Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 123/2008. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - Art. 182 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA NR. 123
Ședința publică din 10 martie 2008
PREȘEDINTE: Ghertner Artur
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 3: Samoilă Viorica
Grefier - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA - reprezentat prin procuror
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de inculpatul, domiciliat în mun. S,-,. 131,. A,. 7, jud. S, și de partea civilă, domiciliat în comuna, sat, județul S, împotriva deciziei penale nr. 518 din 28 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția penală - în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns inculpatul-recurent, asistat de avocat ales -, și avocat ales, pentru partea civilă-recurentă, lipsă fiind acesta din urmă și reprezentantul părții civile-intimate Spitalul Județean de Urgență "Sf. cel "
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Întrebat fiind, inculpatul a precizat că nu dorește să dea o nouă declarație în cauză.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța a constatat recursurile în stare de judecată și a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat ales, pentru partea civilă-recurentă, a solicitat admiterea recursului, în temeiul dispozițiilor art. 3859pct. 14 și 17 Cod procedură penală, în sensul că în cauză s-a făcut o greșită încadrare juridică a faptei și individualizare a pedepsei. A apreciat că se impune schimbarea încadrării juridice a faptei din vătămare corporală gravă în tentativa la omor prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 Cod penal, faptă pentru care a solicitat condamnarea inculpatului. A solicitat respingerea recursului declarat de inculpat și condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii cu executare, arătând că față de atitudinea oscilantă și de nerecunoaștere de către acesta a faptei nu se impune suspendarea condiționată a executării pedepsei. Cu privire la latura civilă a precizat că partea vătămată a făcut dovada cheltuielilor efectuate cu ocazia celor 110-120 zile de îngrijiri medicale și a tratamentului recuperator, astfel încât solicită acordarea de daune civile în cuantum de 70.000.000 lei vechi și daune morale în cuantum de 150.000.000 lei vechi.
Avocat -, pentru inculpatul-recurent, a arătat că în cauză trebuie reținută atitudinea provocatoare a părții vătămate care l-a insultat pe inculpat și în aceste condiții ar trebui reținute dispozițiile art. 73 lit. b Cod penal. A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și reducerea la Jad espăgubirilor civile pretinse de partea vătămată, prin reținerea în cauză a dispozițiilor art. 74, 76 Cod penal. Totodată a solicitat respingerea recursului declarat de partea vătămată.
În replică, avocat, pentru partea vătămată-recurentă, a arătat că nu sunt date condițiile pentru a fi reținută scuza provocării cât timp partea vătămată nu a făcut niciun gest pentru a-l determina pe inculpat să o lovească. A solicitat respingerea recursului declarat de inculpat și acordarea de cheltuieli de judecată.
Reprezentantul Ministerului Publica solicitat respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, în cauză nefiind date condițiile aplicării dispozițiilor art. 73 Cod penal, apreciind că instanțele au aplicat acestuia pedeapsa minimă și nu se justifică reținerea circumstanțelor atenuante. Întrucât din probele administrate rezultă că inculpatul a lovit-o pe partea vătămată peste mână și la nivelul corpului, nu se impune schimbarea încadrării juridice, fapta fiind corect încadrată. Cu privire la latura civilă a cauzei a arătat că a fost corect soluționată având în vedere atitudinea violentă a inculpatului.
Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, a arătat că își însușește concluziile apărătorului său ales, învederând că din declarațiile date în cauză rezultă că nu el a lovit partea vătămată.
După strigarea cauzei, s-a prezentat în instanță partea vătămată-recurentă, instanța procedând la legitimarea acestuia care a prezentat seria - nr. -, CNP -, domiciliat în comuna, sat, județul
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate în sistem audio, în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală,
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față, constată:
Prin sentința penală nr. 349 din 16.05.2007, Judecătoria Suceaval -a condamnat pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă - prev. de art. 182 Cod penal la pedeapsa de 2 ani închisoare, a cărei executare a fost suspendată condiționat în baza art. 81 Cod penal pe un termen de încercare de 4 ani, potrivit art. 82 Cod penal, atrăgându-i-se atenția asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 1 și 5 Cod penal, i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a - c Cod penal.
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată, inculpatul fiind obligat la plata către aceasta a sumei de 3.964,7 lei cu titlu de daune materiale, a sumei de 7.000 lei cu titlul de daune morale, a sumei de 1.140 lei reprezentând venit nerealizat în perioada incapacității de muncă și a sumei de 80 lei lunar cu titlu de prestație periodică, începând cu data începerii incapacității de muncă, 17.09.2006, și până la încetarea stării de invaliditate.
Inculpatul a mai fost obligat la plata sumei de 2.990,1 lei cu titlu de despăgubiri civile către Spitalul Sf. cel S și la plata cheltuielilor de judecată către stat și partea vătămată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 20.05.2006, în jurul orelor 1600, întrucât afară ploua torențial încă de dimineața iar apa rezultată se revărsa din, în grădina locuinței mamei sale, în care locuiește și el, partea vătămată a mers la și cu o sapă a început să tragă gunoaiele lângă gardul mamei sale.
