Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 256/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 256/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 12-03-2013 în dosarul nr. 6969/212/2013/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALA NR.256
Ședința publică din data de 12 03 2013
PREȘEDINTE – M. L. T.
JUDECĂTORI – M. M.
- L. L.
GREFIER – I. B.
Cu participarea PROCUROR – Z. N.
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații T. C. D. - fiul lui natural si A., născut la data de 25 10 1975, V. I. - fiul lui G. si G., născut la data de 03 01 1988 si G. M. - fiul lui Ș. si P., născut la data de 12 09 1983, toți aflați în stare de arest preventiv în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii din 08 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosar penal_ 13.
La apelul nominal făcut în ședință publică cu respectarea disp.art.297 al.1 cod procedură penală, se prezintă recurentul inculpat T. C. D., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat O. A., conform împuternicirii avocațiale depusă la dosar, recurentul inculpat V. I., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat M. D., conform împuternicirii avocațiale depusă la dosar si recurentul inculpat G. M., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat G. D., conform împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea disp.art.176-181 cod procedură penală.
Recursurile sunt declarate în termenul prev.de art.3853 cod procedură penală, nemotivate.
Instanța, în baza art.301 cod procedură penală, întreabă părțile dacă au cereri, excepții ori alte chestiuni prealabile de formulat și constatând că nu sunt, constată recursurile în stare de judecată și, în baza art.38513 cod procedură penală, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul recurentului inculpat T. C. D., avocat O. A., având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii din 08 03 2013 a Judecătoriei C., prin care s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, si rejudecând, sa se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința judecării acestuia in stare de libertate, in subsidiar solicitând înlocuirea acestei măsuri cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea.
Apreciază ca la acest moment nu se mai impune menținerea stării de arest în condițiile in care temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri au încetat, urmărirea penală este definitivată, inculpatul fiind integrat social, are familie, este căsătorit si are un copil minor, anterior arestării lucrând ca si ziler prin prestarea unor activități lucrative de pe urmă cărora își câștiga in mod onest, existența.
Apărătorul recurentului inculpat G. M., avocat G. D., având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii din 08 03 2013 a Judecătoriei Medgidia, prin care s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, si rejudecând, sa se dispună, in principal, revocarea acestei măsuri, cu consecința judecării inculpatului in stare de libertate, iar în subsidiar sa se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Consideră ca nu mai subzistă temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive si nu au apărut altele noi in defavoarea inculpatului, acesta recunoscând si regretând fapta comisă.
Arată ca nu a fost dovedit pericolul social concret pe care l-ar prezenta inculpatul, in stare de libertate, acesta fiind expus doar generic.
Apărătorul recurentului inculpat V. I., avocat M. D., având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii din 08 03 2013 a Judecătoriei Medgidia, prin care s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, si rejudecând, sa se dispună, in principal, revocarea acestei măsuri, cu consecința judecării inculpatului in stare de libertate, iar în subsidiar sa se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Arată ca regula o constituie judecarea in stare de libertate, excepția constituind-o judecarea in stare de arest preventiv.
Nu mai subzistă temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive, termenul rezonabil al duratei acestei măsuri fiind depășit, mai ales ca rezonanța socială negativă față de opinia publică s-a estompat.
De asemenea, face precizarea ca nu există indicii ca, lăsat in libertate, inculpatul ar săvârși fapte similare ori ca va încerca sa zădărnicească aflarea adevărului, urmând a se avea in vedere si circumstanțele personale ale inculpatului, care are un copil minor si muncea anterior arestării sale.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați, ca nefondate, apreciind încheierea pronunțată de Judecătoria C. la data de 08 03 2013, ca fiind legală si temeinică, în mod corect constatându-se ca si la acest moment subzistă temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestului preventiv prin raportare la situația de fapt reținută în cauză, la natura, gravitatea, modul si mijloacele de comitere a faptei de furt, inculpații acționând in mod conjugat, pe timp de noapte, prin tăierea, ucu un bonfaier a cablurilor electrice.
Consideră ca a fost creată o stare de temere in rândul comunității, infracțiunile de furt prin sustragere de cabluri luând amploare in mod considerabil.
Urmează a se avea in vedere ca circumstanțele personale nu profită inculpaților, inculpatul T. C. D. fiind trimis in judecată în stare de recidivă post condamnatorie, iar ceilalți doi inculpați au mai fost cercetați anterior pentru comiterea unor infracțiuni de furt astfel ca, lăsați in libertate, inculpații ar putea reitera conduita infracțională.
Analizând actele dosarului, apreciază ca nu este oportună punerea in libertate a inculpaților sens in care solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați, ca nefondate.
Recurentul inculpat T. C. D., in ultim cuvânt, arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său.
Recurentul inculpat V. I., in ultim cuvânt, arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său.
