Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 1016/2013. Tribunalul CONSTANŢA

Decizia nr. 1016/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 03-10-2013 în dosarul nr. 26164/212/2013/a1

Dosar nr. _

TRIBUNALUL C.

SECȚIA PENALĂ

-DECIZIA PENALĂ NR. 1016

Ședința publică din data de 03.10.2013

PREȘEDINTE – N. A.

JUDECĂTORI – I. C. S.

L. I. B.

- GREFIER – L. N.

Cu participarea PROCUROR – C. B.

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpații B. FERNANDO R. - fiul lui natural și O., născut da la data de 01.02.1996 și T. A. F. - fiul lui V. și M., născut da la data de 03.04.1996 împotriva încheierii din data de 01.10.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 13.

La apelul nominal făcut în ședința publică cu respectarea disp.art.176 - 181 cod pr.penală, se prezintă recurentul inculpat B. Fernando R. – în stare de arest și asistat de apărător desemnat din oficiu C. M. în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar și recurentul inculpat T. A. F. – în stare de arest și asistat de apărător desemnat din oficiu N. A. în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.

Procedura este legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.176-181 cod procedură penală.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează părțile, obiectul cauzei, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual.

Recursul este declarat cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.3852 cod procedură penală, în termenul prevăzut de art.3853 cod procedură penală.

Constatând că nu sunt cereri, excepții sau alte chestiuni prealabile de formulat, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri în baza art.385/13 Cod pr. penală.

Avocat C. M. având cuvântul pentru recurentul inculpat B. Fernando R. solicită instanței, admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii recurate și, rejudecând, solicită revocarea măsurii arestării preventive.

Solicită a se constata că la acest moment, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă, raportat și la împrejurările în care s-au comis faptele, apreciază că nu se poate concluziona că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.

Dincolo de gravitatea faptei, solicită a se observa circumstanțele personale: a recunoscut faptele două dintre cele 3 laptop-uri au fost recuperate, existând posibilitatea recuperării și celui de-al treilea . Apreciază că este suficient o sancțiune mai puțin restrictivă de libertate, respectiv înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, neexistând pericol pentru ordinea publică.

Avocat N. A. având cuvântul pentru recurentul inculpat T. A. F. solicită instanței, admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii recurate și, rejudecând, solicită revocarea măsurii arestării preventive iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, în conformitate cu dispozițiile art. 139 alin.2 Cod procedură penală, având în vedere circumstanțele reale și personale.

Apreciază că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă, raportat și la împrejurările în care s-au comis faptele, că nu se poate concluziona că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. Solicită a se avea în vedere circumstanțele personale: este minor, a recunoscut și regretat faptele, urmează a beneficia de procedura simplificată prevăzută de art. 320 ind.1 cpp .

Perioada petrecută în arest este suficientă pentru a înțelege gravitatea faptelor săvârșite, este clasa a VIII- a, dorește să-și continue studiile iar familia îl susține.

La acest moment procesual, rechizitoriul a fost întocmit, apreciind că nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive. Promite că se va prezenta la fiecare termen de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către inculpat ca fiind neîntemeiată, urmând a se constata că încheierea pronunțată de instanța de fond este una legală și temeinică.

Solicită a se avea în vedere că în mod corect instanța de fond a constatat că măsura arestării preventive a fost dispusă față de inculpați în condiții de legalitate și temeinicie și a dispus menținerea acestei măsuri, apreciind că temeiurile care au determinat luarea măsurii, respectiv art. 148 lit. f. Cod procedură penală, subzistă și în continuare, respingând cererile formulate în subsidiar, această măsură preventivă impunându-se pentru buna desfășurare a procesului penal.

Consideră că lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, având în vedere modalitatea de comitere a faptelor, pe timpul nopții deși sunt minori, au mai săvârșit alte fapte de aceeași natură, beneficiind de clemența legii fiind sancționați cu amendă administrativă, astfel s-a creat o stare de temere în rândul comunității, apreciind că se impune protejarea opiniei publice și nu a fost depășit termenul rezonabilității.

Recurentul inculpat B. Fernando R. în ultim cuvânt, solicită admiterea recursului, este de acord cu concluziile apărătorului său..

Recurentul inculpat T. A. F., în ultim cuvânt, solicită admiterea recursului, este de acord cu concluziile apărătorului său. Promite că nu se va mai întâmpla.

Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne în pronunțare.

După deliberare;

TRIBUNALUL

Asupra recursurilor de față,constată:

Prin încheierea de ședință din data de 01.10.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosar penal nr._ 13,

În baza art 3001 alin.1 c.pr.pen, s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților minori B. Fernando R. și T. A. F..

