Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 437/2014. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 437/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 29-10-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 437/2014
Ședința publică din 29.10.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. M. S.
Grefier: D. H.
Parchetul de pe lângă Tribunalul A. este reprezentat prin procuror
V. G.
Pe rol se află soluționarea contestației formulate de inculpatul M. B. E. împotriva Încheierii de ședință din data de 27 octombrie 2014, pronunțate în dosarul nr._ 14 al Judecătoriei Alba Iulia.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest la domiciliu, asistat de apărător ales, av. P. E..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Fiind întrebat, inculpatul arată că își menține contestația formulată, dorind a-i fi înlocuită măsura arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar întrucât dorește să se angajeze pentru a-și sprijini familia din punct de vedere material.
Nefiind formulate cereri sau alte chestiuni prealabile, instanța acordă cuvântul asupra contestației formulate de către inculpat.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea contestației, desființarea încheierii atacate și revocarea măsurii arestului la domiciliu. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar. Arată că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat, la soluționarea fondului instanța având posibilitatea de a renunța sau de a amâna aplicarea pedepsei. Raportat la circumstanțele personale ale inculpatului, se reține că acesta a recunoscut și regretat săvârșirea faptei, nu are antecedente penale, iar pe perioada celor 2 luni și 2 săptămâni cât s-a aflat în stare de arest la domiciliu, acesta a înțeles gravitatea faptei și a dat dovezi de îndreptare. Totodată, arată că printr-o adresă comunicată la dosarul instanței de fond de către persoana vătămată, aceasta a arătat că nu se constituie parte civilă, astfel încât nu se poate vorbi despre existența unui prejudiciu. Cu privire la celelalte dosare în care inculpatul a fost cercetat, arată că acesta s-a împăcat cu toate părțile civile, prejudiciul fiind recuperat. De asemenea, învederează instanței că inculpatul are posibilitatea de a se angaja la societatea care se ocupă de construirea autostrăzii, iar în măsura în care i se va înlocui măsura arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar acesta se obligă să respecte toate obligațiile, existând sancțiunea revocării măsurii în cazul nerespectării acestora. Față de cele expuse, precum și față de împrejurarea că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului la domiciliu nu mai subzistă și în prezent, solicită admiterea contestației.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea contestației și menținerea încheierii penale atacate ca legală și temeinică, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului la domiciliu subzistă în continuare și impun privarea de libertate. Menținerea stării de arest la domiciliu a inculpatului nu reprezintă un impediment pentru acesta de a se împăca cu persoana vătămată sau de a se angaja, având posibilitatea de a formula cerere de părăsire a domiciliului în vederea prezentării la locul de muncă. De asemenea, arată că împăcarea sa cu celelalte părți civile nu diminuează gravitatea faptelor. Raportat la antecedentele penale ale acestuia și la pericolul concret pe care acesta îl reprezintă pentru ordinea publică, solicită respingerea contestației.
În replică, apărătorul inculpatului arată că prin formularea mai multor cereri de încuviințare a părăsirii domiciliului, măsura nu-și va mai atinge scopul pentru care a fost dispusă.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației și înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar sau cu o altă măsură mai ușoară pentru a se putea angaja. Arată că a recunoscut fapta, a regretat-o și a înțeles gravitatea acesteia. De asemenea, arată că nu s-a sustras și dorește să se împace cu persoana vătămată.
TRIBUNALUL
Asupra contestației penale de față;
Prin încheierea din data de 27.10.2014 s-a constatat, în baza art. 362 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 208 alin. 1,2,4 Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia măsurii arestului la domiciliu a inculpaților:
- T. A. Ș., fiul lui J. și S. L., născut în data de 14.03.1998, în Târnăveni, jud. M., CNP –_., domiciliat în ., jud M. și fără forme legale în A. I., .
- M. B. E., fiul lui I. și E., născut în data de 29.09.1992 în T., jud. Cluj, CNP –_, domiciliat în A. I., ., ., jud A..
În baza art. 242 C.pr.pen., au fost respinse cererile inculpaților de înlocuire a măsurii arestării arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar .
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin încheierea nr.69/CC/2014 pronunțată în dosarul nr._ inculpații T. A. Ș. și M. B. E. au fost arestați preventiv pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 21.06.2014 până în data de 20.07.2014.
Măsura a fost menținută ulterior la datele de 17.07.2014 și respectiv la data de 12.08.2014, la acest ultim termen, Tribunalul A. procedând la înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu conform Încheierii nr. 62/CP/14.08.2014 pronunțată în dosar nr._ 14/a2, măsură menținută ulterior la data de 08.09.2014.
Instanța de fond a reținut prevederile art. 362 alin. 2 C.pr.pen raportat la art. 208 alin. 1, 2 C.pr.pen, potrivit cărora judecătorul de cameră preliminară înaintează dosarul instanței de judecată cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea măsurii preventive. Instanța de judecată verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.
