Verificare măsuri preventive. Art.207 NCPP. Decizia nr. 170/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 170/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 18-05-2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BRASOV
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR.170/CONTESTAȚIE
Ședința publică din data de 18.05.2015
PREȘEDINTE: M. A. N.
GREFIER: T. C.
Cu participare PROCUROR: U. C. - din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul B.
Pe rol fiind soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de către inculpatul B. E. M. împotriva încheierii de ședință din data de 12.05.2015, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ 15.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.369 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate prin mijloace tehnice.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul inculpat B. E. M. personal, în stare de arest preventiv (încarcerat în Penitenciarul C.) și asistat de apărător ales, av.V. O..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedează la identificarea contestatorului inculpat B. E. M. fiul lui V. si M., născut la data de 12.03.1975 în . Bacau, domiciliat în Brasov, ., ., jud. B. și aduce acestuia la cunoștință motivul prezenței sale la acest termen de judecată.
Inculpatul personal învederează că înțelege să își mențină prezenta contestație și a luat legătura cu apărătorul său ales.
Întrebate fiind, părțile arată că nu sunt cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri asupra contestației formulată de către inculpatul B. E. M. împotriva încheierii de ședință din data de 12.05.2015, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ 15.
Având cuvântul, apărătorul contestatorului inculpat solicită admiterea contestației formulată de acesta și, pe cale de consecință, fie înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură mai puțin severă (arest la domiciliu sau control judiciar), fie revocarea acesteia în totalitate.
Arată că în perioada în care inculpatul se afla sub imperiul măsurii preventive a controlului judiciar, a fost acuzat că a săvârșit o noua infracțiune, cu intenție. În acea cauză a fost arestat preventiv, fiind deja și trimis în judecată. Ulterior, a fost arestat preventiv și în prezenta cauză. Apreciază că temeiurile arestării preventive nu mai subzistă, învederând că cele două mandate de arestare preventivă se „sprijină” practic unul pe celălalt, lucru nefiresc.
Inculpatul nu poate influența bunul mers al procesului penal în niciunul dintre aceste dosare, s-a prezentat la organele judiciare ori de câte ori a fost chemat, a respectat obligațiile impuse, iar în urma judecății, dacă va fi găsit vinovat, va fi condamnat.
De asemenea învederează că în cauza de față inculpatul nu poate fi pus în libertate decât formal, în mod efectiv va fi liber doar după ce se va dispune revocarea măsurii arestului preventiv și în cel de-al doilea dosar.
Având cuvântul, reprezentanta Ministerului Public solicită instanței respingerea contestației formulată de inculpat împotriva încheierii primei instanțe și menținerea acestei hotărâri ca fiind legală și temeinică, la acest moment, prin prisma dispozițiilor art.217 al.7 Cod procedură penală relativ la care instanța poate revoca măsura controlului judiciar în condițiile în care inculpatul a săvârșit din nou o infracțiune.
Apreciază că există în cauză o suspiciune rezonabilă cu privire la comiterea de către inculpat a unei infracțiuni în perioada în care se afla sub măsura controlului judiciar în prezenta cauză, împotriva acestuia a fost pusă în mișcare acțiunea penală și a fost arestat preventiv în dosarul penal nr._ al Tribunalului B..
Consideră că și sub aspectul temeiniciei soluția primei instanțe este justă în condițiile în care deși a beneficiat de clemența organelor judiciare, care i-au înlocuit măsura arestării preventive cu măsura controlului judiciar, însă inculpatul a comis o infracțiune de o violență și mai mare decât cea pentru care avea instituită măsura controlului judiciar.
Față de aceste considerente apreciază că la acest moment, oricare altă măsură preventivă în afara celei a arestului preventiv este insuficientă.
Având cuvântul, contestatorul inculpat solicită admiterea contestației formulate și înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau cu cea a controlului judiciar, obligându-se a se prezenta ori de câte ori va fi chemat.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului, rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând,
Asupra contestației penale de față:
Prin încheierea din data de 12.05.2015, pronunțată în dosarul penal nr._ 14 Judecătoriei B. a constatat temeinicia și legalitatea măsurii arestării preventive a inculpatului B. E. și G. V. și a dispus menținerea acesteia în baza art. 326 al.2 rap. la art.208 Cod de Procedură Penală, iar față de inculpatul G. V. a constatat temeinicia și legalitatea măsurii controlului judiciar și a menținut această măsură în baza 326 al.2 rap. la art.208 Cod de Procedură Penală.
Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 30.12.2014 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei B., sub nr._ 14 rechizitoriul nr. 7292/P/2014 din data de 18.12.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B. prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de control judiciar a inculpaților B. E. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. 2 C.pen. și distrugere prevăzută de art. 253 alin. 1 și 4 C.pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. și 41 alin. 1 C.pen. și G. V., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la distrugere prevăzută de art. 48 C.pen. raportat la art. 253 alin. 1 și 4 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen.
La data de 13.07.2014 prin ordonanța organelor de urmărire penală s-a dispus începerea urmăririi penale ,,in rem”, pentru infracțiunea de tâlhărie prevăzut de art. 233 C.pen. și distrugere prevăzută de art. 253 alin. 4 C.pen.
Prin ordonanța procurorului din data de 14.07.2014 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul B. E. M. cu privire la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 233 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1C.pen.
Prin ordonanța procurorului din data de 15.07.2014, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul B. E. M. cu privire la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 233 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen.
Prin ordonanța procurorului din data de 23.07.2014, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului B. E. M. din infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 233 din C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen., în infracțiunile de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 2 C.pen. și distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 și 4 C.pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 41 alin. 1 C.pen. și extinderea urmăririi penale față de suspectul G. V. cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la distrugere, prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 253 alin. 1 și 4 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., iar la data de 25.07.2014 prin ordonanța procurorului s-a dispus extinderea acțiunii penale în cauză împotriva inculpatului G. V. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la distrugere, prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 253 alin. 1 și 4 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1C.pen.
În ceea ce privește măsurile preventive luate față de inculpatul B. E. M., prin ordonanța din data de 15.07.2014 s-a dispus reținerea inculpatului B. E. M. pentru 24 de ore. Ulterior prin decizia penală nr. 53/UP/CONTESTAȚIE, pronunțată de către Tribunalul B. în cadrul dosarului nr._/197/2014, față de inculpatul B. E. a fost respinsă propunerea de arestare a inculpatului și s-a luat măsura controlului judiciar în baza art. 227 alin. 2 raportat la art. 211, art. 215 C.pr.pen.. Prin încheierea din 21.04.2015, s-a dispus înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu arestul preventiv.
Instanța a apreciat întrunită condiția presupunerii rezonabile că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat, respectiv de distrugere, fiind totodată întrunită și condiția punerii în mișcare a acțiunii penale față de inculpat, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor.
Inculpatul contestă săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, însă recunoaște anumite circumstanțe de fapt care confirmă pericolul săvârșirii unor noi infracțiuni precum și pericolul tulburării ordinii publice. Astfel, în declarația dată în fața Tribunalului, inculpatul a precizat „soția mea și soția lui A. au discutat câteva minute și am văzut că intenționau să se ia la bătaie. Am luat un cuțit din buzunarul de la portieră, era un cuțit de bucătărie. M-am dat jos din mașină cu cuțitul având lama înainte, ținând de mâner, am vrut să îl sperii pe A..” Instanța a apreciat că cele recunoscute de inculpat, alăturat circumstanțelor personale ale acestuia enumerate mai sus, constituie aspecte suficiente pentru a putea reține pericolul săvârșirii de noi infracțiuni precum și pericolul tulburării ordinii publice care de altfel s-a produs în concret. Pentru a fi reținută tulburarea ordinii publice nici nu trebuie să se ajungă la o acuzație de tentativă la omor, cele recunoscute de inculpat cu privire la scandalul și la acțiunile comise în parcarea de la Mall C. fiind suficiente pentru a îndreptăți instanța să statueze asupra pericolului concret pe care îl reprezintă inculpatul pentru ordinea publică. Manifestările publice ale inculpatului sunt în mod vădit incompatibile cu măsuri preventive mai ușoare. Deși preîntâmpinarea riscului tulburării liniștii publice ar putea fi în abstract asigurată și printr-o măsură preventivă mai ușoară, conduita inculpatului nu îl recomandă în acest sens.