În baza art 3001 alin 3 c.pr.pen., cu aplicarea art. 160 ind. h alin. 3 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților minori B. Fernando R. – fiul lui N. și O. I., născut la data de 01.02.1996, în mun. C., și T. A. F. – fiul lui V. și M., născut la data de 03.04.1996, în mun. C..

S-au respins cererile de revocare/înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulate de apărătorii inculpaților, ca nefondate.

Măsurile dispuse s-au comunicat administrației locului de deținere.

Deliberând asupra legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpaților minori B. Fernando R. și T. A. F., instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 27.09.2013 prin rechizitoriul nr._/P/2013, P. de pe lângă Judecătoria C. i-a trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe inculpații minori B. Fernando R. și T. A. F., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g, i C.pen. cu aplic. art. 99 și urm. C.pen., constând în aceea că, la data de 12/13.09.2013, în timpul nopții, împreună și prin efracție, au pătruns în incinta magazinului aparținând S.C. Forte System S.R.L., din mun. C., .. 165, de unde au sustras 3 laptop – uri marca Dell, Assus și Fujitsu.

Prin încheierea nr. 246/15.09.2013, pronunțată de Judecătoria C., s-a dispus, in baza art.148 lit. f C. proc. penală, arestarea preventivă a inculpaților minori B. Fernando R. și T. A. F., pe o durată de 19 zile, de la data de 15.09.2013 și până la data de 03.10.2013, inclusiv, apreciindu-se că în cauză sunt indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către aceștia a infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g, i C.pen. cu aplic. art. 99 și urm. C.pen, fiind totodată îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f C.p.p., privind limita de pedeapsă a infracțiunii cu privire la care se fac cercetări și existența pericolului concret pentru ordinea publică prin lăsarea inculpaților în libertate. Soluția a rămas definitivă la data de 17.09.2013, prin încheierea nr. 249 a Tribunalului C..

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că din mijloacele de probă administrate în cauză există indicii temeinice, în sensul art. 68¹ Cod procedură penală, care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit infracțiunea de furt calificat de care sunt bănuiți, fiind îndeplinită condiția prevăzută la art. 143 Cod procedură penală.

Instanța a apreciat că în cauză este îndeplinită și condiția prevăzută de art.148 lit.f Cod procedură penală, în sensul că inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. La aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică instanța a ținut seama de natura și gravitatea faptei, îndreptată împotriva patrimoniului, de modalitatea concretă de comitere a faptei, de împrejurările în care inculpații au acționat, respectiv împreună, prin efracție, în timpul nopții, dintr-o societate comercială, împrejurări care le-au conferit îndrăzneală și temeritate.

Au fost avute în vedere și circumstanțele personale ale inculpaților, apreciindu-se că, deși aceștia sunt minori în vârstă de 17 ani și au domicilii stabile, ambii au mai fost cercetați pentru același gen de infracțiuni, fiind sancționați cu amenzi administrative. În aceste condiții, s-a tras concluzia că este rezonabil a presupune că nu au înțeles clemența de care au beneficiat din partea organelor de cercetare penală, persistând în conduita ilicită, fiind, așadar, posibil ca aceștia să reitereze comportamentul infracțional.

Verificând din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive, instanța apreciază că măsura este legală și temeinică și că motivele care au determinat arestarea preventivă nu au încetat, subzistând și la acest moment procesual indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă cu privire la comiterea infracțiunii de furt calificat și probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Prezența pericolului concret pentru ordinea publică este reflectată de circumstanțele reale în care inculpații sunt suspectați că ar fi comis infracțiunea, așa cum au fost reținute de către instanța care a luat măsura arestării preventive, din scopul urmărit (sustragerea de bunuri din patrimoniul altor persoane), din urmarea produsă (vătămarea relațiilor sociale privitoare la protejarea patrimoniului persoanei),din natura, gravitatea și limitele de pedeapsă a infracțiunii pentru care aceștia sunt cercetați și din circumstanțele personale ale inculpaților (așa cum acestea au fost prezentate anterior).

Luând în considerare posibilitatea luării față de inculpați a altor măsuri preventive mai puțin intruzive în libertatea acestora, față de circumstanțele cauzei în acest stadiu procesual, față de faza incipientă a procesului penal - nici nu a fost începută cercetarea judecătorească, față de caracterul rezonabil al duratei măsurii (organul de urmărire penală a depus diligențe pentru a asigura desfășurarea urmăririi penale cu celeritate - de la data luării măsurii privative de libertate față de inculpați, 15.09.2013, până la trimiterea lor în judecată, 27.09.2013, au trecut doar 13 zile), față de caracterul necesar al măsurii arestării preventive pentru protejarea publicului împotrivapericolului de repetare a faptelor de natura celei față de care se efectuează cercetări și pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, precum și față de caracterul proporțional al măsurii cu gravitatea acuzației penale formulate împotriva inculpaților și cu scopul urmărit, instanța constată caracterul insuficient al unor astfel de măsuri.