Conform dispozițiilor art.218 Cpp rap la 223 alin. 2 N.c.p.p, măsura arestului la domiciliu a inculpatului poate fi luată ,,dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul Penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede sau alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”
Sub aspectul legalității măsurii arestului la domiciliu, instanța de fond a constatat că nu s-au adus critici în acest sens de apărătorii inculpaților, cu atât mai puțin de Ministerul P., după cum instanța însăși nu a semnalat aspecte de nelegalitate.
În ceea ce privește temeinicia aceleași măsuri, instanța, a reținut că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și apoi a arestului la domiciliu nu au încetat, subzistă și în prezent, neintervenind temeiuri noi care să justifice revocarea măsurii arestului la domiciliu . În acest sens, instanța a avut în vedere infracțiunea reținută în sarcina inculpaților, gradul de pericol social relativ ridicat redat prin limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor, de modul și mijloacele concrete de comitere a infracțiunilor, inculpații comițând faptele în timpul nopții când cresc șansele de reușită infracțională, nu doar prin faptul că cetățenii se retrag pentru activitatea specifică de somn, ceea ce face ca inculpații să poată să se desfășoare în mod liber, dar totodată să poată fi identificați mult mai ușor, de împrejurarea că faptele au fost comise în mod repetat, respectiv în patru date diferite, de împrejurarea că inculpații au acționat împreună în câmpul infracțional fiind atrași alți 3 inculpați, ceea ce relevă o gravitate sporită prin împrejurarea că participând mai multe persoane la comiterea unei fapte de natură penală, șansele de reușită cresc, nu doar prin participația adusă în concret de fiecare, dar și prin faptul că simpla prezență a unei alte persoane în câmpul infracțional, reprezintă o încurajare a celorlalți să comită infracțiunea respectivă, se acționează „organizat”, iar pe de altă parte, șansele de acoperire a urmelor faptei sporesc. Instanța nu poate să nu aibă în vedere că deși inculpații sunt minori, aceștia în loc să se aplece spre dobândirea pregătirii scolare ori profesionale se dedau la comiterea unor fapte de furt
Plecând de la dispozițiile art. 223 alin. 2 teza finală din Cod pr.pen., instanța a reținut că pentru a se dispune privarea de liberate a unei persoane se impune, chiar și sub forma arestului la domiciliu ca această măsură să fie necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Or, pericolul pentru ordinea publică rezultă pe de o parte, din datele existente în cauză, privitoare la împrejurările și modul de desfășurare a activității infracționale, așa cum a fost mai sus descrisă, dar având în vedere și datele personale ale inculpaților, așa cum au fost descrise mai sus.
Instanța nu a putut reține nici să s-ar fi depășit termenul rezonabil al măsurii arestului la domiciliu, măsura arestului preventiv fiind înlocuită cu măsura arestului la domiciliu la data de 14.08.2014, durata măsurii de la momentul când a fost luată fiind sub 1 lună. Pe de altă parte, de la data sesizării instanța cu prezentul dosar nu se poate reține nicio perioadă de inactivitate din partea judecătorului de cameră preliminară, dosarul parcurgând această fază obligatorie, iar la data de 04.09.2014, s-a dispus începerea judecății. Din acest punct de vedere, instanța a apreciat că se impune menținerea măsurii arestului la domiciliu pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, termenul de judecată fiind stabilit pentru data de 20.10.2014.
Faptul că inculpații au recunoscut fapta reținută în sarcina lor și dorința acestora de a se împăca cu părțile civile nu pot fi luate în calcul în acest moment procesual când instanța este chemată să analizeze legalitatea și temeinicia măsurii arestului la domiciliu fiind aspecte care vor fi analizate pe fondul cauzei. Nu s-a putut reține nici faptul că măsura arestului la domiciliu a inculpaților i-ar împiedica să facă demersuri în vederea împăcării cu părțile civile câtă vreme acestea au fost încunoștințate despre faptul că au posibilitatea de a se împăca cu inculpații, aceasta fiind o facultate a acestora, nu o obligație .
Pe de altă parte, nici dorința inculpaților de a se angaja, la acest moment nu constituie temeiuri pentru a se justifica revocarea măsurii arestului la domiciliu. Pe de altă parte, instanța a atras atenția inculpaților că această măsură nu-i împiedică să se angajeze raportat la disp. art. 221 al 6 C pr pen, legea conferind posibilitatea inculpaților de a solicita permisiunea de a părăsi imobilului pentru a se prezenta la locul de muncă sau pentru a participa la alte activități necesare pentru procurarea mijloacelor esențiale de existență cu respectarea condițiilor acolo prevăzute.
Ca atare, în baza art. 362 alin. 2 raportat la art. 208 alin. 4 C.pr.pen. instanța de fond a constatat legalitatea si temeinicia măsurii arestului la domiciliu al inculpaților. În ceea ce privește cererea formulată în subsidiar de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, în baza disp. art. 242 C pr pen, instanța a respins-o în considerarea tuturor argumentelor susexpuse cu ocazia analizării legalității și a temeiniciei măsurii arestului la domiciliu și care au dus la menținerea acestei măsuri.
