Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 537/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 537/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 21-05-2013 în dosarul nr. 5142/118/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALA NR.537
Ședința publică din data de 21 05 2013
PREȘEDINTE – M. L. T.
JUDECĂTORI – C. D.
- M. V.
GREFIER – I. B.
Cu participarea PROCUROR – I. D.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul D. C. D. - fiul lui C. si M., născut la data de 23 09 1994, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii din 17 05 2013, pronunțată de Judecătoria M., în dosar penal_ .
La apelul nominal făcut în ședință publică cu respectarea disp.art.297 al.1 cod procedură penală, se prezintă recurentul inculpat D. C. D., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat D. A., conform împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea disp.art.176-181 cod procedură penală.
Recursul este declarat în termenul prev.de art.3853 cod procedură penală, nemotivate.
Instanța, în baza art.301 cod procedură penală, întreabă părțile dacă au cereri, excepții ori alte chestiuni prealabile de formulat și constatând că nu sunt, constată recursul în stare de judecată și, în baza art.38513 cod procedură penală, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul recurentului inculpat D. C. D., avocat D. A., având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii din 17 05 2013 a Judecătoriei M., prin care s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, cu consecința revocării acestei măsuri si a judecării inculpatului in stare de libertate.
Solicită a se avea in vedere ca de la data arestării inculpatului nu au mai existat temeiuri noi care sa justifice privarea acestuia de libertate, urmând a se ține cont si de împrejurarea ca inculpatul este elev, dorește sa termine anul școlar, are o vârstă fragedă si o familie care se ocupă de el, iar comiterea acestei fapte este un incident pe care îl va regreta, conștientizând periculozitatea faptei.
Apreciază ca nu mai subzistă temeiurile inițiale avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive, urmărirea penală este finalizată, au fost administrate probe care sunt câștigate cauzei si a recunoscut comiterea faptelor, neexistând indicii ca lăsat in libertate inculpatul ar prezenta un pericol pentru ordinea publică ori ca va influența in vreun mod buna desfășurare a procesului penal.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, procesul penal putându-se desfășura in bune condiții si cu inculpatul in stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază încheierea pronunțată de Judecătoria M. la data de 17 05 2013, ca fiind legală si temeinică, în mod corect apreciindu-se ca si la acest moment subzistă temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestului preventiv prin raportare la situația de fapt reținută în cauză si natura infracțiunii comise.
Analizând actele dosarului, apreciază ca nu este oportună punerea in libertate a inculpatului sens in care solicită respingerea recursului declarat de acesta, ca nefondat.
Apreciază ca si la acest moment măsura arestării preventive își păstrează caracterul de proporționalitate raportat la acuzațiile aduse inculpatului, acesta fiind trimis in judecată pentru comiterea unor infracțiuni de tâlhărie, in formă continuată, cu alegea victimei.
Este adevărat ca inculpatul este elev si nu are antecedente penale însă apreciază ca rezonanța negativă nu s-a diminuat pentru a se putea dispune o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă de libertate.
Recurentul inculpat D. C. D., in ultim cuvânt, arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său, solicitând judecarea sa in stare de libertate, totodată arătând ca recunoaște si regretă faptele comise, care au fost săvârșite sub influența etnobotanicelor.
Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne in pronunțare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin încheierea pronunțată la data de 17.05.2013 de către Judecătoria M. în dosarul nr._ s-a dispus:
„În temeiul art. 3001 alin. 1 și alin. 3 Cod procedură penală menține arestarea preventivă a inculpatului D. C. D., fiul lui C. și M., născut la data de 23.09.1994 în mun. M., jud. C., domiciliat în mun. M., ., ., ., CNP_, aflat în Arestul I.P.J. C., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă continuată prevăzută de art. 211 alin.1, al.2 lit. b și c Cod penal cu aplic art. 41 alin.2 Cod penal.
În baza art. 3001 alin. 2 Cod procedură penală raportat la 139 alin. 2 Cod procedură penală respinge ca nefondată cererea formulată de inculpat, de revocare a măsurii arestării preventive.
Măsura dispusă va fi comunicată administrației locului de deținere.
În baza art. 189 Cod procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, av. C. E., în sumă de 100 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art. 192 alin 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.”
