Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 1072/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1072/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 18-10-2013 în dosarul nr. 6617/256/2013
DOSAR NR._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1072
Ședința publică din data de 18.10.2013
PREȘEDINTE – I. C. S.
JUDECĂTORI – N. A.
M. M.
GREFIER – L. N.
Cu participarea PROCUROR – M. V.
S-a luat în examinare recursul penal promovat de recurentul condamnat C. F.– fiul lui I. și M., născut la data de 05.07.1967, împotriva sentinței penale nr. 2122/30.08.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică cu respectarea disp.art.297 al.1 cod pr.penală, se prezintă recurentul condamnat în stare de arest și asistat de avocat desemnat din oficiu G. A. în baza delegației depuse la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiile art. 176-181 Cod procedură penală .
Grefierul de ședință face referatul cauzei, învederând părților prezente stadiul procesual, părțile, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și obiectul cauzei.
Nemaifiind alte cereri, excepții sau chestiuni prealabile de formulat conform art. 301 – 302 cod pr. penală, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în baza dispozițiilor art.385/13 cod pr.penală.
Apărătorul recurentului condamnat având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond, apreciind ca fiind nelegală și netemeinică.
Conform actelor de la dosar, solicită a se constata că cererea este fondată, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 59 Cod penal, a executat fracțiunea de 2/3 din pedeapsă, a avut o conduită corespunzătoare, a fost recompensat în mai multe rânduri și a dat dovezi că poate fi reintegrat în societate.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței pronunțate de instanța de fond și rejudecând, admiterea cererii de liberare condiționată.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază că în mod corect instanța de fond a respins cererea de liberare condiționată ca nefondată, apreciindu-se că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 59 Cod penal, raportat la înscrisurile de la dosar, din care rezultă că nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, în mod corect apreciindu-se că timpul petrecut în detenție nu este suficient, având în vedere și faptul că a fost sancționat, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat, și menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Pe perioada detenției nu a depus suficiente eforturi pentru reintegrare socială.
Recurentul condamnat, în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său. Solicită să fie liberat condiționat, întrucât are un copil minor.
Instanța rămâne în pronunțare, pronunțarea după deliberare în ședință publică.
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 2122/30.08.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ s-a dispus:
În temeiul art. 450 Cod Procedură Penală,
A respins propunerea de liberare condiționată a condamnatului C. F., fiul lui I. și M., născut la 05.07.1967, CNP_.
A stabilit termen de reiterare după data de 28.08.2014.
În baza art. 189 Cod Procedură Penală,
Onorariul pentru apărătorul din oficiu în sumă de 100 RON a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C., pentru av. D. A..
În baza art. 192, alin. (3) Cod Procedură Penală,
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas in sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea din data de 28.08.2013, Comisia constituita potrivit art. 77, alin. 2 din L. nr. 275/2006 in cadrul Penitenciarului Poarta A. a propus liberarea conditionata a condamnatului C. F..
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 59 CP „După ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei”.
Analizand procesul-verbal nr. C 5/28.08.2013, intocmit de Penitenciarul Poarta A., instanta retine ca petentul condamnat se afla in executarea pedepsei cu inchisoarea de 17 ani in baza sentintei penale nr. 258/2001 pronuntata de Tribunalul Argeș si a mandatului de executare a pedepsei nr. 290/2002.
Executarea pedepsei a inceput la 06.04.2001 urmand sa expire la 05.04.2018.
Condamnatul a muncit, realizând 207 zile câștig ca urmare a muncii prestate, a fost sanctionat disciplinar, a fost recompensat de mai multe ori; a participat la 7 programe educaționale, începând cu anul 2010.
Condamnatul nu are antecedente penale și se află la a doua analiză.
De la prima amânare, condamnatul a continuat să manifeste dezinteres pentru programele educaționale, adoptând astfel o atitudine nefirească față de valoarea socială menționată și care, în societatea liberă, reprezintă regula și premisa sine qua non pentru respectarea normelor de conduită socială.
Din anul 2001, când a început executarea pedepsei, și până în anul 2010, condamnatul nu s-a implicat în activități educative.
Raportând criteriile expuse de art. 59 CP la situația condamnatului, instanța apreciază că, deși petentul condamnat a executat fracțiunea de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, a fost relativ disciplinat și stăruitor în muncă, acesta nu a dat dovezi temeinice de îndreptare.