Verificând măsura controlului judiciar dispusă față de inculpatul G. V. prin prisma dispozițiilor citate, instanța a constatat că aceasta a fost luată în mod legal și temeinic și se impune menținerea ei.
Pentru a reține astfel, instanța a avut în vedere că probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declarații persoană vătămată, raport medico-legal, procese-verbale de examinare, de cercetare la fața locului, de perchiziție imobiliară, declarații martori, declarații inculpați și înscrisuri dau în continuare naștere suspiciunii rezonabile că inculpatul ar fi putut participa la comiterea infracțiunii de care este suspectat.
În același timp, s-a constatat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii subzistă și în prezent și impun menținerea controlului judiciar față de inculpat, cu atât mai mult cu cât anterior inculpatul a învederat dorința de a pleca din țară, cu angajamentul de a se prezenta ori de câte ori va fi necesar. De asemenea gravitatea faptei de care este acuzat inculpatul G. V. impune o supraveghere a acestuia. Astfel, s-a reținut în sarcina inculpatului că în data de 13.07.2014, în jurul orei 06,30 l-ar fi ajutat pe inculpatul B. E. la incendierea autoturismului marca Ford Escape, cu nr. de înmatriculare_, care a fost distrus în totalitate.
Împotriva acestei încheieri a declarat contestație inculpatul B. E. solicitând cercetarea în stare de libertate, fie prin înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, fie prin revocarea măsurii arestării preventive.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și considerentele hotărârii atacate, instanța reține următoarele:
Instanța de fond a analizat în mod exhaustiv atât starea de fapt cât și garanțiile procesuale ce i-au fost oferite inculpatului în cursul cercetării penale. Astfel, a constatat că în cauză au fost administrate o . probe din care rezultă existența unei suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea infracțiunii de care este acuzat acesta.
S-a analizat în mod concret pericolul pentru ordinea publică prezentat de inculpat, dacă acesta ar fi lăsat în libertate, prin raportare la dispozițiile art.223 al.2 teză finală Cod de Procedură Penală.
Din punct de vedere al termenului rezonabil al duratei arestării preventive, în ceea ce îl privește pe inculpatul B. E., acest termen nu a fost depășit, fiind arestat la data de 21.04.2015.
În raport cu modul concret în care se reține săvârșirea faptelor, cu atitudinea procesuală a inculpatului B. E. M., cu comportamentul acestuia în societate ulterior începerii urmăririi penale la data de 13.07.2014, instanța apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de Codul de Procedură Penală nici pentru revocarea măsurii arestării preventive nici pentru înlocuirea acesteia cu una dintre celelalte două măsuri restrictive de libertate. Astfel, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu au încetat, nu au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea acestei măsuri, iar, așa cum a m arătat anterior, împrejurările concrete ale cauzei și conduita procesuală a inculpatului nu îl recomandă pe acesta pentru înlocuirea măsurii preventive cu una mai ușoară. Scopul măsurii preventive astfel cum este el prevăzut la art.202 al.1 Cod de Procedură Penală aplicate în prezent asigură buna desfășurare a procesului penal precum și prevenirea săvârșiri de noi infracțiuni.
În prezent inculpatul este arestat într-o altă cauză, fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor. Existența celor două mandate de arestare preventivă nu determină automat eficiența sau ineficiența unuia dintre ele, mandatele fiind emise de către două instanțe diferite, în funcție de împrejurările concrete ale fiecărei fapte în parte.
Față de aceste considerente, apreciază ca neîntemeiată contestația formulată de către inculpatul B. E. M., împotriva Încheierii de ședință din data de 12.05.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ 14 și urmează a fi respinsă.
Cu aplicarea art.275 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge contestația formulată de inculpatul B. E. M. (fiul lui N. si E., născut la data de 31.08.1983 în Mun. B., domiciliat în ., ..3, jud. B., CNP_), împotriva încheierii de ședință din data de 12.05.2015, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ 15, pe care o menține.
În baza art. 275 al. 2 din Codul de procedură penală obligă contestatorul inculpat să plătească statului 80 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 18.05.2015.
PREȘEDINTE,
M. A. N.
GREFIER,
T. C.
Red. M. A. N./31.07.2015
Dact.CT/31.07.2015 - 4 ex.
Jud. fond T. M.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 174/2015.... | Omor. Art.188 NCP. Sentința nr. 161/2015. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
