod corect probele administrate legal în cauză, în baza cărora s-a reținut situația de fapt redată în considerentele sentinței penale apelate și vinovăția inculpatului.
De asemenea, instanța de fond a făcut o justă individualizare a pedepsei, aceasta fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei și consecințele care puteau fi produse, dar și cu datele ce caracterizează persoana inculpatului, care nu are antecedente penale.
Apelurile formulate în cauză privesc mai mult latura civilă, respectiv, despăgubirile primite de la părțile civile și la care a fost obligat asiguratorul.
Susținerile asigurătorului că valoarea de catalog este alta decât cea reținută de expert nu este însoțită de dovezi. Expertiza în mod corect a scăzut din această valoare, uzura de 75 %, precum și valoarea rămasă părții vătămate de 493,7 euro diferența, reprezentând paguba efectiv produsă situându-se la nivelul sumei de 1481,05 euro.
Față de aceste precizări, motivul de apel al asigurătorului este neîntemeiat.
În ceea ce privește cheltuielile de spitalizare, instanța de apel a constatat că documentele justificative se regăsesc în dosarul primei instanțe (fl.23-34, 54, 55, 110, 199 - 207, 268-271).
Hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică și sub aspectul rezolvării pretențiilor morale ale victimei.
Părți vătămate, i-au fost acordate despăgubiri sub forma daunelor morale, în cuantum de 20.000 lei, față de 50.000 lei, cât a solicitat, avându-se în vedere numărul mare de zile de îngrijiri medicale, trauma suferită, suferința psihică și fizică din momentul accidentării și de după eveniment.
Instanța de apel a apreciat că acestea au fost stabilite corect, partea vătămată la momentul actual putând lucra program normal, având o scădere temporară a capacității de muncă de 5 %, fără ca aceste aprecieri să fie definitive.
În condițiile înrăutățirii stării de sănătate, se motivează de instanța de apel, se pot solicita noi daune pe cale acțiunii civile separate.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în cadrul termenului legal, partea civilă și asiguratorul.
Recurenta-parte civilă a criticat hotărârile pronunțate, susținând că acestea sunt netemeinice cu privire la cuantumul sumei acordate cu titlul de daune morale, apreciind că se impunea obligarea asiguratorului la plata sumei solicitate de 50.000 lei.
Recurentul-asigurator a reiterat aceleași motive de netemeinicie, care au fost invocate ca motive de apel.
Analizând hotărârile pronunțate în raport de motivele de recurs invocate și examinându-le și din oficiu, potrivit art.385/9 alin.3 Cod procedură penală, pentru motivele de recurs prevăzute de acest text, Curtea constată că recursul părții civile este întemeiat, iar al asiguratorului este nefondat, astfel că recursurile vor fi admise, respectiv, respinse, pentru considerentele care vor fi prezentate.
În cauză s-a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, s-
dat faptei săvârșite de intimatul-inculpat o corectă încadrare juridică și s-a dat dovadă de prima instanță de multă înțelegere prin aplicarea unei pedepse de doar 6 (șase) luni închisoare, în condițiile dispunerii suspendării condiționate a executării pedepsei.
În ceea ce privește modul de soluționare a laturii civile, Curtea constată că prima instanță a determinat corect sumele acordate unităților spitalicești, cu titlul de cheltuieli de spitalizare și de transport cu ambulanța, precum și sumele acordate recurentei parte civilă, mai puțin cele acordate cu titlul de daune morale, impunându-se majorarea cuantumului sumei la nivelul sumei cu care s-a constituit parte civilă.
Din raportul de expertiză tehnică efectuată în cauză rezultă că valoarea autoturismului proprietatea recurentei parte civilă distrus ca urmare a faptei comise de intimatul-inculpat a fost de 6317,6 lei, din care asiguratorul trebuie să plătească suma de 5.215,8 lei, astfel că obligarea asiguratorului la plata sumei de 5.215,8 lei este corectă.