Pârâul respectiv desparte terenurile proprietatea numitei, mama părții vătămate, și, tatăl inculpatului.
Între timp, la fața locului a venit și inculpatul care i-a cerut părții vătămate să nu tragă gunoaiele din, astfel că între cei doi a urmat un schimb de insulte. Tot atunci inculpatul, având asupra sa o sapă, a început să lovească peste sapa părții vătămate pentru aof ace să se oprească, însă mai multe lovituri i-au atins acesteia mâna dreaptă.
Inițial, din certificatul medico-legal nr. 597/E/31.05.2006 al Serviciului de Medicină Legală S s-a apreciat că leziunile cauzate părții vătămate pot necesita 50-55 zile de îngrijiri medicale cu incapacitate de muncă corespunzătoare, dacă nu survin complicații.
Ulterior, acest număr a fost prelungit la 110-120 zile de îngrijiri medicale cu incapacitate de muncă corespunzătoare, având în vedere internările succesive ale părții vătămate, precum și diagnosticul "secțiune pachet vasculo-nervos radial și tendon extensor și abductor police mâna dreaptă ce a necesitat și necesită tratament balneo-fizioterapie de recuperare", leziuni ce sunt urmare a agresiunii din 20.05.2006 (reexaminare nr. 50/B/28.08.2006 a Serviciului de Medicină Legală S).
Partea vătămată a fost internată în Spitalul Județean de Urgență Sf. cel S după cum urmează:
- 20-30 mai 2006 cu 21711, diagnostic: plagă contuză față externă pumn drept;
- 12-16 iunie 2006 cu 25095, diagnostic: secțiune nerv radial pumn drept (agresiune);
- 8-9 august 2006 cu 32735, diagnostic: sechele post-traumatice mâna dreaptă;
- 15-25 august 2006 cu 33821, diagnostic: sechele algofuncționale mâna dreaptă, post secțiune prin agresiune.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, având în vedere consecințele negative suferite de către partea vătămată atât pe plan fizic, cât și în plan psihic, ca urmare a faptei ilicite, importanța deosebită a valorii lezate (integritatea corporală, sănătatea), intensitatea vătămării, precum și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării de către partea vătămată, prima instanță a apreciat că suma de 7.000 lei este de natură să compenseze prejudiciul moral suferit, iar suma de 1.240 lei reprezentând venit nerealizat în perioada incapacității de muncă și suma de 80 lei lunar cu titlu de prestație periodică, începând cu data începerii incapacității totale de muncă, 17.09.2006, și până la încetarea stării de invaliditate sunt de natură a compensa prejudiciul material încercat de partea vătămată.
Sentința a fost în mare parte confirmată de Tribunalul Suceava care, prin decizia penală nr. 518/24.12.2007, a respins ca nefondat apelul declarat de partea vătămată, dar a admis apelul inculpatului, a desființat în parte hotărârea, în sensul că au fost corectate pedepsele accesorii, inculpatului fiindu-i interzisă exercitarea drepturilor civile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, în loc de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a - c Cod penal.
În baza art. 71 alin. 1 și 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei accesorii.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Împotriva celor două hotărâri au declarat recurs atât inculpatul, cât și partea vătămată.
Partea vătămată, prin intermediul apărătorului, a invocat ca motive de recurs greșita încadrarea juridică a faptei, cât și greșita individualizare a pedepsei. A solicitat ca încadrarea juridică a faptei să fie schimbată din vătămare corporală gravă în tentativă la omor și condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu executare. A mai solicitat majorarea daunelor materiale la suma de 70.000.000 lei vechi și a celor morale la suma de 150.000.000 lei vechi.
Inculpatul-recurent, prin intermediul apărătorului, a solicitat a se reține în cauză scuza provocării prev. de art. 73 lit. b Cod penal, a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74, 76 Cod penal, motivând că a fost insultat de către partea vătămată, cu consecința diminuării la Jad espăgubirilor civile pretinse de partea vătămată.
Examinând recursurile, se constată că doar cel declarat de către inculpat se dovedește a fi în parte întemeiat, respectiv sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei, motiv de casare prev. de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală.
Astfel, din materialul probator existent în cauză rezultă că la data de 20.05.2006 partea vătămată a mers la și, cu o sapă, a început să tragă gunoaiele din apă, lângă gardul mamei sale, favorizând prin aceasta ca apa din să se scurgă mai mult pe terenul tatălui inculpatului. La fața locului a venit și inculpatul și, după un schimb de insulte cu partea vătămată, a luat o sapă și a început să lovească cu sapa sa peste sapa părții vătămate pentru aof ace să se oprească, însă unele lovituri au atins mâna dreaptă a părții vătămate, cauzându-i leziuni ce inițial au necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale, ulterior fiind prelungite la 110-120 zile cu invaliditatea temporară pentru 1 an și scăderea capacității de muncă de 20% conform baremului.
Pentru existența infracțiunii de omor este necesar ca făptuitorul să acționeze cu intenția de a ucide, poziția subiectivă a acestuia putând fi stabilită în raport de obiectul folosit la lovirea victimei, zona vitală lovită, raporturile existente între părți, modalitatea de comitere a faptei, etc.
