Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 3/2016. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3/2016 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 12-01-2016 în dosarul nr. 3/2016
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. OPERATOR 3207/2504
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA PENALĂ NR. 3
Ședința publică din 12 ianuarie 2016
Președinte: F. M. D.
Grefier: H. L.
S-a luat în examinare contestația la executare formulată de condamnatul V. I., deținut din P. A..
La apelul nominal se prezintă condamnatul, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat H. F. L. din Baroul A..
Ministerul Public este reprezentat prin procuror T. R., din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, condamnatul arată că își menține cererea, depune la dosar un memoriu, copia minutei deciziei penale nr. 29 din 19 noiembrie 2015, dosar_ a ÎCCJ, însoțit de un set de hotărâri judecătorești în susținerea cererii sale, solicitând reducerea sporului de pedeapsă în acord cu această decizie.
Nefiind formulate alte cereri, constatând cauza în stare de soluționare, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul condamnatului pune concluzii de admiterea a cererii astfel cum a fost formulată și susținută de condamnat, solicită contopirea pedepselor aplicate contestatorului fără aplicarea vreunui spor de pedeapsă. Solicită onorariu avocațial din oficiu.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației la executare pe considerentul că, în cauză s-a pronunțat anterior o hotărâre judecătorească care a dezlegat definitiv cererea contestatului și care nu poate fi lipsită de autoritatea de lucru judecat.
Condamnatul solicită admiterea cererii.
INSTANȚA
Constată că, prin cererea înregistrată la Tribunalul A. la data de 22.12.2015, sub nr._, condamnatul V. I., a formulat contestație la executare împotriva executării sentinței penale nr. 855 din 19.12.2014 a Tribunalului A. și a mandatului de executare pe care îl execută în prezent, nr.955/2014 din 26 februarie 2015 a Tribunalului A., solicitând în temeiul art. 598 alin.1 lit. d cod procedură penală raportat la decizia nr. 29/205 al ICCJ –CDCDMP, anularea, MEPI, descontopirea tuturor pedepselor contopite prin sentința penală 855/2014 a Tribunalului A., apoi contopirea pedepselor fără aplicarea vreunui spor de pedeapsă sau cel mult aplicarea unui spor de 6 luni, rezultând o pedeapsă finală de 5 ani închisoare respectiv cel mult 5 ani 6 luni, menținând deducerile din pedeapsă înscrise în MEPI anulat, cu deducerea pedepsei la zi..
Din analiza actelor și lucrărilor existente la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 855 din 18.12.2014 pronunțată de Tribunalul A., în dosarul nr._, s-a dispus față de contestator următoarele: ”În baza art. 595 și 585 Cod procedură penală, raportat la art. 6, 39, 40 Cod penal, admite contestația la executare formulată de condamnatul V. I., fiul lui I. și M., ns. la 22.01.1986 în Satu M., CNP_, deținut în P. de Maximă Siguranță A. și în consecință:
Descontopește pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 213/2011 a Tribunalului T. definitivă prin decizia penală nr. 1553/2012 a ÎCCJ, în pedepsele componente de:
-8 ani închisoare aplicată în baza art. 208.209 alin.1 lit. c și i și alin.4 din codul penal 1969, pentru furt calificat cu consecințe deosebit de grave.
-6 ani închisoare pentru infracțiunea de constituire grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea 39/2003
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de furt calificat de la 8 ani închisoare la maximul prevăzut de art.228,229 alin.1 lit. c, d, Cod penal, respectiv 5 ani închisoare
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de constituire grup infracțional organizat, de la 6 ani închisoare la maximul prevăzut de art. 367 alin.1 Cod penal, respectiv 5 ani închisoare.
Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală 1556/2011 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin decizia penală 1350/2011 a CAT, în pedepsele componente:
-8 luni închisoare aplicată în baza art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002
-4 luni închisoare aplicată în baza art. 239 alin. 1 teza 1 cod penal 1969.
-3 ani închisoare aplicată în baza art. 208, 209 cod penal 1969
-1 an și 6 luni închisoare aplicată în baza art. 20 rap. la art. 208, 209 cod penal 1969.
Contopește toate pedepsele individualizate anterior, aplicând condamnatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv 3 ani și 6 luni închisoare urmând ca petentul să execute pedeapsa rezultantă de 8 ani și 6 luni închisoare.
Deduce perioada executată de la 07.10.2014, la zi.
Aplică condamnatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b cod penal, pe o durată de 2 ani.
În baza art. 65 cod penal, aplică condamnatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a,b. cod penal.
Anulează mandatele de executare nr.332/2012 emis de Tribunalul T. și nr. 2061/2011 emis de Judecătoria Timișoara. …”
Sentința anterior menționată a rămas definitivă prin decizia 39/CO din 25.02.2015, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul_ și care a desființat în parte sentința Tribunalului A. și în rejudecare a dispus deducerea unor perioade privind măsurile preventive.
Prin sentința penală a Tribunalului A. de mai sus după descontopirea pedepselor aplicate contestatorului acestea au fost recontopite la care s-a adăugat un spor de 1/3 din restul pedepselor componente.
Nemulțumirea contestatorului în prezenta cauză derivă din aplicarea unui spor fix de 1/3 din restul pedepselor componente pe lângă cea mai grea pedeapsă și invocă în susținerea cererilor sale decizia penală nr. 29 din 19 noiembrie 2015 pronunțată în dosar_ al ÎCCJ-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.