În ceea ce privește obligarea asiguratorului la plata către recurentul-parte civilă a sumelor cu titlul de daune materiale și plata unor servicii medicale, în mod judicios au fost apreciate sumele acordate, cuantumul acestora rezultând din probele administrate în cauză la cererea recurentei-parte civilă.
Este greșită susținerea recurentului-asigurator, în sensul că aceste sume pot fi acordate doar în baza unor documente justificative, iar nu și pe altor mijloace de probă, cum sunt depozițiile martorilor.
Acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum și a părții responsabile civilmente, în cauza dedusă judecății și a asiguratorului în vederea obligării la repararea justă și integrală a pagubelor acuzat prin infracțiune.
Așa cum este cunoscut, condițiile în care poate interveni răspunderea civilă și modalitățile prin care aceasta se realizează sunt reglementate de legea civilă.
Ori, printre mijloacele de probă care pot fi folosite în dovedirea răspunderii civile delictuale sunt și depozițiile martorilor.
Apoi, așa cum rezultă din prevederile art.64 și următoarele Cod procedură penală "Mijloacele de probă prin care se constată elementele de fapt ce pot servi ca probă sunt: declarațiile învinuitului sau ale inculpatului, declarațiile părții vătămate, ale părții civile și ale părții responsabile civilmente, declarațiile martorilor, înscrisurile, înregistrările audio sau video, fotografiile, mijloacele materiale de probă, constatările tehnico-științifice, constatările medico-legale și expertizele."
Invocarea prevederilor din Ordinul nr.3108/2004 nu se justifică în condițiile în care constituie o reglementare inferioară dispozițiilor din Codul civil, Codul d e procedură civilă și Codul d e procedură penală.
Apoi, aceste dispoziții sunt valabile în condițiile înțelegerii amiabile de despăgubire a persoanelor prejudiciate de autovehicule asigurate, iar nu atunci când este sesizată instanță de judecată, când se aplică normele de drept comun privind răspunderea civilă.
Unul dintre principiile de bază ale răspunderii civile este principiul reparării integrale a prejudiciului.
Acest principiu presupune înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situația anterioară a victimei(restitutio in integrum).
Acest principiu de bază al răspunderii civile (măsura răspunderii civile o dă, în principiu, prejudiciul), își are așezământul legal în art.998 Cod civil, text care instituie obligația generală de reparare a prejudiciului, prevăzând că"orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara"formula "a-l repara", deși este laconică, este foarte precisă și cuprinzătoare, evocând neîndoielnic, ideea reparării prejudiciului în totalitatea sa, fără nici o restrângere ori limitare în raport de natura intrinsecă a acestuia.
Ca urmare a violențelor deosebite suferite de intimata-parte civilă, acesta a suferit leziuni constând în"fractură occipitală bilaterală, hemoragie subarahnoidiană, ischemie cerebrală, hemiplegie spastică și afazia mixtăfl.7 dosar urmărire penală"și multiple zone ischemice în zona arterei sylviene drepte, arterei cerebrale anterioare in stg. la nivelul corpului și la nivelul structurilor ponto-mezencefalicefl.5 dosar urmărire penală, prin gravitatea lor i-au pus în primejdie viața victimei, cu consecința pierderii totale a capacității de muncă și imobilizării la pat a acesteia.
Pentru tratarea afecțiunilor suferite, intimata-parte civilă a fost internată, în perioadele 02-15.06.2006 și 18-27.06.2006 la Spitalul Clinic de Urgență " Treime" I, iar în perioada 08.07.2006-14.07.2006 la Spitalul Județean de Urgență
Afecțiunile au determinat producerea unei meningite post-traumatice și transferarea victimei de la Spitalul Clinic de Urgență " Treime" I la Clinica de Boli Infecțioase-fl.5 dosar urmărire penală.
Având în vedere perioada foarte lungă de internare a intimatului-parte civilă, cheltuielile evidente făcute de aceasta cu medicamentația necesară, alimentația specială pe durata spitalizării și ulterior acesteia, cu transportul familiei la unitățile spitalicești, Curtea constată că suma acordată cu titlul de daune materiale a fost corect apreciată de prima instanță.
