Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Decizia nr. 1043/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1043/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 15-10-2013 în dosarul nr. 27041/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 1043
Ședința publică din data de 15 octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. G.
Judecător I. C. S.
Judecător I. R.
Grefier L. Ș.
Cu participare procuror Grațiela L.
S-a luat în examinare recursul penal promovat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA C. - împotriva încheierii nr.271/ din data de 14.10.2013pronunțată de Judecătoria C.,în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică cu respectarea disp.art.297 alin.1 Cod procedură penală, se prezintă intimatul inculpat R. I. C. – în stare de deținere, asistat de avocat ales G. A., în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează părțile, obiectul cauzei, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual.
Recursul este declarat în termenul prev.de art.3853 cod pr.penală, nemotivat.
Instanța, în baza art.301 cod pr.penală, întreabă părțile dacă au cereri, excepții ori alte chestiuni prealabile de formulat și constatând că nu sunt, declară terminată cercetarea judecătorească, constată recursul în stare de judecată și, în baza art.38513 cod pr.penală, acordă cuvântul în dezbateri.
Având cuvântul, procurorul solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, să se respingă cererea de liberare provizorie sub control judiciar.
Apreciază că liberarea provizorie sub control judiciar este inoportună, instanța de fond ignorând riscul real de repetabilitate al faptei, din perspectiva circumstanțelor personale. Inculpatul a suferit o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie și, chiar dacă sentința pronunțată nu este definitivă, sunt indicii temeinice în sensul că este posibil să repete activitatea infracțională.
Apărătorul intimatului inculpat având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de parchet, cu consecința menținerii încheierii pronunțată de instanța de fond, pe care o apreciază ca fiind legală și temeinică.
Instanța de fond în mod corect a reținut că sunt îndeplinite ambele condiții ale art.1602 Cod procedură penală, pentru admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Astfel, pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul, legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani și nu există date din care să rezulte necesitatea împiedicării inculpatului de a săvârși alte infracțiuni, sau că acesta va încerca zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea martorilor sau părților din dosar.
În mod corect a reținut instanța de fond că inculpatul a avut o atitudine de recunoaștere a faptei comise.
Urmează a se reține că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, sentința penală pronunțată în dosarul nr._/212/2012 al Judecătoriei C. nu este definitivă, are 17 ani, este elev la un liceu din C., se află în stare de arest preventiv de 14 zile, urmărirea penală s-a finalizat și cunoaște riscurile nerespectării obligațiilor impuse de instanță.
Apreciază că măsurile impuse de instanță sunt de natură a garanta buna desfășurare a procesului penal, iar circumstanțele personale ale inculpatului oferă garanții îndestulătoare pentru admiterea cererii.
Inculpatul are domiciliul stabil în C., unde locuiește împreună cu mama lui. În anul 2011 părinții acestuia au divorțat, aspect ce a condus la apariția unei depresii. din acel moment inculpatul a fost foarte afectat, tot atunci debutând și în consumul de substanțe etnobotanice . Mama inculpatului a fost alături de el și atunci când acesta a fost internat la spital în București, pe o perioadă de 12 zile, așa cum rezultă din biletul de ieșire din spital, care a stabilit ca un diagnostic principal tulburare de conduită, retardare mintală și tulburare de comportament.
Evoluția inculpatului a fost una favorabilă, acesta nu a mai consumat substanțe etnobotanice și dorește să se dezică de orice comportament antisocial.
Pentru considerentele expuse, solicită respingerea recursului declarat de parchet, cu consecința menținerii încheierii pronunțată de instanța de fond, pe care o apreciază ca fiind legală și temeinică.
În ultim cuvânt, intimatul inculpat R. I. C. precizează că regretă fapta săvârșită și își însușește concluziile formulate de apărătorul său.
Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință nr.271/din data de 14.10.2013 pronunțată de Judecătoria C.,în dosar nr._ ,s-a dispus:” În baza art.160 ind.8a al.2 C.pr.pen admite cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul R. I. C..
Dispune punerea de îndată în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului R. I. C. (fiul lui G. și Lăcrămiora C., ns.la 27.06.1996, deținut în Arestul IPJ C.) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 246/30.09.2013 emis de Judecătoria C., dacă acesta nu este reținut sau arestat în altă cauză.
În baza art. 160 ind.2 al.3 C.pr.pen.dispune ca inculpatul R. I. C. să respecte următoarele obligații pe timpul liberării provizorii:
--să nu depășească limita teritorială a localității C. decât în condițiile stabilite de instanță;
--să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
--să se prezinte la organele de poliție desemnate cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
--să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;
--să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
În baza art. 160² al. 3² corob.cu art. 1604 al. 2 C.pr.pen. atrage atenția inculpatului că în caz de încălcare, cu rea- credință, a obligațiilor stabilite în sarcina sa se va lua față de acesta măsura arestării preventive.