Recurentul inculpat G. M., in ultim cuvânt, de asemenea arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său.
Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne in pronunțare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin încheierea pronunțată la data de 8 martie 2013 de Judecătoria C., în dosar penal_ 13, s-au dispus următoarele:
În baza art 3001 alin.1 c.pr.pena constat legalitatea si temeinicia arestării preventive a inculpaților T. C.-D., V. I. și G. M..
În baza art 3001 alin 3 c.pr.pen a menținut arestarea preventivă a inculpaților T. C.-D., fiul lui - și A., născut la data de 25.10.1975 în Târgu N., jud. N., CNP_, V. I., fiul lui G. și G., născut la data de 03.01.1988 în C., jud. C., CNP_ și G. M., fiul lui Ș. și P., născut la data de 12.09.1983 în C., jud. C., CNP_, deținuți în Arestul IPJ C..
A respins cererile privind revocarea/înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulate de către avocații inculpaților.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Verificând din oficiu legalitatea și temeiniciei măsurii arestării preventive constată că măsura privativă de libertate a fost luata cu respectarea prevederilor legale incidente in materie, iar temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților T. C.-D., V. I. și G. M. subzistă și în prezent.
Astfel, asupra inculpaților T. C.-D., V. I. și G. M. planează suspiciunea rezonabilă că în seara de 12.02.2013, în jurul orei 19:30, după o prealabilă înțelegere, au forțat și deschis cofretul de alimentare cu energie electrică fixat pe peretele exterior al clădirii spălătoriei mecanice aparținând Spitalului Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Nord, situat pe ., apoi, cu ajutorul unui bomfaier au tăiat și sustras cablul electric din cupru aflat sub tensiune, având o lungime de 36 m și cea. 4-5 cm diametru, ce alimenta cu tensiune de 380 V diverși consumatori de energie electrică din activ, prejudiciul material reclamat de partea civilă fiind în cuantum de 16.000 lei; inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a,e,g,i Cod penal, în sarcina inculpatului T. C.-D. reținându-se și starea de recidivă post-condamnatorie, prevăzută de art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal.
Mijloacele de probă în baza cărora s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților sunt următoarele: procesul-verbal de constatare a infracțiunii; adresa nr. 563/13.02.2013 emisă de Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Nord privind sesizarea furtului; adresa nr. 699/25.02.2013 emisă de către Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Nord prin care unitatea de spital comunică faptul că se constituie parte civilă cu suma de_,2 lei și prin care s-au înaintat în copie devizul de lucrări pe categorii și procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 4644/12.12.2012; procesul-verbal de cercetare la fața locului, însoțit de planșa fotografică; dovada . nr._ din 26.02.2013 privind introducerea la camera de corpuri delicte a pânzei metalice zimțate, tip ferăstrău mecanic (bomfaier), inscripționată „Metal Union"; procesul-verbal privind vizionarea listei de apeluri; procesul-verbal de conducere în teren a învinuitului L. V.; procesul-verbal de conducere a învinuitului L. V. la centru de colectare fier vechi; procese-verbale de efectuare a verificărilor la centrul de colectare fier vechi; procesul-verbal privind identificarea și legitimarea învinuitului și a inculpaților; procesul-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare în vederea începerii urmăririi penale; declarațiile martorilor M. Lilian, V. A., A. T.; Sali Erdinci; declarațiile inculpaților T. C.-D.; G. M.; V. I.; L. V..
Cei trei inculpați au fost arestați preventiv în temeiul art. 148 lit. f c.pr.pen. prin încheierea nr. 40/14.02.2013 de Judecătoria C. pentru o perioadă de 29 de zile, pentru intervalul 14.02-14.03.2013.
În ceea ce privește temeinicia măsurii arestării preventive, raportat la circumstanțele reale în care se reține că inculpații ar fi comis infracțiunea de furt calificat de a cărei comitere sunt acuzați-pe timp de seară, de către trei inculpați, prin sustragerea prin efracție a unui cablu electric ce alimenta cu tensiune de 380 V diverși consumatori de energie electrică din activ, inculpații justificând fapta pe lipsa banilor și greutatea cu care își pot găsi de lucru, ținând cont de gravitateaacestei infracțiuni, de valoarea prejudiciului reclamat de partea civilă, de circumstanțele personale ale inculpaților (inculpații nu au locuri de muncă stabile, au domicilii stabile, au recunoscut comiterea infracțiunii, inculpatul T. C.-D. este recidivist postcondamnatoriu raportat condamnarea la pedeapsa de 2 ani închisoare în condițiile art. 81 c.pen. pentru infracțiunea de purtare abuzivă aplicată prin sentința penală nr. 1669/11.11.2011 a Judecătoriei C., rămasă definitivă prin nerecurare, inculpatul G. M. în anii 2011 și 2012 a fost sancționat de parchet cu amendă administrativă pentru comiterea a două fapte de furt calificat, inculpatul V. I. a fost sancționat administrativ în anul 2012 pentru comiterea unei fapte de furt calificat), pentru a evita pericolul reiterării comiterii unor fapte de aceeași natură și pentru a acorda prioritate regulii protejării ordinii publice în raport cu libertatea individuală a persoanei, se constată că la acest moment procesual prin punerea în libertate a inculpaților s-ar crea pericol pentru ordinea publică.