Așa cum se arăta, prejudiciul reprezintă rezultatul negativ al încălcării ilicite a unui drept subiectiv și potrivit principiului(restitutio in integrum),cel vinovat de producerea faptului prejudiciabil, trebuie obligat la înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale faptului ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situația anterioară a victimei.
Potrivit actelor medicio-legale aflate la dosarul cauzei, recurenta-parte civilă a suferit, determinat de acțiunea ilicită a intimatului-inculpat un politraumatism cu: traumatism cranio-cerebral cu contuzie cerebrală medie și stare de comă, traumatism al membrului inferior drept, cu fractură de rotulă, fractură bituberozitară dreaptă operată și pareză postraumatică de nerv sciatic popliteu extern drept-operat, contuzie taoraco-abdominală, că la un an de zile de la producerea accidentului recurenta-parte civilă prezenta pareză postraumatică de nerv sciatic popliteu extern drept, care necesită chinetoterapie și tratament medicamentos, diferență de 3 cm de diametru la coapsa dreaptă față de coapsa, flexia gambei pe coapsă posibilă dar scăzută, limitarea mișcării de genuflexiune drept, ect.
Fapta intimatului-inculpat îndreptățește recurenta-parte civilă și la acordarea unor daune morale, care să recompenseze cel puțin în parte prejudiciul deosebit pe care l-a suferit.
Așa cum se arăta, suma acordată recurentei-parte civilă cu titlul de daune morle este insuficientă, nerespectând principiul reparării juste și integrale a prejudiciului suferit prin infracțiune.
Trebuie observat că, urmare imprudenței în conducerea autovehiculului de intimatul-inculpat, recurentei-parte civilă i-au fost cauzate leziuni care au necesitat pentru vindecare 145-150 zile îngrijiri medicale, fiind necesară internarea acesteia la mai multe unități medicale, atât pentru tratament, cât și pentru recuperare.
Imediat după accidentul provocat de intimatul-inculpat, recurenta-partea civilă a intrat în comă, rămânând în această stare timp de 48 de ore, fiindu-i pusă în pericol însăși viața.
În urma accidentului produs de intimatul-inculpat, partea civilă a fost diagnosticată cu următoarele leziuni: politraumatism, traumatism cranio-cerebral, comă de gradul II, fractură cu deplasare platou tibial drept, alte fracturi la nivelul craniului, coloanei, piciorului.
Imediat după accident recurenta-parte civilă a fost internată la Spitalul municipal O, județul B, de unde a fost transferată la Spitalul " Treime" I, rămânând internat la această unitate până la data de 07.11.2006.
De la această unitate medicală a fost transferat la Clinica de Ortopedie și (07-13-noiembrie.2006), unde a fost supus unei intervenții chirurgicale la picior, care este susținut de o placă din metal prinsă în 6 șuruburi, cu recomandarea de a nu călca pe membrul inferior operat timp de 4 luni, folosind pentru deplasare un cadru metalic.
Recurenta-parte civilă este transferată iarăși la Secția de Neurochirurgie (13-20.11.2006), datorită fracturilor suferite la nivelul capului.
Pentru recuperare partea civilă a fost internată în perioada 20-30.11.2006 la Spitalul "Sf.G" B, iar în perioada 17-21.12.2006 a fost internat la Spitalul de Urgență I - Clinica de Chirurgie Plastică și, fiind supus unei noi intervenții chirurgicale datorită disfuncției nervului.
În raport de diagnosticul stabilit, natura și numărul leziunilor suferite, numărul de zile de îngrijiri medicale - 145-150 zile - sechelele, toate acestea urmate de scăderea temporară a capacității de muncă în procent de 5 %, partea vătămată a suferit un cert prejudiciu moral.
Leziunile cauzate de apelantul-inculpat au fost de natură să-i provoace intimatei-parte civilă dureri fizice și psihice deosebite, recurenta-parte civilă fiind nevoită să suporte mediul spitalicesc o perioadă îndelungată de timp.