Împotriva aceste încheieri a formulat contestație, în termenul legal, inculpatul M. B. E. solicitând admiterea contestației, desființarea încheierii atacate și, în principal, revocarea măsurii arestului la domiciliu, iar în subsidiar înlocuirea acesteia cu măsura controlului judiciar întrucât a recunoscut și a regretat săvârșirea faptei, dorind să-și găsească un loc de muncă pentru a-și ajuta familia.
În motivarea contestației se arată, în esență, prin apărător ales, că inculpatul a recunoscut și regretat fapta reținută în sarcina sa, a colaborat cu organele de anchetă, dorește să-și găsească un loc de muncă, timpul petrecut în stare de arest preventiv, respectiv în stare de arest la domiciliu prezintă garanți reeducării sale, iar lăsarea sa în stare de libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Verificând legalitatea și temeinicia încheierii atacate se constată că contestația nu este fondată având în vedere următoarele aspecte:
1. Din probele administrate până la acest moment procesual rezultă indicii, în sensul de presupunere rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este judecat, respectiv că împreună cu alte persoane, în data de 19/20.06.2014, în jurul orelor 02:30, inculpații M. B. E. și C. T. H. s-au deplasat la stația de autobuz de pe .. A. I., unde cu ajutorul unui fragment de lemn și a unei bare metalice, au forțat automatul în încercarea de a sustrage bani. Au fost însă surprinși de doi agenți de pază din cadrul societății de pază ., care au sesizat organele de poliție, acestea din urmă reușind identificarea și reținerea inculpaților, la scurt timp, în incinta unui bar în apropierea Pieței Cetate.
Faptele inculpatului M. B. E. realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de tentativă de furt calificat prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1lit. b și d Cod penal.
2. Inculpatul a fost arestat preventiv la momentul inițial al demarării anchetei iar mai apoi măsura arestării a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu.
3. Durata arestului la domiciliu nu a depășit termenul rezonabil având în vedere comportamentul organelor judiciare care nu au stat în pasivitate dosarul trecând în termen scurt de camera preliminară, aflându-se la acest moment pe rolul instanței.
4. Temeiurile care au determinat luarea măsurii arestului la domiciliu nu s-au schimbat la acest moment în raport de criteriile prev. de art. 223 alin. 2 teza II-a legate de fapta și persoana inculpatului.
5. Faptele sunt comise împreună cu mai multe persoane ceea ce imprimă un caracter grav acestora prin forța și curajul care îl dau aceste împrejurări activităților infracționale și inculpaților.
6. Inculpatul M. B. E. deși are o vârstă tânără are multiple alte dosare penale tot pentru infracțiuni de furt calificat ceea ce denotă perseverența inculpatului în activități infracționale și care conduc la concluzia că o măsură preventivă se impune în cauză pentru buna desfășurare a procesului penal și asigurarea prezenței inculpatului la judecată.
7. Faptul că inculpatul dorește să muncească pentru a achita prejudiciul nu poate să înlăture elementele de gravitate pe care le invocă fapta sa prin modul de comitere (în grup) și persoana sa (cu antecedente), împrejurări care conduc la concluzia că ordinea publică se impune a fi ocrotită prin restrângerea libertății de mișcare a inculpatului prin arestul la domiciliu.
8. În consecință, în baza art. 206 va respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul M. B. E., fiul lui I. și E., născut în data de 29.09.1992 în T., jud. Cluj, CNP –_, domiciliat în A. I., ., . împotriva Încheierii de ședință din data de 27 octombrie 2014, pronunțate în dosarul nr._ 14 al Judecătoriei Alba Iulia.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va obliga inculpatul la plata a 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul M. B. E., fiul lui I. și E., născut în data de 29.09.1992 în T., jud. Cluj, CNP –_, domiciliat în A. I., ., ., jud A. împotriva Încheierii de ședință din data de 27 octombrie 2014, pronunțate în dosarul nr._ 14 al Judecătoriei Alba Iulia.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul să plătească suma de 100 lei cu titlu cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Definitivă și executorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 29.10.2014.
Președinte,
D.-M. S.
Grefier,
D. H.
Red. SDM
Tehnored. D.H./ 2 ex./ 29 Octombrie 2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
Dosar nr._
COPIA MINUTEI DECIZIEI PENALE NR. 437/2014
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul M. B. E., fiul lui I. și E., născut în data de 29.09.1992 în T., jud. Cluj, CNP –_, domiciliat în A. I., ., ., jud A. împotriva Încheierii de ședință din data de 27 octombrie 2014, pronunțate în dosarul nr._ 14 al Judecătoriei Alba Iulia.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul să plătească suma de 100 lei cu titlu cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Definitivă și executorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 29.10.2014.
Președinte
ssindescifrabil
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... | Trafic de minori. Legea 678/2001, art. 13. Sentința nr.... → |
|---|
