Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 421/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 421/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 19-04-2013 în dosarul nr. 547/256/2013
DOSAR NR._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 421
Ședința publică din data de 19.04.2013
PREȘEDINTE – I. C. S.
JUDECĂTORI – C. C.
N. A.
GREFIER – L. N.
Cu participarea PROCUROR – M. V.
S-a luat în examinare recursul penal promovat de recurentul condamnat A. C. – fiul lui A. și P., născut la data de 10.07.1978, împotriva sentinței penale nr. 200/25.01.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică cu respectarea disp.art.297 al.1 cod pr.penală, se constată lipsa recurentului condamnat, reprezentat de avocat desemnat din oficiu C. T. în baza delegației depuse la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiile art. 176-181 Cod procedură penală .
Instanța constată că s-a depus la dosar o cerere din partea recurentului condamnat prin care solicită a se lua act că înțelege să-și retragă recursul.
Apărătorul recurentului condamnat având cuvântul, solicită a se lua act de manifestarea de voință în sensul că înțelege să-și retragă recursul.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită a se lua act de manifestarea de voință a recurentului condamnat, în sensul că înțelege să-și retragă recursul.
Instanța rămâne în pronunțare, pronunțarea după deliberare în ședință publică.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului declarat de condamnatul A. C.:
Prin sentința penală nr.200 din 25.01.2013 a Judecătoriei Medgidia pronunțată în dosarul penal nr._ s-a dispus:
„În baza art. 450 alin. 2 Cpp, respinge cererea de liberare condiționată a condamnatului A. C., născut la data de 10.07.1978, fiul lui A. și P., ca neîntemeiată.
Stabilește termen de reiterare după data de 20.11.2013.
În baza art. 189 Cpp.;
Dispune avansarea din fondurile M JMC către Baroul C. a sumei de 100 lei în favoarea avocat G. Vetuța, conform delegației nr. 298/25.01.2013.
În baza art. 192 alineat 2 Cpp, obligă condamnatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune în acest mod, prima instanță a reținut următoarele aspecte:
Condamantul se află în executarea unei pedepse de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzut de art. 211 alin. 1 litera b și c și alin. 2 indice 1 litera b Cp, cu aplicarea art. 37, litera b Cp, tentativă la infracțiunea de viol, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștei publice, înșelăciune, amenințare, lipsire de libertate în mod ilegal, cu aplicarea art. 33 și 34 Cp. A început executarea pedepseila data de 19. 03.2007 și urmează să expire la 18.03.2014.
Condamantul nu a fost folosit la muncă.
Conform art. 59 alin. 1 Cp:
(1)După ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.
Instanța a considerat că cerințele cumulative prevăzute de textul de lege mai sus individualizat nu sunt îndeplinite de petent în mod cumulativ.
Textul de lege condiționează instituția liberării condiționate de trecere a unui interval de timp în prima teză iar în a doua teză se raportează la modalitatea efectivă în care condamnatul a înțeles să se integreze în procesul de reeducare, raportat la conduita sa, și la modul în care a înțeles să se pregătească pentru a fi resocializat.
Ultima teză se referă la antecedentele penale a fiecărui condamnat. Din procesul verbal din data de 23.01.2013 al comisiei privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare din cadrul Penitenciarului Poarta Albă, cât și de caracterizarea depusă la dosar, rezultă că petentul condamnat A. C. se află la prima analiză în cadrul Comisiei privind liberarea condiționată.
S-a propus pentru amânare deoarece a avut o atitudine necorespunzătoare pe perioada detenției, în sensul că nu s-a implicat în muncă, și s-a raportat la perseverența infracțională în comiterea faptelor de furt.
A fost sancționat de multe ori, nu are nicio recompensă, nu s-a implicat în nicio activitate din cadrul penitenciarului. A avut grave probleme de adaptare la viața carcerală.
Petentul condamnat este recidivist, astfel cum reiese din audierea în fața comisiei, care l-a amânat 10 luni pentru o nouă reexaminare.
Comisia, în unanimitate a propus amânarea pentru 10 luni după ce va fi luat în discuție în cadrul unei ședințe de liberări condiționate.
Liberarea condiționată nu este un drept, ea constituie un beneficiu, o vocație a fiecărui condamnat, care se analizează așa cum am arătat mai sus, în raport cu dispozițiile art. 59 alin. 1 Cp.
Din analiza datelor existente la dosar, instanța a apreciat că în acest moment nu este oportun acestui beneficiu, petentul condamnat trebuie să dea dovezi temeinice că a fost reeducat, că scopul și funcțiile pedepsei au fost atinse și este pregătit să trăiască în societate după normele impuse de stat tuturor cetățenilor săi.
Beneficiul art. 59 Cp, respectiv liberarea condiționată se acordă numai când se consideră că scopul pedepsei a fost atins înainte de durata prevăzută în hotărârea de condamnare, din comportamentul condamnatului în timpul executării pedepsei, implicarea sa în activități și respectarea regulamentului de ordine interioară.
Față de aceste considerente, instanța a apreciat cererea condamnatului ca neîntemeiată, considerând termenul de 10 luni fixat de comisie ca obiectiv, după care urmează să fie discutată posibilitatea liberării condiționate.
Împotriva sentinței penale sus menționate a formulat recurs, în termen legal, condamnatul A. C..
În ședința publică din 19.04.2013 recurentul condamnat A. C. a formulat cerere de retragere a recursului declarat împotriva sentinței penale nr.200 din 25.01.2013 a Judecătoriei Medgidia pronunțată în dosarul penal nr._ .
Potrivit dispozițiilor art.3854 Cod procedură penală în referire la art.369 alin.1 Cod procedură penală, până la închiderea dezbaterilor la instanța de recurs, oricare dintre părți își poate retrage recursul declarat.
Pentru aceste motive, față de manifestarea expresă de voință a recurentului condamnat, instanța sesizată prin declarația de recurs va lua act de retragerea căii de atac declarate împotriva sentinței penale nr.200 din 25.01.2013 a Judecătoriei Medgidia pronunțată în dosarul penal nr._ .
În baza art. 192 alin 2 Cod pr. penala va obliga recurentul să plătească statului suma de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
În baza art.189 Cod procedură penală, se avansează 100 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C. în favoarea av. C. T..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.3854 Cod procedură penală raportat la art.369 Cod procedură penală,
Ia act de retragerea recursului declarat de recurentul condamnat A. C. împotriva sentinței penale nr.200 din 25.01.2013 a Judecătoriei Medgidia pronunțată în dosarul penal nr._ .
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală,
Obligă recurentul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.189 Cod procedură penală,
Avansează 100 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C. în favoarea av. C. T..
Definitivă
Pronunțată în ședință publică azi, 19.04.2013.
Președinte Judecător Judecător
I. C. S. C. C. N. A.
Grefier,
L. N.
Tehnored. jud. fond. S.F.
Tehnored. jud. dec. ICS./23.04.2013
| ← Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... | Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... → |
|---|