Acest lucru îndreptățește recurenta-parte civilă la despăgubire pentru a, cel puțin în parte, prin mijloacele reparațiunii bănești, condițiile de viață alterate ale victimei (pretium doloris).
În aceste condiții trebuie să se țină seama nu numai de durerile fizice și psihice încercate de recurenta-parte civilă, dar și de efectele psihologice ale acestora, de teama pe care o resimte aceasta în fața perspectivei de a rămâne, la vârsta de 41 de ani, cu sechele, cu consecința schimbării modului de viață pe tot restul existenței sale.
Prin urmările produse (pareză postraumatică de nerv sciatic popliteu extern drept, care necesită chinetoterapie și tratament medicamentos, diferență de 3 cm de diametru la coapsa dreaptă față de coapsa, flexia gambei pe coapsă posibilă dar scăzută, limitarea mișcării de genuflexiune drept pierderea capacității de muncă și imobilizarea la pat un timp îndelungat, recurenta-parte civilă a fost lipsită și va fi lipsită și în continuare de posibilitatea de a participa ca anterior evenimentului nefericit în care a fost implicat datorită neglijenței intimatului-inculpat, la viața socială și de a se bucura efectiv și direct de beneficiile acestei participări, fiind în situația de a fi pierdut posibilitatea a avea o viață normală, de a se bucura de satisfacțiile unei asemenea vieți, de posibilitățile de îmbogățire spirituală, divertisment și destindere, suferind un evident și grav prejudiciu de agrement(hedonist).
Desigur că nimic nu este de natură să recompenseze aducerea recurentei - parte civilă în situația actuală.
Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că se impune majorarea cuantumului sume acordate cu titlul de daune morale la nivelul sumei de 50.000 lei.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală, va fi admis recursul declarat de recurenta-parte civilă, va fi casată în parte decizia penală apelată, numai în ceea privește soluționarea apelului declarat de apelanta-parte civilă - și în parte și sentința penală nr.13 din 08.01.2008, pronunțată de Judecătoria Onești, județul B, în ceea ce privește cuantumul sumei la care a fost obligat asiguratorul către partea civilă - cu titlul de daune morale, va fi reținută cauza spre rejudecare și în fond se va majora cuantumul sumei la care a fost obligat asiguratorul către partea civilă - cu titlul de daune morale de la suma de 20.000 lei la 50.000 lei.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței pronunțate de prima instanță.
În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recursul părții civile vor fi lăsate în sarcina statului.
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-asigurator Asigurări Transilvania CNî mpotriva aceleași decizii penale.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, va fi obligat recurentul-asigurator la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive;
În numele legii;
DECIDE:
În temeiul art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală, admite recursul declarat de recurenta-parte civilă - împotriva deciziei penale nr.215/A din data de 17.04.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
Casează în parte decizia penală apelată, numai în ceea privește soluționarea apelului declarat de apelanta-parte civilă - și în parte și sentința penală nr.13 din 08.01.2008, pronunțată de Judecătoria Onești, județul B, în ceea ce privește cuantumul sumei la care a fost obligat asiguratorul către partea civilă - cu titlul de daune morale, reține cauza spre rejudecare și în fond;
Majorează cuantumul sumei la care a fost obligat asiguratorul către partea civilă - cu titlul de daune morale de la suma de 20.000 lei la 50.000 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței pronunțate de prima instanță.
În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
II. În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-asigurator Asigurări Transilvania CNî mpotriva aceleași decizii penale.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurentul-asigurator să plătească statului suma de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Căliman Carmen, Ene Ecaterina Pocovnicu Dumitru
GREFIER,
Red.sent.
Pronuntat dec.apel -
Red.dec.recurs
25.10./27.10.2008
4 ex.
Președinte:Căliman CarmenJudecători:Căliman Carmen, Ene Ecaterina Pocovnicu Dumitru