Avand in vedere durata de pedeapsă executată până în prezent, perioada in care petentul a fost autorul unui comportament corespunzător, se constata ca aceasta perioada este insuficienta pentru a se concluziona asupra perspectivelor de reintegrare sociala a condamnatului.
Pentru a se statua asupra caracterului temeinic si serios al indreptării condamnatului, in scopul evitării ca un astfel de comportament sa fie relevat numai pro causa, continuarea executării pedepsei reprezintă solutia oportuna si legala pentru a exista certitudini ca persoana in cauza se va redresa, va dobândi un ansamblu de valori morale si sociale necesare pentru evitarea in momentul părăsirii locului de deținere a săvârșirii altor infracțiuni.
Având în vedere cele reținute mai sus, apreciind că persoana condamnatului nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, instanța a respins propunerea și a stabilit termen de reiterare dupa data de 28.08.2014, perioadă în care condamnatul să facă dovada eforturilor serioase de îndreptare, inclusiv prin implicarea în programe educaționale.
A făcut aplicarea dispozitiilor art. 189 si art. 192, alin.3 CPP cu privire la onorariul aparatorului din oficiu si cheltuielile judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe penale condamnatul a declarat recurs, solicitând admiterea propunerii de liberare condiționată, cu motivarea că a executat fracția obligatorie prevăzută de lege și a dat dovezi temeinice de îndreptare .
Analizând actele și lucrările dosarului,prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art. 385 ind.6 alin.3 Cod proc. pen., Tribunalul constată recursul a fi nefondat.
Condamnatul se află în executarea unei pedepse de 17 ani închisoare,pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, a cărei executare a început la data de 06.04.2001și expiră la data de 05.04.2018.
Până la data analizării situației sale, condamnatul a executat în total 4735 zile închisoare, cu precizarea că prin muncă are 207 zile câștigate,îndeplinind fracția obligatorie, echivalentul a trei pătrimi din pedeapsă. Pe durata executării pedepsei, de la ultima analiză a situației sale de către comisie ,condamnatul a avut o conduită conformă normelor carcerale, a fost recompensat de două ori, nu fost sancționat disciplinar, a fost planificat la activități lucrative-deservire, curățenie Spital Penitenciar Poarta Albă, nu a participat la programe și activități educaționale .
Potrivit art.59 Cod penal, „după ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținând-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executare în întregime a pedepsei.”
Pornind de la dispozițiile legale enunțate și natura instituției liberării condiționate, Tribunalul reține că aceasta creează exclusiv o vocație, și nu un drept al persoanei private de libertate de a fi liberată din penitenciar înainte de executarea integrală a pedepsei.
Prin urmare, în cazul în care nu există aparența unei reeducări, instanța nu este obligată a proceda la liberarea condiționată a condamnatului, în măsura în care acesta nu face dovada unor eforturi temeinice de îndreptare, iar condamnatul, odată aflat în libertate, ar prezenta un potențial pericol pentru societate mai înainte de executarea integrală a pedepsei.
Având în vedere perioada executată din pedeapsă și comportamentul pasiv adoptat, în sensul dezinteresului pentru programele educaționale ,Tribunalul constată că timpul efectiv executat este insuficient reeducării, condamnatul nefiind pregătit pentru reintegrare în societate.
Pentru considerentele expuse, Tribunalul constată că prima instanță a făcut o justă apreciere a dispozițiilor incidente în cauză, prin prisma criteriilor enumerate de art.59 Cod penal,nejustificându-se liberarea condiționată și nici reducerea termenului de rediscutare a cererii.
Ca urmare, va respinge recursul ca nefondat, în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod proc. pen., cu obligarea condamnatului recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 din același cod.
Văzând și prevederile art.189 Cod de proc.pen.,
PENTRU CESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385ind. 15 pct. 1 lit. b Cod proc. pen.,
Respinge ca nefondat recursul declarat de către condamnatul C. F. fiul lui I. și M., născut la 05.07.1967, împotriva sentinței penale nr.2122/ 30.08.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosar penal nr._ .
În baza art.192 alin.2 Cod proc.pen.,obligă recurentul condamnat la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.189 Cod proc.pen.,onorariu avocat oficiu către Baroul C. ,în cuantum de 100 lei ,pentru avocat G. A.,se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18.10.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
I. C. S. N. A. M. M.
GREFIER,
L. N.
Tehnored. jud. VMU/12.09.2013/ 4 ex.
Red./tehnored.dec.jud. N.A.
25.10.2013/3ex..
| ← Cerere de liberare provizorie pe cauţiune. Art. 160 ind. 4... | Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... → |
|---|