Ținând seama de împrejurarea că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și că în favoarea inculpaților nu au intervenit elemente noi care să justifice punerea in libertate și nici nu s-au schimbat aceste temeiuri, apreciind caracterul necesar al măsurii pentru interesul bunei desfășurări a procesului penal, și caracterul proporțional al măsurii cu gravitatea acuzației penale formulate împotriva inculpaților și cu scopul urmărit, caracterul insuficient al altor măsuri privative de drepturi față de circumstanțele cauzei și că durata acestei măsuri nu a depășit un termen rezonabil (inculpații au fost arestați preventiv din data de 14.02.2012), instanța va respinge cererile privind revocarea/înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulate de către avocații inculpaților.
Împotriva încheierii pronunțate la data de 8 martie 2013 de Judecătoria C., în dosar penal_ 13 ,în termen legal au declarat recurs inculpații T. C. D., G. M., V. I. .
Inculpatul T. C. D. a susținut că nu se mai impune menținerea stării de arest în condițiile in care temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri au încetat, urmărirea penală este definitivată, inculpatul fiind integrat social, are familie, este căsătorit si are un copil minor, anterior arestării lucrând ca si ziler prin prestarea unor activități lucrative de pe urmă cărora își câștiga in mod onest, existența.
Recurentul inculpat G. M. a solicitat la rândul său revocarea acestei măsuri, cu consecința judecării inculpatului in stare de libertate, iar în subsidiar sa se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive si nu au apărut altele noi in defavoarea inculpatului, acesta recunoscând si regretând fapta comisă.
Rcurentul inculpat V. I., a susținut ca regula o constituie judecarea in stare de libertate, excepția constituind-o judecarea in stare de arest preventiv; nu mai subzistă temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive, termenul rezonabil al duratei acestei măsuri fiind depășit, mai ales ca rezonanța socială negativă față de opinia publică s-a estompat; nu există indicii ca, lăsat in libertate, inculpatul ar săvârși fapte similare ori ca va încerca sa zădărnicească aflarea adevărului, urmând a se avea in vedere si circumstanțele personale ale inculpatului, care are un copil minor si muncea anterior arestării sale.
Examinând legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv, atât prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, instanța constată următoarele:
Potrivit art. 300/1 Cod proc.pen., după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive.
Dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune prin încheiere revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.
Față de recurenții inculpați s-a dispus măsura arestului preventiv prin încheierea nr. 40/14.02.2013 de Judecătoria C., fiind trimiși în judecată la data de 7.03.2013.
Și la acest moment procesual, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă în continuare, în sensul că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 Cod.proc.pen. și art.148 alin.1lit.f Cod.proc.pen., referitoare la existența indiciilor temeinice de săvârșire a faptei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege și existența pericolului concret pentru ordinea publică, ce ar rezulta din lăsarea inculpatului în libertate.
Art.143 Cod.proc.pen. prevede că măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Sunt indicii temeinice, conform art.681 Cod.proc.pen., atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis o faptă de natură penală.
În art.5 paragraf 1 lit.c) din Convenția europeană, una din condițiile prevăzute pentru măsurile privative de libertate este să existe „motive verosimile” de a bănui că persoana a săvârșit o infracțiune. Prin motive verosimile Curtea Europeană a Drepturilor Omului înțelege motive plauzibile, acestea bazându-se pe fapte care trebuie să fie nu doar sincere și autentice, ci ele trebuie să poată convinge un observator independent că persoana față de care s-a luat măsura este posibil să fi comis respectiva infracțiune.
Astfel, cel puțin până la acest moment sunt întrunite cerințele art.681 Cod.proc.pen. și art.5 paragraf 1 lit.c) din Convenția europeană, în sensul că în cauză sunt indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis fapte de natură penală, indicii care se regăsesc în probele administrate până în prezent în cauză. Avem în vedere: procesul-verbal de constatare a infracțiunii; adresa nr. 563/13.02.2013 emisă de Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Nord privind sesizarea furtului; adresa nr. 699/25.02.2013 emisă de către Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Nord; procesul-verbal de cercetare la fața locului, însoțit de planșa fotografică; dovada . nr._ din 26.02.2013 privind introducerea la camera de corpuri delicte a pânzei metalice zimțate, tip ferăstrău mecanic (bomfaier), inscripționată „Metal Union"; procesul-verbal privind vizionarea listei de apeluri; procesul-verbal de conducere în teren a învinuitului L. V.; procesul-verbal de conducere a învinuitului L. V. la centru de colectare fier vechi; procese-verbale de efectuare a verificărilor la centrul de colectare fier vechi; procesul-verbal privind identificarea și legitimarea învinuitului și a inculpaților; procesul-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare în vederea începerii urmăririi penale; declarațiile martorilor M. Lilian, V. A., A. T.; Sali Erdinci; declarațiile inculpaților T. C.-D.; G. M.; V. I.; L. V..