În baza art. 160 ind.8 a al. 4 C.pr.pen. măsurile dispuse se comunică administrației locului de deținere, organelor de poliție în a căror rază teritorială locuiește inculpatul și devin executorii la data rămânerii definitive a prezentei încheieri.
În baza art. 192 al. 3 C.pr..pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.”
Pentru a pronunța încheierea de ședință menționată,prima instanță a reținut că la data de 08.10.2013 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul R. I. C..
Prin încheierea de ședință nr. 259/30.09.2013, Judecătoria C. a dispus arestarea preventivă a inculpatului R. I. C. în temeiul art. 148 lit. f) c.pr.pen. pe o durată de 19 de zile, în intervalul 30.09._13.,apreciindu-se că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate în principiu și că în perioada petrecută în arest inculpatul a conștientizat consecințele faptei sale.
Potrivit art. 160/1 si art. 160/2 c.pr.pen.pentru a se putea dispune liberarea provizorie, trebuie să fie îndeplinite anumite condiții: să existe o stare de arest legală si temeinică a inculpatului; suspiciunea rezonabilă, reținută ca temei al arestării preventive să vizeze săvârșirea unor infracțiuni din culpă sau a unor infracțiuni intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii care să nu depăsească 18 ani; să nu existe date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpatul arestat să săvârșească alte infracțiuni, sau ca acesta va încerca să zădarniceasca aflarea adevărului, prin influențarea unor părti, martori sau experti, alterarea sau distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte.
Pentru a fi în măsură să constate că se impune liberarea inculpatului, instanța trebuie să aibă în vedere existența sau nu, a stării de pericol pentru ordinea publică prin lăsarea în libertate a inculpatului, care trebuie raportata la circumstantele personale ale inculpatului si la circumstantele reale in care se retine ca ar fi fost comisa infracțiunea.
Având în vedere că temeiul luării măsurii arestării preventive, față de inculpat, l-a constituit art. 148 lit f)c.pr.pen. instanța a avut in vedere comportamentul acestuia pe parcursul procesului penal, garanțiile personale pe care acesta le prezintă, pentru a aprecia dacă, după o anumită durată a arestării, pericolul concret pentru ordinea publică, ce a rezultat din modul de comitere a faptei, evidențiat de acuzare, ce formează obiectul prezentei cauze, s-a diminuat sau dimpotrivă a rămas neschimbat.
Asupra inculpatului planează suspiciunea rezonabilă privind comiterea unei infracțiuni de furt calificat prev. de art.208 al.1-209 al.1 lit.a,g și i C.pen cu aplic.art.99 C.pen constând în aceea că în noaptea de 29/30.09.2013 ar fi sustras 2 imprimante de calculator din sediul părții vătămate; prejudiciul fiind recuperat în totalitate.
Inculpatul a recunoscut comiterea faptei, fiindu-i prezentat la data de 14.10.2013 materialul de urmărire penală ,avea anterior arestării sale preventive un domiciliu stabil, nu are antecedente penale, are vârsta de 17 ani ,este în continuarea studiilor fiind elev; ținând seama că inculpatul este arestat preventiv din data de 30.09.2013 (de 14 zile), urmărirea penală a fost finalizată, iar inculpatul cunoaște care este riscul dacă nu respectă obligațiile impuse, având în vedere și natura infracțiunii pentru care s-a dispus arestarea preventivă, s-a apreciat că punerea în libertate a inculpatului, subsumată unor obligații și garanții prevăzute de lege, este de natură să asigure în continuare buna desfășurare a procesului penal precum și prezența pe viitor a inculpatului la termenele acordate.
Față de cele expuse, apreciindu-se că la acest moment procesual prin lăsarea în libertate a inculpatului nu s-ar crea în concret o stare de pericol, de insecuritate pentru comunitate, diminuându-se rezonanța negativă a infracțiunii de a căror comitere este acuzat inculpatul (în cauzele Scundeanu împotriva României din 02.02.2010 și J. împotriva României din 16.03.2010 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea art 5 par 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului reținând că autoritățile judiciare nu au prezentat fapte pertinente pe baza datelor din dosar din care să rezulte riscul efectiv pentru ordinea publică prin punerea în libertate a reclamantului, nu au examinat circumstanțele personale ale acuzatului și nu au indicat în concret pentru ce motiv luarea unei măsuri alternative nu era de natură să asigure prezența acuzatului în fața autorităților), instanța a admis cererea de liberare sub control judiciar formulată de inculpatul R. I. C..