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarele:
Prin încheierea nr. 47 din data de 29.04.2013 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul penal nr._ s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului D. C. D., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă continuată, prevăzută de art. 211 alin.1, al.2 lit. b și c Cod penal cu aplic art. 41 alin.2 Cod penal, pentru perioadă de 29 zile, începând cu data de 29.04.2013 până la data de 27.05.2013 inclusiv.
Pentru dispunerea arestării preventive a inculpatului, instanța a reținut aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 136 Cod procedură penală raportate la dispozițiile art. 143 alin.1 și la art. 148 alin.1 lit. f Cod procedură penală.
În fapt, instanța a reținut că la data de 14.03.2013, Poliția M. a fost sesizată prin plângere de numita M. A. – D. cu privire la faptul că în data de 14.03.2013, orele 12:10, în timp ce se deplasa pe aleea din spatele . . și purta o convorbire telefonică, o persoană necunoscută i-a smuls telefonul mobil Nokia 5800 Xpress Music, cu ._ și nr. de apel_, în valoare de 400 lei, și a fugit iar partea vătămată a precizat că nu l-a văzut pe agresor la față pentru a-l putea recunoaște, însă a arătat că acesta era de sex masculin, de 13-14 ani, brunet, tuns scurt și crede că a fost urmărită de acesta înainte de a comite infracțiunea.
Cu această ocazie, a reținut instanța, a fost întocmit procesul – verbal de cercetare la fața locului din data de 14.03.2013, s-au efectuat fotografii judiciare și s-a dispus ridicarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere video a . din M., . ..
La data de 27.03.2013 Poliția M. a fost sesizată prin plângere de numita C. R. cu privire la faptul că la aceeași dată, orele 20:00, după terminarea programului de lucru la Oficiul Poștal nr. 1 M., în timp ce se deplasa către domiciliu pe . . de o colegă de muncă, o persoană de sex masculin s-a strecurat în spatele său și i-a smuls poșeta din mână.
Partea vătămată C. R. a condus organele de poliție pe traseul urmat de către autor astfel încât pe . niște garaje, a fost găsită poșeta sa din care lipsea portofelul. Din geanta părții vătămate au fost sustrase următoarele lucruri: carte de identitate, un card Raiffeisen Bank, un număr de 9 tichete de masă. Prejudiciul a fost estimat de partea vătămată la suma de 100 lei.
Cu această ocazie, a reținut instanța, a fost întocmit procesul – verbal de cercetare la fața locului din data de 27.03.2013 și s-au efectuat fotografii judiciare și a fost audiată martora S. M. care a confirmat faptele reclamate de partea vătămată C. R., arătând că nu l-a putut vedea pe autor la față întrucât purta o glugă pe cap iar totul s-a petrecut într-un timp foarte scurt.
La data de 14.04.2013, a reținut instanța, Poliția M. a fost sesizată prin plângere de numita N. N. cu privire la faptul că la aceeași dată, orele 17:30, în timp ce se deplasa cu numita G. Ș. și cu fiul acesteia pe . mun. M., o persoană de sex masculin i-a smuls din mână portofelul de culoare roz ce conținea suma de 200 lei, cartea de identitate, un card bancar emis de Banca Ț.. Ulterior, autorul a fugit fiind însă urmărit de partea vătămată prin spatele . de pe . din mun. M., fiind pierdut în zona . aceeași stradă. Părții vătămate N. N. i s-a făcut rău, astfel încât o persoană a apelat SNUAU 112, fiind transportată la Spitalul Municipal M.. Partea vătămată N. N. a arătat că nu l-a putut vedea din față pe agresor pentru a-l putea recunoaște, însă acesta era de sex masculin, aprox. 17-19 ani, având constituție atletică.
În cauză a fost audiată martora G. N., care a confirmat plângerea formulată de partea vătămată N. N., conducând în teren organele de cercetare penală în vederea stabilirii traseului urmat de inculpat.