Totodată, sunt întrunite cumulativ cele două cerințe prev. de art.148 alin.1 lit.f Cod.proc.pen., respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat este închisoarea mai mare de 4 ani și sunt date că lăsarea în libertate a acestuia ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Acest pericol se analizează atât prin prisma datelor ce caracterizează persoana inculpatului, cât și în raport de gradul concret de pericol social al infracțiunii reținute.
Gradul concret de pericol social al infracțiunii reținute este caracterizat de circumstanțele reale ale cauzei ( sunt bănuiți de comiterea faptei împreună de cei trei inculpați ; pe timp de seară; urmarea produsă, constând în întreruperea curentului prin tăierea cablului consumatori de energie electrică); scopul urmărit, respectiv obținerea de venituri în mod ilicit, de atingerea negativă pe care acest gen de infracțiuni o are asupra relațiilor sociale ocrotite de legiuitor, referitoare la protejarea sănătății persoanei, de rezonanța socială negativă și sentimentul de insecuritate ce s-ar crea în rândul colectivității în cazul în care persoane bănuite de comiterea unor infracțiuni grave ar fi lăsate în libertate, fără ca organele abilitate în acest sens să ia măsuri ferme de combatere a acestui fenomen infracțional.
Tribunalul mai are în vedere si circumstanțele personale: inculpatul T. C.-D. este recidivist postcondamnatoriu raportat condamnarea la pedeapsa de 2 ani închisoare în condițiile art. 81 c.pen. pentru infracțiunea de purtare abuzivă aplicată prin sentința penală nr. 1669/11.11.2011 a Judecătoriei C., rămasă definitivă prin nerecurare, inculpatul G. M. în anii 2011 și 2012 a fost sancționat de parchet cu amendă administrativă pentru comiterea a două fapte de furt calificat, inculpatul V. I. a fost sancționat administrativ în anul 2012 pentru comiterea unei fapte de furt calificat.
Temeiurile de arestare, în speță art.148 alin.1 lit.f Cod.proc.pen., trebuie corelate și cu alte prevederi legale care reglementează desfășurarea procesului penal și anume cele care vizează scopul acestuia și al măsurilor preventive.
În acest sens, potrivit art.1 Cod.pen., legea penală apără împotriva infracțiunilor, printre alte valori supreme, și întreaga ordine de drept, iar potrivit art.136 Cod.proc.pen., măsurile preventive asigură buna desfășurare a procesului penal ori împiedicarea sustragerii învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei.
Deși urmărirea penală a fost definitivată, prin întocmirea rechizitoriului și sesizarea instanței de judecată, întrucât în cauză cercetarea judecătorească nu a început, nu se poate susține că temeiurile care au atras arestarea au suferit modificări care să justifice luarea unei măsuri preventive mai puțin restrictive de libertate față de inculpat, respectiv măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
În condițiile în care cerințele prevăzute de art.139 alin.1 Cod.proc.pen., care ar putea atrage judecarea în stare de libertate a inculpaților, nu sunt îndeplinite, măsura cea mai adecvată stadiului procesual actual este aceea a arestării preventive, măsură ce corespunde atât cerințelor art.136 Cod.proc.pen., cât și exigențelor jurisprudenței CEDO în materie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod proc.pen.:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații T. C. D. - fiul lui natural si A., născut la data de 25 10 1975, V. I. - fiul lui G. si G., născut la data de 03 01 1988 si G. M. - fiul lui Ș. si P., născut la data de 12 09 1983, toți aflați în stare de arest preventiv în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii pronunțate la data de 8 martie 2013 de Judecătoria C., în dosar penal_ 13 .
În baza art. 189 Cod proc.pen.:
Onorariile apărătorilor din oficiu, se vor vira din fondul Ministerului de Justiție, către Baroul de Avocați C., pentru avocați G. D. (100 lei), M. D. (100 lei), O. A. (100 lei).
În baza art. 192 alin. 2 Cod proc.pen.:
Obligă pe recurenții inculpați T. C. D., G. M., V. V. la câte 135 lei fiecare, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.03.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR,
M. L. T. M. MitanLucian L.
GREFIER,
I. B.
Red.jud.fond. L.M.C.
Red.jud.recurs M.L.T./17.04.2013 /4ex.
| ← Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