Potrivit art. 73 lit. b Cod penal, scuza provocării constă în săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate.
Ori, în cauza de față, inculpatul chiar dacă a folosit o sapă, instrument de a produce moartea, nu a lovit un organ vital. Acesta, cu sapa pe care o avea în mână, a lovit de mai multe ori peste sapa părții vătămate și doar parte din lovituri au nimerit și peste mâna dreaptă a victimei, așa încât nu este dată intenția de a ucide, solicitarea de schimbare a încadrării juridice în tentativă la omor fiind neîntemeiată.
De asemenea, schimbul reciproc de insulte ce au avut loc între părți nu a generat "o puternică tulburare sau emoție" sub stăpânirea căreia să fi fost comisă fapta, nefiind date condițiile cerute de art. 73 lit. b Cod penal.
În ce privește criticile făcute modului de soluționare a laturii civile de către partea vătămată, instanța de recurs constată că daunele materiale au fost calculate în mod corect în raport de chitanțele de plată, bonuri fiscale, bilete de transport. La stabilirea despăgubirilor constând în sumele plătite de partea vătămată unor terțe persoane pentru a lucra în locul său în propria gospodărie, instanța în mod justificat a ținut cont de declarațiile martorilor și, care au susținut că au luat cât 2-3 zile pe săptămână și au fost plătiți cu câte 50-60 lei/zi, acordându-le și câte 3 mese pe zi în valoare de 15 lei.
Cum în cauză au fost audiați și martorii, G care au declarat că în anul 2006 o zi de muncă în localitatea se plătea cu 35 lei (deci nu cu 50-60 lei), instanța de recurs constată că daunele materiale acordate sunt suficiente pentru a acoperi prejudiciul material cauzat, astfel încât nu se justifică majorarea lor, așa cum neîntemeiat a solicitat partea vătămată.
Recursul declarat de inculpat este însă întemeiat sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei, a greșitei individualizări a cuantumului daunelor morale, motiv de casare prev. de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală.
Potrivit art. 72 Cod penal, la individualizarea pedepsei trebuie să se țină seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, gradul de pericol social concret, limitele speciale ale pedepsei, cauzele care agravează sau atenuează răspunderea penală, cât și de persoana făptuitorului.
Ținând cont de acțiunea părții vătămate care a prejudiciat interesele tatălui inculpatului, că părțile și-au adresat insulte reciproce, că inițial inculpatul a lovit cu sapa de mai multe ori peste sapa părții vătămate, iar unele lovituri au nimerit peste mâna dreaptă a victimei, că inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut comiterea faptei, instanța de recurs constată că în cauză pot fi reținute în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante facultative prev. de art. 74 lit. a, c Cod penal, cu consecința diminuării pedepsei sub limita minimă specială prevăzută de lege.
Totodată, ținând cont de aspectele anterior menționate legate de modalitatea de comitere a faptei, a împrejurărilor în care a avut loc, Curtea consideră că prejudiciul moral cauzat părții vătămate prin comiterea faptei (suferință fizică și psihică) poate fi acoperit integral și prin obligarea inculpatului la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de daune morale (în loc de 7.000 lei).
Așa fiind, cum alte motive de casare nu s-au constatat, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, recursul declarat de partea vătămată va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, va fi admis recursul declarat de inculpatul, casată în parte decizia, cât și sentința primei instanțe, urmând ca în rejudecare acesta să fie condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a, c Cod penal, 76 lit. d Cod penal, la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare (în loc de 2 ani), a cărei executare, în baza art. 81, 82 Cod penal, va fi suspendată condiționat.
Va fi obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 5.000 lei cu titlu de daune morale (în loc de 7.000 lei).
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor, care nu sunt contrare prezentei decizii.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 și 3 și art. 193 alin. 6 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de partea vătămată - parte civilă împotriva deciziei penale nr. 518 din 24.12.2007 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale mai sus-menționate.
Casează în parte atât decizia, cât și sentința penală nr. 349/16.05.2007 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr- și, în rejudecare:
Condamnă pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. 1, cu aplic. art. 74 lit. a, c Cod penal, art. 76 lit. d Cod penal, la pedeapsa de 1(un) an și 8 (opt) luni închisoare (în loc de 2 ani închisoare).
În baza art. 81 Cod penal, suspendă condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 3 (trei) ani și 8(opt) luni, calculat conform art. 82 Cod penal (în loc de 4 ani).
Obligă inculpatul să plătească părții civile suma de 5000 lei cu titlu de daune morale (în loc de 7000 lei).
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor care nu sunt contrare prezentei decizii.
Obligă partea vătămată la plata către stat a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.
Celelalte cheltuieli judiciare din recurs rămân în sarcina statului.
Respinge cererea părții vătămate de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare din recurs, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică 10.03.2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red:
Dact:
Jud. fond:
Jud. apel:
2 ex./27.03.2008
Președinte:Ghertner ArturJudecători:Ghertner Artur, Andronic Tatiana Luisa, Samoilă Viorica