Prin decizia nr. 29 din 19 noiembrie 2015, care a dezlegat o chestiune de drept s-a stabilit în esență că în cazul operațiunii de contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicate în temeiul Codului penal din 1968 pentru o infracțiune săvârșită sub imperiul acestei legi, cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului cod penal, pentru o infracțiune săvârșită sub imperiul codului penal din 1968, se impune determinarea legii penale mai favorabile, condamnatului în temeiul art. 5 din Codul Penal. Altfel spus la operațiunea de contopire în cazul descris anterior se aplică normele penale, care sunt mai favorabile condamnatului.
Lecturând conținutul dispozitivului sentinței penale nr. 855 din 19.12.2014 se observă că, situația contestatorului nu a trage incidența deciziei nr. 29 din 19 noiembrie 2015, a ICCJ, pentru că, contestatorul nu are condamnări atât pe legea veche cât și pe legea nouă, toate însă pentru fapte săvârșite sub legea veche.
În cazul contestatorului, toate faptele penale sunt încadrate pe legea veche numai sporul de pedeapsă pentru concursul de infracțiuni s-a aplicat pe legea nouă, reținându-se că legea nouă este mai favorabilă contestatorului.
În condițiile art.477 cod procedură penală efectele deciziilor ce dezleagă chestiuni de drept se produc numai pentru viitor fiind obligatorii numai de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României. Aceste decizii nu afectează autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești definitive, pronunțate anterior publicării deciziei în cauză în Monitorul Oficial.
Efectele deciziei ce dezleagă o chestiune de drept sunt asemănătoare cu efectele deciziilor pronunțate în interesul legii și care în condițiile art.474 Cod procedură penală nu au efecte asupra hotărârilor judecătorești examinate și este obligatorie instanțelor de la data publicării în Monitorul Oficial; respectiv produce efecte numai pentru viitor.
Hotărârea definitivă a instanței are putere de lucru judecat, cu efect erga omnes, în condițiile art. 2 alin. 2 raportat la art. 430, art. 435 Cod procedură civilă, obligând autoritățile competente la executarea ei în toate dispozițiile sale și fiind obligatorie prin efectele sale părții față de care s-a pronunțat. Ca atare, nu mai este posibilă o nouă analiză a unei cereri care vizează o judecată a unui aspect dezlegat odată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, chiar dacă ulterior rămânerii definitive a hotărârii în cauză se pronunță de Înalta Curte de Casație și Justiție o decizie ce dezleagă o chestiune de drept și care stabilește altfel decât hotărârea definitivă într-o problemă de drept.
Autoritatea de lucru judecat cunoaște doua manifestări procesuale, aceea de excepție procesuala (conform art. 432 C.proc.civ.) si aceea de prezumție, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legătura cu raporturile juridice dintre părți (conform art.431 alin.2 cod procedură civilă ).
Daca in manifestarea sa de excepție procesuala (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natura sa oprească a doua judecata), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 431 alin.1 cod procedură civilă. (obiect, parți, cauza), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifesta pozitiv, demonstrând modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parți, fară posibilitatea de a se statua diferit. Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune . proces care are legătura cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior, fară posibilitatea de a mai fi contrazis, în acest sens este art.431 alin.2 cod procedură civilă. Această reglementare a autorității de lucru judecat in forma prezumției vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotărârii judecătorești.
Cum, potrivit art. 435 alin.1 cod procedură civilă, in relația dintre părții, aceasta prezumție are caracter absolut, înseamnă ca nu se poate introduce o noua acțiune in cadrul căreia să pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecător este anterior.
Principiul autorității de lucru judecat corespunde necesității de stabilitate juridica si ordine sociala, fiind interzisa readucerea in fața instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate si nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, el poate cunoaște limitări, decurgând din aplicarea altor principii.
Față de împrejurarea că cererea condamnatului a primit anterior o soluție definitivă, această cerere nu mai poate fi reanalizată, în lipsa unor norme legale exprese, de instanța de judecată în prezenta cauză fără încălcarea autorității de lucru judecat; ca atare, o nouă verificare a incidenței dispozițiilor privitoare la aplicarea legii penale mai favorabile în cazul condamnatului nu mai este posibilă, motiv pentru care cererea formulată de acesta va fi respinsă.
Pentru aceste considerente,în baza art. 597, raportat la art. 598 alin. (1) lit. d) Cod procedură penală, tribunalul, va respinge contestația la executare formulată de condamnatul V. I., deținut în P. A..
În baza art. 398 și art. 275 alin. (2) Cod procedură penală,va obliga a fost obligat condamnatul la plata sumei de 200 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 272 Cod procedură penală, va dispune virarea sumei de 130 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu pentru doamna avocat H. F. L., din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 597, raportat la art. 598 alin. (1) lit. d) Cod procedură penală, respinge contestația la executare formulată de condamnatul V. I., fiul lui I. și a lui M., născut la 22.01.1986 în localitatea Satu M., CNP_, deținut în P. A..
În baza art. 398 și art. 275 alin. (2) Cod procedură penală, obligă condamnatul la plata sumei de 200 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 272 Cod procedură penală, dispune virarea sumei de 130 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu pentru doamna avocat H. F. L., din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului A..
Cu drept de contestație în 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12 ianuarie 2016.
Președinte, Grefier,
F. M. D. H. L.
Red. F.M.D
Tehnored. L.H.
5ex./ 22.01.2016 – 3 .="BodyText" style="margin-bottom:0pt"> Se .. – condamnatului V. I. în P. A.;
- administrației locului de deținere – P. A.
- procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul A..
| ← Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 5/2016.... → |
|---|