Împotriva susmenționatei încheieri ,în termen legal au declarat recurs inculpații,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,pentru motivele consemnate în partea introductivă ,care face parte integrantă din prezenta decizie,astfel că nu se mai impune reiterarea acestora.

Verificând actele și lucrările dosarului, examinând legalitatea și temeinicia încheierii recurate ,prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art. 385 ind. 6 alin. 3 Cod proc. pen., Tribunalul constată că prima instanță a dat o justă apreciere mijloacelor de probă administrate până la data sesizării cu rechizitoriu, probe care în continuare justifică măsura arestării preventive, potrivit scopului recunoscut de art.136 alin.1 Cod de procedură penală.

Atât Convenția, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuează că deși detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală, anumite infracțiuni, prin gravitatea deosebită și reacția particulară a opiniei publice, pot suscita o tulburare a societății de natură să justifice privarea de libertate,dar pe termen limitat.

În speță, incontestabil faptele prezintă gravitate ,prin natura infracțiunii, împrejurările și modul de acțiune,atingerea adusă relațiilor sociale ce ocrotesc patrimoniul persoanei, întrucât potrivit mijloacelor de probă administrate ,subzistă indiciile temeinice prevăzute de art.143 alin.1 Cod proc. pen ., că inculpații recurenți au săvârșit infracțiunea de furt calificat ,constând în aceea că, la data de 12/13.09.2013, în timpul nopții, împreună și prin efracție, au pătruns în incinta magazinului aparținând S.C. Forte System S.R.L., din mun. C., .. 165, de unde au sustras 3 laptop – uri marca Dell, Assus și Fujitsu.

Circumstanțelor reale reținute ,care demonstrează pericolul pentru ordinea publică ce ar decurge din lăsarea în libertate a inculpaților, în accepțiunea art. 148 alin. 1 lit. f Cod proc. pen.,constând în starea de nesiguranță și insecuritate publică ,perturbarea activităților normale ale persoanelor fizice și juridice și prejudicierea acestora, li se adaugă circumstanțele personale ale inculpaților, care deși au vârste fragede și domicilii stabile,nu se află la prima confruntare cu legea penală ,întrucât ambii au mai fost cercetați pentru același gen de infracțiuni și au fost sancționați cu amenzi cu caracter administrativ, ceea ce denotă că au scăpat de sub controlul parental și că există un grad ridicat de probabilitate că vor comite și alte fapte penale

În evaluarea pericolului concret pentru ordinea publică, mai trebuie avut în vedere că fapte de natura celor presupus comise de către inculpați, prezintă o rezonanță socială negativă deosebită având în vedere frecvența cu care sunt comise infracțiunile îndreptate împotriva patrimoniului persoanei și reclamă măsuri ferme inclusiv cu caracter preventiv,în vederea protejării cetățenilor și a bunurilor acestora ,împotriva pericolului de repetare a faptelor de natura celor deduse judecății,lăsarea în libertate putând încuraja și alte persoane predispuse la săvârșirea de fapte de acest gen.

Prin urmare, celelalte elemente care în opinia apărării converg la configurarea unui profil al inculpaților, nu pot fi avute în vedere la momentul prezent, acestea nu justifică luarea unei alte măsuri preventive neprivativă de libertate, totodată măsura privativă de libertate asigură prezența inculpaților la dispoziția instanței, pentru buna desfășurare a judecății ,cercetarea judecătorească nefiind începută.

Pentru considerentele arătate, Tribunalul urmează a respinge recursurile ca nefondate, în baza art.385indice 15 pct.1 lit.b Cod de procedură penală.

În baza art.192 alin.2 Cod proc.pen.,va obliga pe recurenții inculpați la cheltuieli judiciare către stat.

Văzând și prevederile art.189 Cod proc.pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 385ind. 15 pct. 1 lit. b Cod proc. pen.,

Respinge ca nefondate recursurile declarate de către inculpații B. FERNANDO R. și T. A. F. împotriva încheierii de ședință din data de 01.10.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosar penal nr._ 13.

În baza art.192 alin.2 Cod proc.pen.,obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.189 Cod proc.pen.,onorariu avocat oficiu de câte 100 lei, către Baroul C.,pentru av.C. M. și av.N. A. V., se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,03.10.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

N. A. I. C. S. L. I. B.

GREFIER,

L. N.

Tehnored.jud.VMN.

01.10.2013,

Tehnored.dec. N.A.

3 exs./03.10.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 1016/2013. Tribunalul CONSTANŢA