La data de 27.04.2013, s-a mai reținut de către instanță, Poliția M. a fost sesizată prin plângere de numita I. A. E. cu privire la faptul că la aceeași dată, orele 11:00, în timp ce se deplasa pe ., dinspre Portul Turistic, în zona coaforului Geena Style, din față a fost acostată de o persoană necunoscută de sex masculin care i-a sustras din mâna dreaptă un portofel de culoare verde ce conținea un telefon mobil marca Samsung GT S6102, cartea de identitate, permis de conducere, două carduri emise de Banca Transilvania și B. Post și suma de 90 lei. După comiterea faptei, autorul a fugit prin spatele blocului A7 de pe . către . sediul Poliției Locale, fiind urmărit de partea vătămată și de alte două persoane care l-au pierdut în zona .> În urma audierii părții vătămate a rezultat că autorul avea următoarele semnalmente: sex masculin, vârsta 15-16 ani, înălțime 1,65 – 1,70 m, constituție atletică, ten de culoare măslinie, fără păr facial, brunet, tuns scurt.
În urma investigațiilor efectuate au fost ridicate imaginile de la sistemul de supraveghere video al . captate în data de 27.04.2013, cu ocazia vizionării acestora fiind identificată o persoană de sex masculin cu semnalmentele indicate de partea vătămată, care fugea fiind urmat la scurt timp de partea vătămată iar în urma cercetărilor a fost identificat ca autor al faptei inculpatul D. C. D., care a fost recunoscut de partea vătămată I. A. E..
De asemenea, s-a reținut și faptul că inculpatul a recunoscut inclusiv comiterea celorlalte trei fapte de tâlhărie, precizând că telefonul părții vătămate M. A. D. a fost aruncat, nefiind recuperat, iar telefonul părții vătămate I. A. E. a fost vândut numitului R. M., de la care a fost recuperat și restituit.
De asemenea, inculpatul a condus în teren organele de cercetare penală, indicând locul unde a aruncat portofelul părții vătămate I. A. E. și modul de comitere a celorlalte fapte.
La data de 29.04.2013, ora 1400, în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale față de numitul D. C. D. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă continuată, activitate confirmată de procuror.
Ulterior, prin ordonanța procurorului din data de 29.04.2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de numitul D. C. D. pentru comiterea acestei fapte prevăzute de legea penală iar față de inculpat a fost luată măsura reținerii pe o perioadă de 24 de ore, potrivit ordonanței de reținere din data de 29.04.2013, ora 15:20.
Raportând starea de fapt expusă anterior la dispozițiile art. 1491 alin. (1), la art. 681 și la art. 148 alin. (1) din Codul de procedură penală, instanța a constatat că propunerea privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpat este temeinică.
Prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Judecătoria M. sub nr. 807/P/2013 la data de 17.05.2013 și înregistrat pe rolul Judecătoriei M. sub nr._ la data de 17.05.2013, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului D. C. D. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă continuată, prevăzută de art. 211 alin.1, al.2 lit. b și c Cod penal cu aplic art. 41 alin.2 Cod penal.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art.300 ind.1 C.p.p., legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului, prima instanță a reținut că mijloacele de probă aflate în dosarul de urmărire penală evidențiază în continuare incidența dispozițiilor art.143 C.p.p., iar împrejurările concrete în care au fost comise faptele pentru care inculpatul este cercetat, respectiv în timpul zilei, pe stradă, asupra unor persoane de sex feminin chiar și însoțite de alte persoane sau de copii, și ținând seama și de rezonanța socială a faptelor reținute în sarcina inculpatului, demonstrează că lăsarea în libertate a inculpatului ar avea în continuare drept rezultat o stare de pericol social concret pentru ordinea publică, sentimente de insecuritate pentru ceilalți cetățeni, îndreptățiți să pretindă autorităților statului asigurarea unui climat social sigur, caracterizat printr-o protecție eficace a bunurilor ce le aparțin și a dreptului la inviolabilitatea persoanei, fiind așadar incident în continuare și temeiul prevăzut de art.148 alin.1 lit.f C.p.p..
Împotriva încheierii mai sus menționate, în termen legal a declarat recurs inculpatul D. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că, date fiind circumstanțele sale personale favorabile și conduita procesuală, lăsarea sa în libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică iar buna desfășurare a procesului penal nu ar fi împiedicată.