Împotriva încheierii de ședință menționate,a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria C., invocând,motivele prezentate pe larg în practicaua prezentei decizii penale.
Instanța de recurs în exercitarea controlului judiciar prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu conform art.3856al.3 c.pr.pen.verificând hotărârea atacată ,pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei,constată că recursul declarat de către P. este neîntemeiat și va fi respins.
Întradevăr,conform acuzării, inculpatul minor, R. I. C., în vârstă de 17 ani, este în prezent cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 al.1-209 al.1 lit.a),g) și i) C.pen cu aplic.art.99 C.pen deoarece în noaptea de 29/30.09.2013 ar fi sustras 2 imprimante de calculator din sediul părții vătămate, prejudiciul creat fiind recuperat în totalitate.
Măsura arestării preventive s-a dispus față de inculpat,prin încheierea de ședință nr. 259/30.09.2013 a Judecătoriei C., pe o durată de 19 de zile, în intervalul 30.09._13,reținându-se ca temeiuri disp.art.143 c.pr.pen.și art. 148 lit. f) c.pr.pen..
În acest stadiu procesual ,când faza de urmărire s-a finalizat și inculpatului i-a fost prezentat materialul de urmărire penală în data de 14.09.2013,acesta a înțeles să formuleze prezenta cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
Se reține că această instituție – a liberării provizorii sub control judiciar-presupune cu certitudine existența temeiurilor primare care au determinat inițial luarea măsurii arestării preventive și menținerea acestora în continuare ,și constituie doar o facultate a instanței în a o acorda,în evaluarea unor garanții, cu dispunerea pe timpul liberării provizorii a unor obligații ferme.
Inculpatul petent R. I. C. are vocație ,în prezent, la beneficiul liberării provizorii sub control judiciar,raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina sa și precum s-a apreciat de către instanța de fond, cercetările se pot desfășura, în actuala etapă procesuală, și cu inculpatul în stare de libertate..
În considerarea elementelor dosarului, raportat și la circumstanțele personale ale inculpatului - minor ,în vârstă de 17 ani, are un domiciliu stabil, se află în continuarea studiilor ,fiind elev, ținând seama și de perioada efectivă în care s-a aflat în stare de arest preventiv,ca o măsură de excepție,și anume de 15 zile, durată apreciată ca fiind suficientă și rezonabilă, pentru realizarea scopului pentru care s-a dispus, se impune admiterea cererii,mai ales că s-au stabilit în sarcina inculpatului o . obligații stricte și severe,care în caz de neîndeplinire vor conduce la revocarea acestui beneficiu,inculpatul urmând a se afla sub supravegherea directă a autorităților de la domiciliul său..
De altfel,până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție,conform art.5 2 c.pr.pen.și art.6 par.2 C.E.D.O.,și de dreptul la un proces echitabil, cu respectarea unui termen rezonabil.
În raport de dispozițiile art.1602 al. 1 și al.2 c.pr.pen.dar și de momentul procesual ,faza de urmărire penală s-a finalizat, a fost prezentat materialul de urmărire penală, ,se apreciază că inculpatul îndeplinește cerințele prevăzute de aceste texte de lege,având vocație la beneficiul liberării provizorii sub control judiciar ,neaflându-.se în vreunul din cazurile exceptate expres de al. 2 și anume nu există la dosar date din care să rezultă necesitatea de a-l împiedica să săvârșească alte infracțiuni sau că va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Această soluție este în acord și cu dispozițiile art.5 par.3 din CEDO potrivit cărora orice persoană arestată sau deținută in condițiile prev. de par. 1 lit. c) al aceluiași articol are dreptul să fie judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii,cât și cu disp.art.5 al.5 c.pr.pen.și ale art.136 al.2 c.pr.pen. .
Apreciindu-se că procesul penal se poate desfășura în continuare în bune condiții și cu inculpatul în stare de libertate,împrejurare care de altfel,constituie regula,și că este oportună lăsarea în libertate a acestuia, față de considerentele expuse,în baza art.38515pct.1 lit.b)c.pr.pen se va respinge ,ca nefondat, recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva încheierii de ședință nr. 271/din 14.10.2013. pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ ...
În baza art.192 al.3 c.pr.pen se va dispune ca cheltuielile judiciare avansate de stat să rămână în sarcina acestuia
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.38515 pct.1 lit.b)c.pr.pen;
Respinge ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva încheierii de ședințănr.271/ din data de 14.10.2013 pronunțată de Judecătoria C.,în dosar nr._ .
În baza art.192 al.3 c.pr.pen;
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 15.10.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
E. G. I. C. S. I. R.
GREFIER,
L. Ș.
Red.jud.fond C.R.
Red.jud.recurs Em.G./16.10.2013/2ex.
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... → |
|---|