Verificând, atât prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu, în conformitate cu art.385 ind.6 alin.2 C.p.p., legalitatea și temeinicia încheierii recurate, tribunalul reține următoarele:
Din probele administrate în cauză pe parcursul urmăririi penale, rezultă într-adevăr indicii temeinice că inculpatul D. C. D. a comis faptele prevăzute de legea penală pentru care a fost cercetat declarațiile părților vătămate coroborându-se cu declarațiile inculpatului, cu declarațiile martorilor audiați și cu rezultatele cercetării efectuate la fața locului, sub acest aspect neintervenind elemente noi care să înlăture incidența dispozițiilor art.143 alin.1 C.p.p. în ref. la art.68 ind.1 C.p.p.
Raportat la circumstanțele reale în care se reține că inculpatul ar fi comis infracțiunea de a cărei comitere este acuzat, la gravitateaacestei infracțiuni, la circumstanțele personale ale inculpatului care nu are un loc de muncă și este consumator de etnobotanice, pentru buna desfășurare a procesului penal urmând ca în continuare să se desfășoare cercetarea judecătorească, pentru a evita pericolul reiterării comiterii unor fapte de aceeași natură și ținând seama de reacția negativăa opiniei publice în situația în care persoane asupra cărora planează suspiciunea comiterii unei infracțiuni serioase ar fi cercetate în stare de libertate, în mod corect prima instanță a apreciat că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului .
Chiar dacă inculpatul este elev în clasa a XII-a, numărul mare de acte de tâlhărie ce intră în conținutul infracțiunii continuate, acestea fiind comise într-un interval scurt de timp, în lunile martie – aprilie, în plină stradă, profitând de neatenția victimelor de sex feminin care se deplasau chiar însoțite de alte persoane sau copii, faptul că inculpatul este consumator de etnobotanice iar potrivit propriei declarații, pentru a-și procura aceste substanțe a acumulat datorii, înțelegând ca, pentru rezolvarea problemelor sale financiare să comită fapte penale grave, constituie elemente care conduc la probabilitatea ca, lăsat în libertate, acesta să comită infracțiuni chiar mai grave, astfel încât se impune protejarea cu prioritate a ordinii publice prin privarea în continuare de libertate.
Ținând seama de împrejurarea că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și că în favoarea inculpatului nu au intervenit elemente noi care să justifice punerea lui in libertate și nici nu s-au schimbat aceste temeiuri, apreciind caracterul necesar al măsurii pentru interesul bunei desfășurări a procesului penal, cercetarea judecătorească urmând a fi demarată în cauză și caracterul proporțional al măsurii cu gravitatea acuzațiilor penale formulate împotriva inculpatului și cu scopul urmărit, caracterul insuficient al altor măsuri privative de drepturi față de circumstanțele cauzei, tribunalul constată că, în mod corect prima instanță a menținut măsura preventivă dispusă inițial față de inculpat.
În ceea ce privește conformitatea măsurii privative de libertate cu prevederile art 5 par 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, constatând că subzistă suspiciunea rezonabilă în care justifică presupunerea că inculpatul ar fi comis infracțiunile pentru care este trimis în judecată, că există motive pertinente și suficiente care să justifice măsura arestării preventive și că durata acestei măsuri nu a depășit un termen rezonabil tribunalul reține că au fost respectate exigențele ce decurg din acest text și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Față de considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile 385/15 pct. 1 lit. b C.p.p. tribunalul va respinge recursul declarat de către inculpat, ca nefondat, cu consecința obligării acestuia, potrivit art.192 alin.2 C.p.p., la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.p.p.:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către inculpatul D. C. D. - fiul lui C. si M., născut la data de 23 09 1994, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii pronunțate la data de 17.05.2013 de către Judecătoria M. în dosarul nr._ .
În baza art.189 C.p.p.:
Dispune avansarea sumei de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, din fondurile M.J. către Baroul C. în favoarea av.D. A..
În baza art. 192 alin. 2 C.p.p.:
Obligă pe recurentul-inculpat să plătească statului suma de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat cu prilejul judecării recursului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21.05.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR,
M. L. T. Cornalia D. M. V.
GREFIER,
I. B.
Red.jud.fond S.G.I.
Red.jud.recurs M.V./15.06.2013 /3ex.
| ← Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p..... | Consumul ilicit de droguri. Legea 143/2000 art. 4. Sentința nr.... → |
|---|
